|
te provoaca sa gandesti
traznete si fulgere
ma duc sa vad, sa fac erata, ca daca e mesaj dupa,
nu se mai poate edita.. apoi ma duc la culcare, ca-s obosita tare, m-am intors acum seara de nice, o ploie si traznete si fulgere.. seara placuta in continoare tchaooo-tchaoo Si mie imi era frica de fulgi. Acum mi-e frica de apa (adica sa inot) si mi-e frica sa nu mor in casa singura cu usa inchisa.
Si de serpi mi-e frica (mai degraba de atingerea aceea rece-brrr). ce este fulgul de nea ?
raspuns: un exemplu de perfectiune intrebare: ce este o cizma ? ______________________________________________________ "Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi ana isabela are dreptate.fulgii de porumb si cei de ovaz fac parte din categoria alimentelor care "sperie" grasimea.pt ca
sunt printre cei mai buni carbohidrati pe care ii poti gasi si te ajuta sa lupti impotriva colesterolului. Fibrele pe care le contin (7 grame la fiecare ceasca) sunt buni solventi de grasimi, diminuand pofta de mancare si oferindu-ti destula energie cat sa rezisti la cate ore in sir! SUCCES! ********************************************** "uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune" camp deschis, fulgere, traznete, deodata unul te loveste in plin, in crestet. asta se cheama un gand traznit, nu?
"Constientizarea propriei ignorante este direct proportionala cu volumul cunostintelor acumulate." (Klaus F.A. Mister) posirca- misto- traznet- pipi de lemur- dimineata- imi adie ficatul- ma ciocnesc cu aisbergul- sub pat mai e o sticla de lemur- o pastrez pentru gandaci de bucatarie- cenusa- cotricoloane- ceas cu cuc impletit in trei- windows- traiasca regele- silentzium ca gandesc- Orpheu in pijamale- camp cu maci pe balconul meu- ura si la gara- Ana are mere- vajaie urechea si buzele flutura a ramas bun- hai Steaua- pupaza era doar o veverita- Fifi inaripatul- punct si de la capat- nu pot sa ma opresc- ajutor, vine damblaua- pix cu doua usi- pitecantrop pictat in verde- noada- mama lui Stefan cel Mare- nasturi electrici- cancel- stop cadru c-a lesinat mireasa!
______________________________________ La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.
Astazi am mirosit primul fulg de zapada, drept pentru care ...
- de
andre_
la: 20/11/2007 22:13:10
(la: joc: ''Completeaza fraza'' ) ...sunt fericit.
Daca fulgii de zapada ar vorbi...
Daca fulgii de zapada ar vorbi...
- de
Intruder
la: 20/11/2007 22:17:43
(la: joc: ''Completeaza fraza'' ) as scrie o carte despre iernile vechi si noi, in douasprezece volume.
fulgii de zapada nu vorbesc pentru ca... Hmmm. Nu mai zic nimic, ca iar provocam fulgere si traznete:))))))))))
Si ai gasit reteta de cafea perfecta? Eu cred ca oricare e buna, daca esti impacata cu tine insati. :)
Bine ai venit! Sa veniti cat mai multi fulgi pe la mine! :D Pictura cu crin
Si as dori sã te pastrez In clipa aceasta de stralucire Ca pe-o floare, care se daruie singura Unei picturi cu sfânt. (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.) Sigur, eu nu sint sfintul! Dar îmi place imaginea si o pastrez. Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete (Volumul II sau I?) Legate în piele, oricum. Cum se mai aduna si viata noastra! Ca un film de desene-animate, Fãcut din cuvinte scrise. Ce nevoie avem de aceste priviri în urma Si toate aceste intimplari Mai mult sau mai putin necesare, Pe care, pânã la urma, Sintem tentati sã le credem chiar fericite? Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta, Ca sã-l mai dilueze. Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi Ale castelului tau (Nu din Spania, desigur!) Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panoplia Ghiftuita de spade, din sala armelor. E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba Pentru mine ai fi fost mai limpede Decât primul meu gând de dimineata. Azi-noapte am fost mai epici - Si cuvintele tale Le-am vãzut strecurindu-se Prin fereastra intredeschisa, Prefacindu-se în fulgi, Pentru neintinarea orasului.
Iad in California
>
> Aer
- de
SB
la: 27/10/2003 08:12:30
(la: Incendiul din California- sunt români acolo??) Iad in California
> > Aer greu de respirat mirosind a lemn ars, atmosfera galben-cenusie ca o sepia din alte vremi, undeva sus soarele s-a transformat intr-un glob rosu care pluteste printre norii de cenusa din care cad fulgi peste case, masini, pomi. > O fierbinteala inabusitoare usuca totul. Gatul parca-i o rana, ochii te ustura si-ti lacrimeaza. Prietenii in San Diego au strans cate ceva in cutii si asteapta din moment in moment sa le puna in masina si sa fuga din fata valvatailor ce vin din toate partile. Mai ingroziti sunt cei din Simi Valley - Valea Vantului, in vechea limba a bastinasilor - pe care autostrada inchisa si intr-o directie si in alta ii tine captivi in locul, care ca un blestem al indienilor disparuti sau alungati, a devenit un cazan de flacari. > Arde si in nord de Los Angeles, si in sud, si la rasarit. Doar la apus este oceanul care acoperit de nori desi de cenusa nu lasa nici pasarile sa zboare, si nici avioanele sa decoleze sau sa aterizeze. Sa fie oare, asa cum se zice, cel mai mare incendiu al secolului din aceasta parte de Californie? > Si previziunile sunt sumbre, cel putin alte 36 de ore pana cand vantul provocat de curentul fierbinte care vine dinspre desert se va mai potoli. Morti, sute de case arse, schelete de masini, oameni ramasi doar cu hainele de pe ei se uita cu ochi pierduti la vartejul de cenusa in care s-a transformat agoniseala de o viata. > O caprioara epuizata primeste oxigen de la o masina de salvare si intinde botul disperata sa mai respire o gura. Trunchiuri de pini pe care rasina arde ca o torta in timp ce crengile inca verzi se zbuciuma parca cerand ajutor. > Imagini de infern din Sudul Californiei in aceste zile de parjol. > Si acum, abia acum ne aducem aminte de El. > Numai Dumnezeu ne mai poate ajuta sa scapam din Iad. > Doamne Dumnezeule ! > > Mircea Popescu > California de Sud > 26 Octombrie 2003 > Limba noastra
Limba noastra-i o comoara In adîncuri înfundata Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Limba noastra-i foc ce arde Intr-un neam, ce fara veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastra-i numai cîntec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zari albastre. Limba noastra-i graiul pîinii, Cînd de vînt se misca vara; In rostirea ei batrînii Cu sudori sfintit-au iara. Limba noastra-i frunza verde, Zbuciumul din codrii vesnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfesnici. Nu veti plînge-atunci amarnic, Ca vi-i limba prea saraca, Si-ti vedea, cît îi de darnic Graiul tarii noastre draga. Limba noastra-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Si citindu-le 'nsirate, - Te-nfiori adînc si tremuri. Limba noastra îi aleasa Sa ridice slava-n ceruri, Sa ne spiue-n hram si-acasa Vesnicele adevaruri. Limba noastra-i limba sfînta, Limba vechilor cazanii, Care o plîng si care o cînta Pe la vatra lor taranii. Inviati-va dar graiul, Ruginit de multa vreme, Stergeti slinul, mucegaiul Al uitarii 'n care geme. Strîngeti piatra lucitoare Ce din soare se aprinde - Si-ti avea în revarsare Un potop nou de cuvinte. Rasari-va o comoara In adîncuri înfundata, Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Alexei Mateevici (imnul Republicii Moldova) Si as dori sã te pastrez In clipa aceasta de stralucire Ca pe-o floare, care se daruie singura Unei picturi cu sfânt. (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.) Sigur, eu nu sint sfintul! Dar îmi place imaginea si o pastrez. Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete (Volumul II sau I?) Legate în piele, oricum. Cum se mai aduna si viata noastra! Ca un film de desene-animate, Fãcut din cuvinte scrise. Ce nevoie avem de aceste priviri în urma Si toate aceste intimplari Mai mult sau mai putin necesare, Pe care, pânã la urma, Sintem tentati sã le credem chiar fericite? Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta, Ca sã-l mai dilueze. Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi Ale castelului tau (Nu din Spania, desigur!) Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panoplia Ghiftuita de spade, din sala armelor. E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba Pentru mine ai fi fost mai limpede Decât primul meu gând de dimineata. Azi-noapte am fost mai epici - Si cuvintele tale Le-am vãzut strecurindu-se Prin fereastra intredeschisa, Prefacindu-se în fulgi, Pentru neintinarea orasului iti multumesc
mi-era dor... Lucian Blaga e mut ca o lebada: mut dar cate poate spune?! Fara cuvinte...Ati vazut ce gratioasa si minunata e o lebada?! In patria sa zapada faprturii tine loc de cuvant - neprihanirea oamenilor este la fel de minunata ca frumusetea zapezii.Unicitatea noastra este precum a fulgilor de nea... Sufletul lui e in cautare in muta,seculara cautare de totdeauna, ca noi toti dealtfel, pentru a afla ce este important pentru noi de ce - muta si seculara cautare - pt ca raspunsul apare greu... si pina la cele din urma hotare. care hotare? nu exista hotare adica dincolo de Univers? e doar o intrebare... El cauta apa din care bea curcubeul. El cauta apa, din care curcubeul isi bea frumusetea si nefiinta. Apa, sursa de viata fara de care noi nu putem exista. si din care se creaza curcubeul pentru a ne bucura noua sufletul...
cum privesc eu
- de
mama
la: 25/11/2003 03:24:27
(la: S-a schimbat ceva in relatiile romano-franceze?) relatia cu Franta
cred ca este una dintre cele mai spinoasa. la nivel minoritar acest lucru este posibil datorita afinitatii sufletesti de la minoritar la majoritar este posibil prin crearea unei IMAGINI REALE a Romaniei de la majoritar la majoritar este foarte greu dar nu imposibil datorita istoriei. vor fi multi majoritari care ne vor murdari si vor incerca sa ne stearga datorita trufiei lor nemarginite si a incapacitatii de intelegere. eu privesc problema aceasta ca pe o avalansa. ce trebuie noi sa facem? sa imaginam CRISTALUL FULGULUI DE NEA. care va crea fulgul de zapada - unic poporului roman care va angrena alti fulgi de zapada: fulgul Frantei, al Angliei, al Germaniei, al Italiei, al Spaniei si se vor contopi in bulgarele EUROPEI care se va contopi cu bulgarii celorlalte continente si vor forma o imaculata avalansa care ne va lasa sa intelegem ce inseamna Natura si ce inseamna Universul . Avalansa va acoperi lumea intr-o splendida pledoarie pentru curatenie sufleteasca si ne va inalta si ne va da fericirea fulgului de zapada care este constient de individualitatea sa. CORBUL
Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător, Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate, Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor. ,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător. Doar atît, un trecător." O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată, Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor, Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore – Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore – Nume-n lume trecător. În perdele învinse roşul veşted de mătase Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor; Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă: ,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor – Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor – Nu-i decît un trecător." Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l ,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor; Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială, Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător; Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător, Beznă, nici un trecător. Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme, Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor; Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită, Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!” Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!'' Doar ecoul trecător. Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie, Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor. ,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate... Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor. Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!'' Vînt şi nici un trecător. Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă, a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor. N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune, Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor, Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor, Sus, pe bust, se-opri din zbor. Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese, Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător. Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală, Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor! Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore!'' Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător; Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor – Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor- Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''. Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie, Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor. Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană, Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor – Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''. Spuse Corbul: ,,Nevermore''. Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă, M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor. L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor – Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor, Doar cuvîntul: «Nevermore»''. Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă, Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor; Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise, Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor – Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor – Vorba Never – Nevermore. Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică, Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător, Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor – Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor, Ea, pierduta mea Lenore. Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare, Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor; ,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri'' – Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore. Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !'' Spuse Corbul : ,,Nevermore''. ,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană, Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor, În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină, Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor, Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. ,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană, Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător, Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare, Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore – Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. ,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul, Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor! Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă! Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor! Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una, Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor, Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează, Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor; Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor. Niciodată – Nevermore. SUNT PACATOS, PARINTE !
> >La parintele Vintila > Vine-Arvinte,cam sfios > Si ii spune: - Fie-ti mila > De un suflet pacatos > >Chiar in saptamina mare > Cind tot omul e smerit- > Si posteste cu'ndurare, > Uite-am pacatuit ! > >-Ai furat ? intreaba popa > -Nu,pea sfinte !Fara vrere > M-am dat diavolului, hopa > C'o gradina de muiere ! > >-Vai de mine, vai de mine... > Greu pacat ai savirsit... > Insa daca-mi spui cu cine, > Poate fi-vei mintuit. > >-Nu pot, a raspuns Arvinte,- > Sa-mi fac chinul si mai greu,- > Nu pot s-o divulg, Parinte, > Ca ma bate Dumnezeu ! > >......Era'nalta si frumoasa, > Parul blond si ochi de jar, > Gura dulce,voluptoasa, > Dintii de margaritar... > >-Nu cumva ai fost cu Tantzi > Din Smirdan,de peste drum ? > -Nu pot s-o divulg, ca Domnul > Ma trazneste chiar acum ! > >.....Si-avea flori la cingatoare, > Trup de crin imbobocit, > Mijlocel de fata mare, > Numai buna de iubit.. > >-Poate-ai fost cu Mitza Creatza > Cea usoara ca un fulg ? > Din Buzesti ? -Cere-mi si viata, > Insa nu pot s-o divulg ! > >......Durdulie, 'mbujorata, > Numai cintec, numai joc, > Cind te-a strins in brate-odata, > Ai simtit in vine foc ! > >-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana > Care sade pe Neptun ? > -Sfinte, geaba-mi zgindari rana, > Fiindca tot nu pot sa spun ! > >.....O comoara tainuita, > Fruct in dragoste scaldat, > Toata plina de ispita, > Toata plina de pacat .. > >- Bine,du-te ,mediteaza, > Si vii miine,mai dispus, >Domnul sa te aibe-n paza, > -Sarut dreapta ! Si s-a dus . > >Ajungind in colt, ca vintu, > S-a-ntilnit cu Calistrat > Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul > De pacat te-a dezlegat ? > >-Inca nu ! raspunse-Arvinte > Foarte vesel si vioi, > Dar aflai de la Parinte Prajitura cu ciocolata, tip pandispan
===================================== BLAT ---- Cantitati: -6 oua, -1 cana zahar, -2 cani faina -1 pliculet praf de copt stins cu lamaie(depinde ce pliculet aveti :==)) (eu zic o lingurita rasa) -vanilie Ouale intrege se amesteca bine cu zaharul, se adauga faina si apoi praful de copt stins cu lamaie. Si la cuptor . . . . SIROP ----- -150 g unt/margarina -25 linguri zahar -25 linguri apa(puneti-le ca va trebuie) -2 linguri cacao -putin rom Se pun toate odata si se fierb toate cam 2-3 minute SFIRSIT ------- La sfirsit se tavalesc prin fulgi de cocos (si se poate pune si scortisoara)
|
 loading... loading...cautari recente
"excroca"
"Am nevoie de un împrumut 2012" "polisemia a albi" "ierburi de provence" "Viata e un teatru" "cum pun videoclipuri" "a umbla cu ocaua mica" "rana" "sa nu fi sau sa nu fii" "ar fi corect" "constitutional" "o intamplare din lumea gazelor" "de cununi" "opreste-l" "invatatura cu sens opus pentru cuminte" "sfarsitul relatiei" "fite de fete" "hiat care contine a-e" "maiestria pedagogica" "top pop rock disco" "stop cadru!creier sarit in aer explozie din cauza IQ" "ma gandesc na" "Magia lunii" "am adus-o" "PROIECT INFORMATICA" "batai de cap" "m-am uitat la" "de ar sti mama ca s la joc" "unde esti" "ca o stea nane" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
imprimat pe toate..
de la ora 5 jumatate sunt pe bransha, m-a trezit
furtuna cu traznete si fulgere
acum ploua, ploua, ploua...
pe munti cred ca ninge...
am fost la Nice, dar am revenit repede, vantul cam 100 Km
pe ora, si frig, frig...
brrr.. tot mai bine in casa, la caldura...:))