comentarii

treceti batalioane


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Treceti batalioane romane Carpatii - de Ingrid la: 25/11/2003 04:02:38
(la: Cele mai frumoase poezii)
La cenaclu "Flacara" se canta varianta de mai jos:
Treceti batalioane romane Carpatii

Un cintec istoric ne-aduce aminte
Ca fratii in veci vor fi frati
Un cintec de lupta, batrin ca Unirea
Voi compatrioti ascultati.

Treceti batalioane romane Carpatii
La arme cu frunze si flori
V-asteapta izbinda, v-asteapta si fratii
Cu inima la trecatori

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheama
Nadejdea e numai la noi
Saruta-ti copile parintii si fratii
Si-apoi sa mergem la razboi

'Nainte! 'Nainte spre marea Unire,
Hotarul nedrept sa-l zdrobim
Sa trecem Carpatii, ne trebuie Ardealul
De-o fi sa ne-ngropam de vii.

Cu sabii facuram Unirea cea mare
Spre Alba cu totii porneam
Toti oamenii tarii semnau intregirea,
Vointa intregului neam.

Cu totii eram regimente romane:
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca unire cu patria muma
Ne-a fost cel mai sfint ideal.

Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Si-a neamului nostru viteaz.
Istoria-ntreaga cu lupte si jertfe
Traieste-n unirea de azi.

Dreptatea si pacea vegheaza Carpatii
Si tara e frunza si flori
A noastra-i izbinda, ai nostri sint fratii
Traiasca in veci trei culori.

Vrem liniste-n tara si pace in lume
Dar daca-r veni vreun blestem
Carpatii si fratii sari-vor ca unul
Urmind comandantul suprem.

Treceti batalioane romane Carpatii
La arme cu frunze si flori
A noastra-i izbinda, ai nostri sint fratii
Traiasca in veci trei culori.

#5154 (raspuns la: #5123) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mersi JCC. Ai in punct inter - de relu la: 30/10/2003 09:04:15
(la: Romani in strainatate)
Mersi JCC. Ai in punct interesant despre romanii din Anglia, Germania, si as adauga Austria. Oare tara gazda are un efect asupra romanilor care s-au stabilit acolo? Cuvintele "comunitate" si "Germania" poate ca nu prea merg in aceeasi propozitie. Ma bucur pentru tine JCC ca ai gasit un grup de oameni cu care sa-ti imparti viata in mod prietenos si omenesc. E rar, cred. Imi aduc aminte acum vreo 3 ani, in Kitchener-Waterloo (aici in Canada) unde am fost scolit un timp, e o comunitate romana destul de activa si mare. Cred ca sint majoritatea uniti prin credinta (biserici) dar nu sint sigur. Noi stim o familie de pocaiti, si daca caut in lung si-n lat nu cred ca o sa gasesc oameni mai de treaba decit ei. Jos palaria. Oricum, eu nefiind bisericos si foarte ocupat, nu m-am chinuit sa ma intilnesc cu aceasta comunitate. Dar in acea vara am auzit ca o sa fie un picnique romanesc la o arie de conservatie linga oras (foarte frumos, mare, cu lac, curat lacrima, copaci multi, iarba si tintari). M-am dus si eu cu prietena mea (nu vorbeste romaneste), sa-l ascultam pe Hrusca si vedem care-i treaba cu romanii nostri. A fost un success deplin. Au fost mici si suc (consumul de alcool este interzis in locuri publice) oamenii erau prietenosi, respectuosi, umoristi, veseli, si nici n-au clipit cind au trebuit sa vorbeasca engleza cu prietena mea, samd. Intr-adevar, m-am simtit mindru de romanii nostri. Apoi, cind a iesit Hrusca la mijloc in iie alba si pantaloni negri, cu chitara'n mina, si-anceput sa cinte cu vocea lui puternica "Treceti batalioane romane Carpatii...", mie, macho man, cu sufletul tare ca piatra, imi curgeau lacrimile girla! Oh boy. M-a uns pe suflet.

Apoi am stat la o coada de 30m sa cumpar un CD si sa dau mina cu Hrusca si sa-i spun ca a fost excelent. Apropos, vreau sa adaug ca profesionalismul lui Hrusca este impecabil. What a guy! E cumva din Ardeal? Ca asa se pare.

Numai bine,
-R
#2718 (raspuns la: #2685) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ingrid - de mama la: 24/11/2003 23:16:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
exista o poezie patriotica
care se canta si prin Cenaclul Flacara:
o stii, oare?
Treceti batalioane romane Carpatii?
ea a fost bine-nteles in mare top in sufletul romanilor care au murit in al doilea razboi mondial. Ca de ascultat la radio, nu cred ca au apucat...
no ofense, dar... - de sanjuro la: 25/11/2003 04:55:33
(la: Cele mai frumoase poezii)
"Treceti batalioane romane Carpatii" este un mars ostasesc pe care armata romana il canta in primul razboi mondial, fiind legat de luptele pentru eliberarrea Ardealului, si de reintregire a tarii.
#5158 (raspuns la: #5154) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ai perfecta dreptate,Sanjuro, - de Ingrid la: 25/11/2003 05:18:08
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ai perfecta dreptate,Sanjuro, dar era vorba de varianta care se canta la cenaclu!
Marsul de care vorbesti este:

Treceti Batalioane Romane, Carpatii

(cantec vechi patriotic)

Treceti batalioane romane, Carpatii
La arme cu frunze si flori
Ne-asteapta izbanda, ne-asteapta si fratii
Cu inima la trecatori.

Ardealul, Ardealul, Ardealul, ne-asteapta
Speranta e numai la noi
Saruta-ti copile parintii si fratii
Si-apoi sa mergem la razboi.

Nainte, nainte spre marea unire
Hotarul nedrept sa-l zdrobim
Sa trecem Carpatii, ne trebuie Ardealul
De-o fi sa ne-ngropam de vii.

Cu totii eram regimente romane
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca unire cu patria muma
Ne-a fost cel mai drept ideal,

Aceasta-i povestea Ardealului nostru
A neamului nostru viteaz
Istoria-ntreaga cu lupte si jertfe
Traieste unirea de azi.

#5159 (raspuns la: #5158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
same - de picky la: 16/07/2007 10:59:08
(la: O INTREBARE...)
Desigur:

- Nu mi-e foame.
- Hai sictir.
- Spasiva.
- Una pereche palme zgomotos aplicate.
- Wow.
- Port 38 la sandale si 39 la bocanci.
- Huh?
- Treceti batalioane romane Carpatii.
- Mai trage o data.
- S-o-ntreb pe mama.
- Tac-tu stie?
- Bo'daproste.
- Pentru moment abonatul ...
#216242 (raspuns la: #216237) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
on topic 2 - de Intruder la: 10/09/2007 18:15:47
(la: Portrete cu putin mov)
1.
e regina spaghettelor...le fierbe, le aseaza in farfurie si le mananca fara furculitza, sa nu faca scurta la mana de la rotatii. ia cate un fir de spagheta (uai, are si singular?) o infasoara pe unghie si baga deshtu-n gura. am incercat si io dar am ramas fara degete, nu-mi pare rau decat de ala mijlociu'!
anul viitor, pe 30 februarie orele 5.00 a.m. voi avea concert cu ea la Scala din Milano si in repertoriu or sa fie
cantece ca "Dida nenii", "Treceti batalioane romane, Apeninii", "Marioara din Toscana" si "il gattino sulla tastiera" ca imi plac pisicile. beletele vi le da ea, pe sub mana.
a zis ca Pavarotti a fost pierdut doar de aia din Modena, mapamondul a ramas cu sidi-urile.
o sa fie studinta, deci a loat bacu'...am invitat-o in iahtu' meu pe motorina da cica nu, ca stie sa-noate si odata a luat-o pe mediterana in jos, tomna in Tunisia s-a oprit! am dat-o disparuta la guardia costiera si aia cica "las-o dom'le, are cip si nu putem s-o reperam...stai in banca ta, bah romane, si vezi ca n-ai maturat bine via asta"...ce vie, dom'le??? ereau struguri numai la carucioare, ia sa ma lase in pace cu tivicultura lor!

2.
poa' sa ninga, poa' sa ploua, i se rupe puii-n oua...taina soaptelor sop-sop-sop, taina soaptelor sop-sop-sop si iar taina soaptelor dar vorbeste tare dom'le, injecteaza niste decibeli si schimba macazul! cand o-ntoarce din condei cu serenade, e misto...hoahoa, cetitul e viciu, las' ca cafegiii (tiii ce cacofoneala!) deci cafegiii nu-s viciosi, uah ce bine ca ma speriu de astia! tine la chef pe trancaneli, e rezistent ca digul de la Mangalia! e de-al nostru, baiat de treaba si popolar, le are cu trollatu deci nu-i nevoie sa ne punem papionul si sacoul peste pijamale cand vine el, ca nu suntem la pension!
- voinice, saruta-ti mireasa neinceputa si incaleca pe murg, chiar acum! du-te la rasarit de ghiol si adu-mi serpisorul ca azi noapte mi-a fugit din san!
- hai breee, maria-ta! nici macar in noaptea nuntii nu am liber?
- mah, ordinele se executa, nu se discuta! las' ca de mireasa am eu grija si daca ma rogi, iti deschid eu drumu' ca tu o sa fii obosit si ce dracu', nu esti masina de gaurit, noooo?
- bine maria-ta, da' vezi sa faci drum drept si sa destzelenesti ca lumea, sa merg ca untu'...'tzeles?
- aham...fac Autostrada Soarelui, pun si marcaje si neoane...don't worry!

3.
la pasha vine-un cafegiu
cu pas saltat de moftangiu
- sunt pasha, neam de banatean
si-n frunce is si-n acest an
si-s cel mai cusurgiu!

chiar Sadoveanu de-ar veni
pe cafenea, in zori de zi
si-ar scrie despre fratii Jderi
tot as gasi niste scapari
ati priceput, copii?

uzerii-n ciuda il privesc
si pe sub mese-si povestesc
cum ca sub blugi are purdah
cusut cu shtrasuri, in shirag
si multi il dusmanesc.

dar intr-o zi, cu luna plina
el aparu sus, pe drezina
si cu un gest ferm, hotarat
tranti purdahu' la pamant
...si se facu lumina!

unele doamne au leshinat
cand l-au zarit fara purdah
iar altele rugau intrusu'
sa ii acopere shoriciu'
cu budigaii de-mparat!

- liniste-n sala, ca va umflu'!
nu vreau izmana lu' intrusu'
ca prea miroase a conopida
si are caca de omida!
...sa nu va puna sfantu'!

si-asa, cu voia lui Allah
ii joaca gambele-n purdah
mai da o pasa, mai dribleaza
mai da cu stanga in fofeaza
...ei si?
hai, c-am plecat! :P


#233686 (raspuns la: #233683) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Bitterdream la: 10/09/2007 18:19:43
(la: Portrete cu putin mov (2))
on topic 2 - de Intruder la: 10/09/2007 18:15:47

1.
e regina spaghettelor...le fierbe, le aseaza in farfurie si le mananca fara furculitza, sa nu faca scurta la mana de la rotatii. ia cate un fir de spagheta (uai, are si singular?) o infasoara pe unghie si baga deshtu-n gura. am incercat si io dar am ramas fara degete, nu-mi pare rau decat de ala mijlociu'!
anul viitor, pe 30 februarie orele 5.00 a.m. voi avea concert cu ea la Scala din Milano si in repertoriu or sa fie
cantece ca "Dida nenii", "Treceti batalioane romane, Apeninii", "Marioara din Toscana" si "il gattino sulla tastiera" ca imi plac pisicile. beletele vi le da ea, pe sub mana.
a zis ca Pavarotti a fost pierdut doar de aia din Modena, mapamondul a ramas cu sidi-urile.
o sa fie studinta, deci a loat bacu'...am invitat-o in iahtu' meu pe motorina da cica nu, ca stie sa-noate si odata a luat-o pe mediterana in jos, tomna in Tunisia s-a oprit! am dat-o disparuta la guardia costiera si aia cica "las-o dom'le, are cip si nu putem s-o reperam...stai in banca ta, bah romane, si vezi ca n-ai maturat bine via asta"...ce vie, dom'le??? ereau struguri numai la carucioare, ia sa ma lase in pace cu tivicultura lor!

2.
poa' sa ninga, poa' sa ploua, i se rupe puii-n oua...taina soaptelor sop-sop-sop, taina soaptelor sop-sop-sop si iar taina soaptelor dar vorbeste tare dom'le, injecteaza niste decibeli si schimba macazul! cand o-ntoarce din condei cu serenade, e misto...hoahoa, cetitul e viciu, las' ca cafegiii (tiii ce cacofoneala!) deci cafegiii nu-s viciosi, uah ce bine ca ma speriu de astia! tine la chef pe trancaneli, e rezistent ca digul de la Mangalia! e de-al nostru, baiat de treaba si popolar, le are cu trollatu deci nu-i nevoie sa ne punem papionul si sacoul peste pijamale cand vine el, ca nu suntem la pension!
- voinice, saruta-ti mireasa neinceputa si incaleca pe murg, chiar acum! du-te la rasarit de ghiol si adu-mi serpisorul ca azi noapte mi-a fugit din san!
- hai breee, maria-ta! nici macar in noaptea nuntii nu am liber?
- mah, ordinele se executa, nu se discuta! las' ca de mireasa am eu grija si daca ma rogi, iti deschid eu drumu' ca tu o sa fii obosit si ce dracu', nu esti masina de gaurit, noooo?
- bine maria-ta, da' vezi sa faci drum drept si sa destzelenesti ca lumea, sa merg ca untu'...'tzeles?
- aham...fac Autostrada Soarelui, pun si marcaje si neoane...don't worry!

3.
la pasha vine-un cafegiu
cu pas saltat de moftangiu
- sunt pasha, neam de banatean
si-n frunce is si-n acest an
si-s cel mai cusurgiu!

chiar Sadoveanu de-ar veni
pe cafenea, in zori de zi
si-ar scrie despre fratii Jderi
tot as gasi niste scapari
ati priceput, copii?

uzerii-n ciuda il privesc
si pe sub mese-si povestesc
cum ca sub blugi are purdah
cusut cu shtrasuri, in shirag
si multi il dusmanesc.

dar intr-o zi, cu luna plina
el aparu sus, pe drezina
si cu un gest ferm, hotarat
tranti purdahu' la pamant
...si se facu lumina!

unele doamne au leshinat
cand l-au zarit fara purdah
iar altele rugau intrusu'
sa ii acopere shoriciu'
cu budigaii de-mparat!

- liniste-n sala, ca va umflu'!
nu vreau izmana lu' intrusu'
ca prea miroase a conopida
si are caca de omida!
...sa nu va puna sfantu'!

si-asa, cu voia lui Allah
ii joaca gambele-n purdah
mai da o pasa, mai dribleaza
mai da cu stanga in fofeaza
...ei si?
hai, c-am plecat! :P
Am spus, Treceti batalioane romane Bacul - de cosmacpan la: 04/07/2008 18:22:58
(la: Cu creionul la ureche )
dar nu am spus:
atac la baioneta tinta Intrusul...

aveam si io o defulare ca balena la 30 de ani cand vede ca se duce de rapa Marianelor specia...

Cum spune cantecul scolerului:
Iarta-ma si nu fi caine
Din bucata ta da paine,
Tu-ti opeste o farmatura
n-o baga pe toata-n gura,
da-mi si mie sa halesc
Si-o sa-ti spun un multumesc.
Iarta-ma ca nu mai fac
Jur sa nu dau un alt bac
Circula pe net... - de Baby Mititelu la: 26/11/2010 08:24:45
(la: S-a dus omul...Va ramane Poetul)

…ultima poezie scrisa in agonie de Adrian Paunescu si transmisa in e-mail
> unui amic din diaspora…Noiembrie 4, 2010 !!!
>
> Eu recunosc ca am facut greseala
> De a slavi prea mult conducatorul
> Facandu-i ode si-ndemnand chiar sala (sa cante):
> Partidul, Ceausescu si Poporul.
>
> Dar nu uitati ca tot eu sunt cel care
> L-am criticat si-am insuflat dorinta
> De libertate, bunastare si schimbare
> Subtil, necenzurandu-mi constiinta.
>
> Am facut si mult bine-n stanga-n dreapta
> Atat cat s-a putut, fara sa-mi pese
> Periclitandu-mi starea, familia si casa
> Dar toate s-au uitat si-s fapte sterse.
>
> De-aceea spun ca ultima dorinta
> Sa ma iertati de v-am gresit vreodata
> Si-mi fac adanc proces de constiinta
> Caci nu e om pe lume fara pata.
>
> As vrea ca sa raman in mintea voastra
> Doar un poet ce si-a iubit mult tara
> Ce a descoperit si slefuit talente
> Ce-au scormonit prin inimi cu chitara.
>
> Trecutul mi-l asum si nu mi-e teama
> Nici nu mi-a fost, nu-mi este, n-o sa-mi fie
> Nu m-am dezis de clasa proletara
> Si am simtit ca am o datorie,
>
> De a starni in mintea tuturora
> Si mai ales in suflete de tineri
> Ca nu suntem o tara oarecare
> Si-avem destin maret si vom fi liberi.
>
> Cand noi cantam in salile-arhipline
> Si recitam pe voci de milioane
> Visam la Marea noastra Romanie
> Si va-ndemnam: Treceti batalioane!
>
> Un dor as mai fi-avut, dar ce pacat
> Ca n-am putut opri din cale vremea
> Sa vad autostrada prin Carpati
> Din Chisinau-Arad cu via Tebea
>
> Sunt unii care ma lovesc si-acuma
> Cand m-am urcat la ceruri, ce oroare!
> Cuvinte grele-arunca, nesimtire
> Si toti vor ca sa cada in picioare
>
> Eu va privesc de-aici de sus, cu mila
> As vrea sa fiti mai buni dar nu se poate
> Se rasuceste Stefan in morminte
> De-atata ura, pizma, nedreptate.
>
> Imi este jena, sila….chiar ma bucur
> Ca am plecat de-acolo, dar ma doare
> Cand vad valori, talente, caractere
> Ce-si fac familiile peste hotare.
>
> Ce sa va spun, romanii mei de bine
> Ce-aveti sfiala, bun simt si onoare
> Poporul nostru-i cel mai bun din lume! (Sa tineti minte)
> Nu lasati tara calcata in picioare.
>
> Nu plecati capul, tine-ti pieptu-n fata
> Cu fruntea sus, sa n-o coboare nimeni
> Sa va claditi cu totii alta viata
> Mesaj catre romani de pretutindeni!
>
> Sa iei aminte tara mea de suflet
> Ia atitudine si da raul afara
> Unde s-a dus Granarul Europei
> Banala tara-industrial-agrara.
>
> Sa iei aminte tara mea de glorii
> Cu patima iti spun din nefiinta
> Cladeste-ti viitorul pe trei sfinte
> Pe munca, educatie, credinta.
>
> In timp ce va imbarbatez de-aicea
> Din ceruri si din sfere tutelare
> Vad iarasi vorbe grele prin ziare
> Pe forumuri, pe la televizoare.
>
> N-am omorat pe nimeni niciodata
> Nici cand murim nu ni se mai da pace
> La toti gasiti cusururi si reprosuri
> Nu mai lasati pe nimeni sa se-mpace.





top top top muzichiiieee - de thebrightside la: 26/11/2010 11:24:20
(la: top 10)
1. Madonna - La Isla Bonita
2. Unknown - Treceti batalioane romane Carpatii (nu stiu daca asa il cheama)
3. Queen - I want to break free
4. Floyd Roz - Another brick ... wall
5. Robbie Williams - Road to Mandalay
6. Natasha Bedingfield - Unwritten
7. Sugababes - Ugly
8. Yael Naim - New soul
9. Caro Emerald - A night like this
10. Nathalie Imbruglia - Torn
Cum treceti peste rautatile c - de mya la: 05/05/2006 23:27:00
(la: De ce sunt oamenii atat de rautaciosi in ultima vreme?)
Cum treceti peste rautatile celor din jurul vostru?

Din ce in ce mai usor mai ales fiindca in jurul meu sunt oameni foarte ca lumea. Nu ma afecteaza foarte mult, in trecut puneam mai mult la inima, acuma insa nu prea. Asta daca rautatile sunt minciuni ca daca au si cate un sambure de adevar...atunci e alta treaba. Critica constructiva nu strica nimanui.

considerati ca ar trebui sa raspundeti cu aceeasi moneda,sau sa treceti cu indiferenta peste rautatile celor din jur?

Depinde de situatie. Cand e cazul sa raspund, raspund ca sa "fac lumina" si sa lamuresc situatia, cand nu e cazul, ma abtin fiindca nu-mi plac defel mahalagismele gratuite.
catre manole - de Alice la: 06/10/2003 15:07:53
(la: Firmituri de poezie)
Te-am intristat, si rau imi pare!
Mestere, erau doar jocuri de cuvinte, din parte mea, la subiect.
Ia fii atent: "ganduri cu ochi" = cei ce n-accepta lumina = liliecii mei = oamenii intunericului (obscurii!). Adica: batalioanelor de ganduri cu ochi n-ar trebui sa le dai atentie daca stii ca gandul si drumul tau sunt alea drepte.Si nici nu incerca sa-i lamuresti (adica sa vii cu felinarul). Te vor pedepsi (la mine = liliecii in par).
Cam asa + alte doua, trei semnificatii care mi-au scapat aici.
"Regele" e tot un joc, o vorba hazlie pe care-o am eu cu un prieten comun. Iertare daca si asta te-a deranjat.Recitind, pare mitocanie, dar n-a fost cu intentie, te-asigur!

sa stiu...sa nu lamuresc...dar simt - de manole la: 07/10/2003 15:23:56
(la: Firmituri de poezie)
Sa ma-ntristez...asa deodata...ar fi prea mult si prea deodata...Inteleg ca te impaci mai mult decat bine cu metaforele si e frumos ce spui...e frumos ce spuneti desi adjectivul asta mi se pare atat de gol...cat despre batalioanele de ganduri inzestreate cu vaz...s-a intamplat sa ma atace , s-a intamplat sa simt chiar si pt putine clipe cum rad de mine , cum fura din mine si se duc...
#868 (raspuns la: #802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ambiantza :) - de pr Iulian Nistea la: 24/11/2003 05:31:15
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
:)
Daca se intampla sa treceti prin Paris in jurul Pastilor sau a Craciunului (sau cu alt prilej), si aveti timp sa treceti pe la noi, nu ezitati sa ma sunati (06-033.18.033) sau sa-mi trimiteti un email ( inistea@yahoo.com ), poate se nimereste sa fie vreun concert sau ceva care sa aduca aminte de ambianta de alta data.

p.iulian
#5089 (raspuns la: #4891) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mesaj pentru toti crestinii si necrestinii de aici - de (anonim) la: 10/12/2003 10:14:14
(la: Nu se cer bani, dar poate cunoasteti...)
pentru toti cei care cred ca Dumnezeu exista
nu treceti indiferenti
si va ganditi ca nu putem face nimic
in fata cancerului.

Va rog!

Copilul acesta are nevoie de gand BUN
si de speranta
si de intelegere
si de dorinta de a reusi

ca noi toti.
Cata
desigur autonomia Tarii Secuilor - de Catalina Bader la: 02/01/2004 12:05:06
(la: Autonomia "Tarii Secuilor" ?)
este posibila

in Ungaria

treceti fratilor granita
si declarati-va autonomi.

cine va impiedica?
Codex Rohonczi - de (anonim) la: 07/02/2004 10:40:39
(la: Codex Rohonczi)
http://www.racovitan.com/luneta/comment/reply/311/6657

In legatura ca polemica legata de Codexul Rohonczi

„Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990."

"Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat. "


Aceste citate provin dintr-un text belicos de Dan Ungureanu. Nu le-as fi reprodus daca aceste rinduri compuse de o persoana despre care, recunosc, nu stiu nimic in afara de faptul ca publica in „Observatorul cultural” (20.10.2003), nu ar fi dovada unei atitudini care mi-au provocat deopotriva indignarea, tristetea si mila nekatartica.

Textul prezinta, intr-un stil jignitor prin agresivitatea sa de vodevil, mizind pe gustul pentru gluma rabelaisiana al unui anumit public, traseul si continutul unui volum publicat de dr. in istorie Viorica Enachiuc Mihai.

Nu stiu care sint meritele stiintifice ale lui D.Ungureanu si nu ma grabesc sa le cercetez; daca acestea ar exista, m-as feri de clasificari, notatii plus neologisme idiosincratice si bulevardisme precum cele de mai sus.

Probabil autorul acestui text care se doreste igienic (prin risul sanatos obtinut cu orice chip), din nefericire descoperit intr-o publicatie onorabila, este un om foarte tinar; poate chiar este cineva care ar fi mers sa lapideze dupa avertismentul lui Iisus.

O parte din observatiile, de bun simt, notate de D.Ungureanu pierd prin tonul neadecvat.

Tineretea numai ar putea explica insailarea sprintara, intr-un tot mai pretios (pentru autorul sau) decit aprecierea corecta a anumitor elemente constitutive. E drept, jurnalistul e mereu in cautare de subiecte. Iar subiectele, spun unii, ispitesc. Indiferent de virsta. Tineretea numai ar putea explica recursul la sablon, stereotipii si identificari penibile intre regim si omul de stiinta; contextul temporal amintit nu reprezinta (trebuia sa o amintesc ?) o garantie a imposturii (aceasta implica D.U.) celor care s-a intimplat sa fie nevoiti sa-l suporte o buna parte din viata lor.

Am retineri in privinta atitudini daco/traco/etno-centrice manifestata de anumite persoane (publice), iar megalomania patriotarda imi repugna, ca oricarui om de bun simt.

Textul propus de dr.Viorica Enachiuc-Mihai reprezinta un efort de o viata; polemica pe care a stirnit-o in rindul (ne)specialistilor este o dovada a interesului (sic!) pe care il provoaca parerile sale. Istoria stiintei a mai cunoscut asemenea cazuri. Daca, printre altele, prin sofisticarea sa, traducerea propusa contravine legii economiei mijloacelor lingvistice – e o alta problema. Iar daca argumentul istoric ale supozitiilor doamnei V.Enachiuc-Mihai nu convinge, sa vorbeasca specialistii.

Vad, pe linga curajul si graba uluitoare a lui D.U. in a aborda o chestiune pe care nu pare sa o fi cercetat altfel decit ca jurnalist, si o atitudine pe cit de incorecta pe atit de periculoasa: prezumtia de necunoastere (de catre slavistii citati – sa nu ascunda aceasta specialitate un pericol potential pentru autorul textului?) a latinei. Or, educatia in liceele din provincie si din Bucuresti era inca, chiar si dupa 1945, o educatie clasica.

Periculoasa este, in acest text, denigrarea unor titluri academice acordate, chiar si in perioada comunista, lucru inacceptabil, din partea oricui ar veni. Are D.Ungureanu stiinta care sint meritele lingvistilor mentionati, aportul lor la dezvoltarea invatamintului filologic din Romania (chiar si Republica Populara, apoi Socialista !), la prestigiul stiintei romanesti in strainatate? Ce il indreptateste ca sa implice lipsa rectitudinii in fata adevarului, care se cere cautat uneori si o viata intreaga? Are D.Ungureanu stiinta cita munca si ce fel de sacrificii, niciodata afisate, a implicat, in speta, activitatea profesorului A.Vraciu? Bagatelizarea numelui unor oameni de stiinta este inadmisibila. Cautati, Dan Ungureanu, Dictionarul de ligvisti si filologi romani, aparut si el, e drept, in deceniul sapte din secolul trecut. Treceti pe la Biblioteca Academiei. Intr-un alt secol ati fi fost provocat la duel. Incorecta si inadmisibila este, de altfel, calificarea parerilor profesorului Vraciu prin cuvinte precum „florilegiu” (v. articolul lui Ovidiu Pecican in aceeasi revista, „Observatorul cultural”, nr. 5 din iulie 2003.)

Iar daca un autor de articol nu-si poate stapini fervoarea in apararea unui adevar stiintific sau in incercarea de rasturnare prin ridiculizare a unei munci de o viata, oricare vor fi fost premisele pe care a fost cladita aceasta munca, nimic nu ar trebui sa-l opreasca sa-si caute mijloacecele in zona urbana. Apelul la bunul simt este una dintre misiunile jurnalistului, nu-i asa, D.Ungureanu?


Marina Vraciu
cadru didactic la
Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi,
fiica profesorului universitar doctor Ariton Vraciu
(1927-1987)

vmarina@uaic.ro

P.S. Din nefericire, nimic nu poate opri citarea (si citirea) nepotrivita. Regret ca aflu atit de tirziu despre implicarea numelui tatalui meu in diverse polemici. Numai faptul ca nu mai este in viata ma face sa vorbesc.








Am gasit intimplator toata di - de Cati la: 13/02/2004 11:03:43
(la: Romani in strainatate)
Am gasit intimplator toata discutia de aici vis a vis de plecarea in strainatate si de pastrarea identitatii nationale. Eu sunt in Romania si in mod sigur nici nu am sa plec de aici. Si nu pentru ca nu am avut posibilitatea sa plec ci pentru ca nu am vrut sa plec.
Nu pot sa cred ca ati plecat cu inima usoara! Si numai pentru faptul ca v-ati lasat parintii si prietenii la o distanta asa de mare. Si dati-mi voie sa nu cred ca toti cei care ati plecat o duceti neaparat mai bine acolo unde sunteti decit aici. Poate a meritat efortul pe care il faceti pentru copiii vostri, dar nu pot sa cred ca acolo ati gasit ciinii cu colaci in coada la fiecare colt de strada si ca toata lumea va pupa si fa face loc pe strada sa treceti pentru ca sunteti romani. Am prieteni plecati de ceva timp in Canada, am o prietena casatorita cu un francez si cu o dulceata de fetita nascuta in Franta, am cunostinte mai vechi sau mai recente plecate care pe unde in Europa sau State. Unii o duc bine, altii mai putin bine dar tuturor le e dor de “casa”, indiferent ce inseamna asta - familia, prietenii, o banca in parc sau curtea de la bunici.
Nu pot sa cred ca unii din cei plecati se considera mai destepti decit cei ramasi – in cazul asta bine ati facut ca ati plecat, ca nu de cei ca voi este nevoie aici – si m-a uimit faptul ca cineva punea intrebarea daca sa-si invete copiii limba romana. De ce sa nu-I invete? Pe linga spaniola, engleza si mai stiu eu ce poate la un moment dat o sa-I faca placere sa-si auda copilul rupind citeva fraze in limba pe care o vorbea ea in copilarie. Si apropo de “parcela nativa”, daca ai sa uiti de unde ai plecat esti “in aer “. Intreaba-I pe cei din jurul tau, de acolo de unde esti acum, ce inseamna pentru ei “origini si stramosi” si poate ai sa te luminezi.
Nu condamn pe nimeni. Si eu m-am saturat de mizerie, si eu ma enervez cind vad cita saracie e aici! Am momente cind imi moralizez prietenii plecati, am momente cind ma cert pe mine ca sunt prea egoista pentru a infrunta eu greul de acolo pentru a le fi copiilor mei bine. Copii pe care inca nu-I am tocmai pentru ca am tot aminat momentul pentru ca mi s-a parut nedrept sa oblig pe cineva sa traiasca aici.
Si totusi de fiecare data ma intorc si gasesc lucrurile acelea pentru care nu m-am putut hotari sa las totul si sa o iau de la capat in alta parte.
Si apoi uitati-va fiecare in sufletul vostru asa cum e, mai aspru sau mai dulce, si recunoasteti ca nu ati plecat de “prea mult bine” de aici, dar ca nici acolo nu v-a fost usor.
"Eu sunt in Romania si in mod - de My la: 13/02/2004 19:54:55
(la: Romani in strainatate)
"Eu sunt in Romania si in mod sigur nici nu am sa plec de aici. Si nu pentru ca nu am avut posibilitatea sa plec ci pentru ca nu am vrut sa plec."

Bine faci ca nu pleci, ti s-ar da peste cap toate socotelile cu ce credeai înainte.

"Nu pot sa cred ca ati plecat cu inima usoara! Si numai pentru faptul ca v-ati lasat parintii si prietenii la o distanta asa de mare."

Desigur ca e un moment trist sa te desparti chiar si temporar de prieteni/parinti, dar asemenea momente sunt foarte frecvente în viata, nu în asta se opreste lumea, si altfel pleci stiind ca îti vei salva parintii de la mizeria la care i-a condamnat sistemul românesc.

"Si dati-mi voie sa nu cred ca toti cei care ati plecat o duceti neaparat mai bine acolo unde sunteti decit aici."

Asta e o afirmatie cu valoare zero, sunt milioane de emigranti, milioane de destine, pe tine ce te intereseaza de fapt, sa te consolezi ca strugurii sunt acri ?

"Poate a meritat efortul pe care il faceti pentru copiii vostri, dar nu pot sa cred ca acolo ati gasit ciinii cu colaci in coada la fiecare colt de strada si ca toata lumea va pupa si fa face loc pe strada sa treceti pentru ca sunteti romani."

Mi se pare stupida presupunerea ta, un fel de mahala izvorâta dintr-o minte frustrata, daca pentru tine "a o duce mai bine" înseamna sa ti se faca loc pe strada, înseamna ca n-ai depasit înca mentalitatea de trib înapoiat care îsi merita soarta.

"Unii o duc bine, altii mai putin bine dar tuturor le e dor de “casa”, indiferent ce inseamna asta - familia, prietenii, o banca in parc sau curtea de la bunici."

Mereu omului îi va fi dor de trecut, daca ti-era dor de biberon nu înseamna ca trebuie sa sugi din biberon toata viata, daca ti-era dor de banca din parc nu înseamna ca daca te legi de ea cu sfoara, vei avea o viata îmbelsugata. E cazul ca multe amintiri sa ramâna ceea ce sunt, amintiri, altfel nu mai poti sa te bucuri de prezent si sa visezi la viitor.

"Nu pot sa cred ca unii din cei plecati se considera mai destepti decit cei ramasi – in cazul asta bine ati facut ca ati plecat, ca nu de cei ca voi este nevoie aici"

Având în vedere ca nu se da examen de calitati pentru a emigra, se poate spune ca au emigrat toate tipurile de oameni, o parte întreaga din societatea româneasca, aici intrând si capacitatile dar si cei care generau sau perpetuau sistemul malefic din tara. Dar având în vedere ca si mediul îl mai slefuieste pe om, se poate spune si ca mentalitatea dominanta a celor plecati e mai sanatoasa decât a celor ramasi. Altfel n-ar mai fi România ce e acum si ar fi altceva, nu ?

"Si apropo de “parcela nativa”, daca ai sa uiti de unde ai plecat esti “in aer “. Intreaba-I pe cei din jurul tau, de acolo de unde esti acum, ce inseamna pentru ei “origini si stramosi” si poate ai sa te luminezi."

Vorbe. E foarte fain sa nu uiti de unde ai plecat, te bucuri mult mai mult de viata când realizezi ce norocos esti ca ai scapat, apreciezi mult mai puternic un lucru banal, pe care un bastinas nici nu-l sesizeaza, dar pe tine te fericeste, pentru ca stii cum era fara el. Oricum nu se poate uita de unde ai plecat daca mai ai cei doi lobi cerebrali si nu ai Alzheimer, dar ar fi si pacat, esti mult mai fericit constientizând acest lucru. Insa acesta este un lucru personal, nicidecum treaba ta, Cati !

"Si apoi uitati-va fiecare in sufletul vostru asa cum e, mai aspru sau mai dulce, si recunoasteti ca nu ati plecat de “prea mult bine” de aici, dar ca nici acolo nu v-a fost usor."

Vad ca excelezi la declaratii fara continut. E treaba ta ce vrei de la viata, ce vrei pentru copiii tai, ce puteri ai sau nu ai ca sa realizezi ceva, dar limiteaza-te la a vorbi doar pentru tine. Stiu ca daca am începe fiecare sa ne plângem ca "ce naspa ne e aici", ti-am da un motiv de bucurie, ca ai fost desteapta si n-ai plecat, ca ai facut ce era mai bine. Eu nu o sa-ti spun nimic în acest sens, dar pentru mine prefer oricând, neconditionat, greul din strainatate, usorului din România.
#9592 (raspuns la: #9578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...