comentarii

triunghiul iubirii ep 5


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Iubire expusa ... - de vladtepes la: 22/02/2005 10:42:16
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
Permite-mi Samadhi sa imi exprim nedumerirea fata de faptul ca ai vrut neaparat sa iti faci iubirea publica. Eu nu mi-as fi facut-o.
Daca indr-adevar mi-as fi gasit-o pe acest sit, restul lumii nu ar mai fi contat, nici ce gindesc, nici ce stiu...
Deci nu inteleg de ce ai facut-o. Poate te-ai grabit un pic....De ce ? De teama ca o pierzi?...Inteleg dintr-un comentariu al lui Horia ca cineva mai trebuie sa divorteze? Pai nu ti-e teama ca ti-ai compromis iubitul ? Iubirea nu este egoista, nu uita...Dorinta ta a fost sa lasi lumea sa stie ca esti iubita, dar poate nu era cazul sa spui asa lucrurilor pe nume....
Pe de alta parte , daca ai facut-o, este ireversibil, este dreptul tau, si daca intradevar va veti iubi de durata, si iubirea va invinge si spatiul si timpul, atunci felicitari.
Atunci ceilalti nu au dreptul sa intervina cu ironii.... Dar pina atunci ...sa te astepti la orice rautati, te vor invidia doar, neincrezatori in acelasi timp, deocamdata.
Cat mai costa o iubire - nimeni - de dianet la: 23/02/2005 08:25:35
(la: cat mai costa o iubire)
Vreau sa inteleg si eu un lucru. Nu e prima data, si probabil nici ultima, cand aud sau citesc ceva de genul acesta. Poate sunt doar ceva mai grea de cap. Iubirea costa? Iubirea se cumpara si se vinde? Iubirea e o marfa? Nu inteleg de ce optica generala asupra iubirii este exclusiv economie de piata, ceva de genul "freaca-ma pe spate, ca sa te frec si eu pe spate". Sau poate mentalitatea de comert cu orice e la moda. Insa nu am cum sa alatur cei doi termeni (comert si iubire; sau comert cu iubire), pentru ca sunt incompatibili. Sau cum zicea nenea Antoine de Saint-Exupery (citat aproximativ): "Prietenii se gasesc foarte greu in ziua de azi. Pentru ca oamenii s-au obisnuit sa cumpere lucruri de-a gata de la pravalie. Si inca nu s-au inventat pravaliile de prieteni.". Si eu cred ca cele de mai sus sunt foarte valabile si in iubire. Pana la urma, ce costa? Iubirea? Sau posesivitatea, confundabila foarte tare cu egoismul (dorinta de a primi raspuns la sentimentele tale)? Acelasi Exupery mai spunea: "Iubirea se ofera, fara a astepta nimic in schimb. Si este bunul cel mai de pret, deoarece nu poate fi furat. Cine ar vrea sa fure ceea ce oferi de bunavoie?".
Deci, va rog sa ma lamuriti: cum ramane? Iubirea e o marfa de vandut/cumparat sau nu?
Cat ma costa o iubire? - de roxa la: 23/02/2005 17:09:20
(la: cat mai costa o iubire)
Marea iubire se transforma intr-un soi de prietenie?... Poate!
Sau poate nici macar atata... Se transforma in ignoranta, in ura sau pur si simplu in indiferenta... V-o spun dupa o iubire de 7 ani care m-a pustiit... m-a devastat mai ceva ca un uragan. Acum am trecut peste...sau cel putin asa imi place mis sa cred, cu toate ca realitatea este altfel.Privesc in urma si ma doare...M-a costat SUFLET!Atat de mult suflet. N-a ramas in urma decat un gol imens care nu mai poate fi umplut usor...Au fort 7 ani de bucurii, tristeti, copilarie, maturitate, joaca... Aveam eu 16 si el 17 ani. Am crescut impreuna, am iubit, am invatat sa iubim...impreuna. Si atat!Ne-am despartit, am suferit, am plans...si-am trecut peste...
Am investit!
Cat m-a costat? - ENORM - 7 ani din viata PIERDUTI !!!
Dare de seama - Sambata am fost la Predeal - de Dinu Lazar la: 28/02/2005 20:25:54
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Cat priveste vanzarea, chiar si prietenul dvs. le vinde cu 3 euro bucata."
Nu am stiut si mi se pare scandalos de putin.
Am surfat situl acela foarte superficial, m-am intilnit pe strada cu omul si mi-a spus ca are acea afacere; nu am intrat in detalii sa vad marea afacere de care zicea.

Deocamdata cine are puterea la noi in presa romaneasca in mina face si preturile; ingrozitor. Citiva sunt milionari si au chiar zeci si sute de milioane de dolari si pentru ca o masa amorfa de fotografi se calca pe picioare ca sa vinda ieftin sau sa dea poze pe de-a moaca.

In Europa exista sute de agentii care cumpara materiale(articole) de 4-5 pagini de text si 12-16 imagini cu o mie de euroi, ziua de lucru la editoriale si reportaje se plateste minim 300 de euro dar media e de 500 euro pe zi, iar ziua de lucru la advertising, PR sau corporate porneste de la 800 de euro in sus, pina la muuult... am auzit de fotografi straini care au lucrat aici comenzi pentru firme de publicitate romanesti, adusi cu douazeci de mii de euro pe zi... si am auzitin sectorul foto bucurestean de bugete de o juma de milion de dolari luate de firme straine... cei straini sunt foarte buni ca sunt straini, unu` din Ro nu e bun ca nu are aura si nici glagorie.

Normal ar fi totusi ca cei de pe aici care fac poze mai de reportaj sa le puna frumos pe un sit si sa dea cite un mail la editorii foto de pe la ziare sau pe la agenii, de aici si de afara... marketingul e mai important decit fotografia insasi.

Am putea lua ca baza de plecare preturile din vremea hulita de dinainte de `89...

Atunci, pretul pentru o fotografie publicata in presa sau ca utilitate ( coperti, calendare, etc) era de 250-400 de lei, si drepturile de autor, daca erau cedate, de 75-150 de lei; se lua ca medie pe o imagine cel putin 350 de lei, adica in dolari la cursul oficial, cam 30 de dolari, ceea ce nu era rau. Era un tarif, colaborarile se plateau si fotograful de presa avea un salariu bunicel si in afara de asta, avea acordul, adica niste bani pentru ce publica, cam pina la inca o jumatate de salariu.

Cum s-a ajuns la situatia de acum, nu imi dau seama; poate pentru ca fotografii mai in virsta au disparut brusc si a fost in anii `90 o fractura intre generatii, au aparut tineri care nu sunt preocupati de cultura financiara in bresla, si de fapt nu sunt preocupati de bresla in general. E care pe care si de chestia asta unii profita ce nu se poate si altii supravietuiesc cum se poate.

Eu tot cred ca o forma de a aseza lucrurile ar fi sa se creeze grupuri de fotografi reuniti de o chestie comuna si care sa faca proiecte mari pe perioade de timp mai mari si care sa atraga fonduri care exista dar sunt intangibile fara un management eficient.

Spre exemplu am cunoscut niste unii din Hu care fac imagini panoramice de am cazut in freza... http://www.budapest360.hu/about_eng.htm

Pai nu s-ar putea face asa ceva cu orase si peisaje romanesti???

Sigur, la noi sunt gropi, polei, mizerie, rahat pe strada, dar or fi si ceva imagini interesante de facut, sau visez eu?

Cred ca toata energia existenta la atitia cafegii, fotomagazinisti, badorgudishti, forumisti, ar trebui sa se adune cumva... dar nu aiurea.
Pe criterii de stil, de forma, de simpatie, dar sa existe niste criterii mai clare decit sigur, superba iubire de fotografie.
#37644 (raspuns la: #37570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa lupti ptr.iubire! - de babi la: 02/03/2005 23:22:05
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
Nu exista dusmani în iubire,dar exista "lupta"..Luptam cu sentimentele,cu noi,cu cei în jurul nostru ca sa mentinem aceasta armonie si pace.Exista o forta ce vine din exterior ce poate distruge simfonia frumosului..Daca iubesti încearca sa nu lupti ptr.iubirea pe care o ai,sa vezi cît timp o vei mai avea?
#37974 (raspuns la: #37045) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
5 - de Horia D la: 03/03/2005 22:35:48
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
5
#38086 (raspuns la: #38085) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubirea - de athos la: 05/03/2005 11:34:58
(la: cat mai costa o iubire)
nu are echivalent in bani
aia nu se mai cheama iubire...
si chiar daca zici ca ai pierdut ani de viata,tot nu inseamna
"cost" fiindca la vremea respectiva ti-a placut,nu?
#38303 (raspuns la: #38269) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Totul e trecator - de Sturmwal la: 06/03/2005 14:53:19
(la: One moment in all our life)
A venit simplu intr-o zi in care nu ma asteptam sa vina ceva,a fost intradevar magic,parca a luat cineva lumea perceputa de mine si a improscat-o cu culori vii nebune.Eram fericit adica mirosurile erau minunate chiar daca treceam pe langa tomberonul cu gunoi,ajungem la birou cu cheile de la masina in buzunar chiar daca era in celalalt capat al orasului,semnam contactele inclusiv cele 4-5 foi albe de la urma sau ma duceam sa iau bilete la munte cu masina de 20to care trebuia sa incarce.
Dar a trecut si a lasat in urma o suferinta de vreo 5 ani lungi dupa care lucid fiind am reusit sa vad adevarata fata a iubitei mele si deabia atunci s-a terminat.Ne place sa credem ca marea iubire este unica si irepetabila dar nu este adevarat,eu m-am indragostit din nou si a fost chiar mai intens ca prima oara.Din pacate acum sa terminat din nou si astept sa vad cam cat o sa-mi ia sa imi revin.Am crezut ca doare mai putin dar si aici m-am inselat.In viata nu cred ca este o singura iubire de neuitat,timpul este un medic bun care te poate vindeca complet.Asta este.
IUBIREA NU E UN CAMP DE LUPTA!!!!!!!!!!!!!!! - de essandra05 la: 06/03/2005 20:58:45
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
Pentru iubire nu se lupta ..iubirea se primeste , se asteapta sau se daruieste..iubirea nu se face cu de-a sila si trebuie sa intelegi cand s-a terminat.
NU LUPTI PENTRU IUBIRE!!!REFUZ ACEST GEST ORICAT DE MARE AR FI PASIUNEA!
Iubirea e permisa sau nu dar nu e o batalie.
sa lupti pt iubire pana cand? - de (anonim) la: 09/03/2005 14:14:56
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
eu cred ca merita sa lupti pt iubire atunci cand iubesti cu adevarat pe cineva si esti 100% sigur ca te iubeste cu adevarat.
5 - de fefe la: 09/03/2005 19:00:41
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Daa, oricare alt canal dupa canalul patru apartine canalului 4. Canalul 5, este conferinta in trei sau mai multi, dar personal nu cred ca merge sa vorbim mai multi de patru pentru ca cel putin unul devine spectator.
PENTRU CEI MAI TINERI SI LIPSITI DE EXPERIENTA :-) - de Dr Evil la: 10/03/2005 12:09:49
(la: Femeia)
Pasagerule,

Este una din putinele ocazii cind iti dau dreptate.... Ar trebui sa celebram... HAHAHAHAHAHA...

***m-a amuzat morala acesteia... o aluzie la cei care, inchipuindu-si ca (,) casatoria e un fel de reteta universala pentru fericire, ajung sa inteleaga ce inseamna adevarata fericire doar in momentul in care au... pierdut-o...)...***

Pentru cineva ca mine care timp de 20 de ani a trait intr-o "minciuna sentimentala" ... revelatia din morala de mai sus imi rascoleste amintiri nu tocmai placute.

Ca multi dintre tinerii romani m-am casatori inca din facultate cu o colega de an pe care o cunosteam de citiva ani buni.
Am avut repede un copil (baiat) pe care l-am adorat, si pe care il ador, si am inceract sa fiu un tata si un sot ideal. Am muncit pina la 20 de ore pe zi sa fiu sigur ca familiei mele (sotia si copilul) nu le lipseste nimic si au tot ce si-au putut dorit.
Din intimplare sau noroc, munca intotdeauna mi-a fost rasplatita si am avansat destul de frumos in cariera. Lucru pentru care ar fi trebuit sa fie mindra de mine si ma ma incurajeze. Dar nu a fost asa...

Am emigrat in Australia si am luat din nou totul de la zero.
Am muncit din nou la fel ca si mai inainte si munca mi-a fost rasplatita si mai bine. Am ajuns unde poate nici 5% din emigranti nu reusesc sa ajunga din punct de vedere al carierei... Dar, cind baiatul nostru a implinit 18 ani, sotia s-a decis sa divorteze pe motiv ca nu ma iubeste si ca nu m-a iubit nicodata...
Am fost foarte ranit. Nu din cauza ca pierdeam ceva ce de fapt nu avusesem niciodata ci pentru minciuna in care traisem timp de 20 de ani...

Nici macar nu am incercat sa sa o fac sa-si schimbe gindul. Ce mai puteam sa mai fac? Sa o urasc? Sa-mi fie mila de ea? Eu cel putin am trait cu o iluzie de fericre... Dar ea?... Ea a fost o nefericita!
Nu i-am reprosat si nu mi-a reprosat nimic. Ne-am despartit in bune conditii.

Abia dupa ce m-am trezit din "visul unei nopti de vara" mi-am dat seama ca in viata sint multe lucruri de care sa te bucuri si chiar daca viata iti inchide o usa... sint multe alte ferestre spre fericire.

Nu sint genul de singuratic. Acum am o familie noua. Si sint mai fericit decit am fost vreodata. Iubesc viata si incerc sa-i fac fericiti pe cei din preajma mea.

De aceea comentam si la subiectul "Pina cind sa lupti pentru iubire" ca daca iubirea nu exista nu o poti fabrica si nici nu o dobindesti prin lupta.

Si femeile si barbarbatii au dreprul la fericire. Numai ca de multe ori sintem egoisti, ne multumim sa fim fericiti fara sa ne intrebam daca si celalat partener este la fel de fericit.

"Si daca ramuri bat in geam...
De ce nu tai copacul..."
#38905 (raspuns la: #38890) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubire sau hormoni - de gigi2005 la: 11/03/2005 04:32:55
(la: Legatura interzisa?!?)
E ceva ce imi scapa in toata povestea ta. Ai iubit un barbat si rodul dragostei voastre e o mandrete de copil. Pe el il doare in... paishpe de voi iar toata raspunderea si-a asumat-o fratele lui. Miroase a telenovela. Nu cumva este casatorit? Altfel nu-mi explic. Un barbat este mandru cad i se naste copilul... daca este primul. Apoi madria se cam duce. Sau este prea tanar si ii este frica de responsabilitati, fratele lui fiind mai matur.
Indiferent cat ar fi de complicata acesata poveste, sfatul meu este sa faci dupa cum iti dicteaza inima. Tu poti sa iti dai seama daca acel om te mai iubeste dar, cum am spus, s-a speriat de responsabilitatea unui copil si de faptul ca isi pierde libertatea. Intrebarea acum este: tu il mai iubesti? Pentru ca daca raspunsul este "nu", te sfatuiesc sa nu mai stai o clipa pe ganduri si sa renunti la el. Pe de alta parte, ar trebui sa-ti pui intrebarea de ce fratele lui "a sters rahatul" cum spui tu, daca nu sti deja raspunsul. Sacrificiile acestea sunt de film artistic. Sa nu cumva sa aveti o relatie de conjunctura, fiecare ancorat in durerea personala, avand propria dragoste pentru himerele ce v-au marcat destinul. O sa va treziti ca va plingeti pe umar unul altuia si in afara de compasiune nu o sa simtiti nimic. Cel putin eu daca as fi in locul tau asa as simti. Degeaba te simti atrasa de acest barbat. E un semnal fals pentru ca te simti abandonata. Daca nu exista acel "ceva", nu poate fi iubire. Cel mult o relatie bazata pe respect. Te vei simti obligata toata viata fata de omul acesta si-ti va fi mila sa-l parasesti daca nu-l vei iubi. De asemenea poti sa te gandesti ca-ti va reprosa, daca nu te iubeste, ca te-a scos din rahat.
Citind aceste pareri personale, tot tu esti cea care va decide! Te mai astept cu precizari.
aveam 5 ani - de Tudor-Cristian la: 20/03/2005 16:54:08
(la: Rewind)
Pana la 5 ani am reusit sa derulez "banda"... Atunci, imi amintesc, eram in bucatarie, si de pe terasa blocului de vis-a vis a inceput sa "tipe" alarma antiaeriana... Cred ca era un exercitiu, ceva.

Dar mi-a ramas aceasta prima amintire, urla prea tare alarma ! Am constientizat atunci ca exist. Anterior, nu-mi mai amintesc nimic.
Daca prietenia este frumoasa, - de (anonim) la: 24/03/2005 15:32:39
(la: Prietenia prematura (daca stiti la ce ma refer))
Daca prietenia este frumoasa, da! Dar de cele mai multe ori totul se reduce la sex...atunci totul este depravat si ajungi la acea tristete si durere de care ai amintit! Iti recomand o carte superba "Hristos si tinerii" sau "Tinerii pe calea intrebarilor" a lui Dumitru Laurentiu, un tanar teolog care trateaza exact problemele cu care se confrunta tinerii in ziua de azi... O relatie este frumoasa atunci cand exista iubire adevarata si cand ai un punct! Punctul nu-l poti avea decat daca in sufletul tau exista iubirea de Dumnezeu...astfel totul are sens si te ajuta sa nu aluneci! Iti urez succes si ai grija, de obicei la varsta asta "tot ce zboara se mananca"...fii 5 minute mai destept!
Ai grija de tine!
Bucuresti vazut de o regizoare suedeza - de RSI la: 27/03/2005 23:59:57
(la: Pentru Bucuresteni si nu numai pentru ei)
Uite ca nu numai cei nascuti in Bucuresti stiu sa-l aprecieze. Aviz snobilor:


"Formula AS - Cultură



Festivalul Dakino


Karin Wegsjo


"Bucurestiul? Imi lipsesc cuvintele pentru a descrie frumusetea
acestui oras"

O tanara regizoare suedeza obtine Premiul special pentru un film
documentar, dedicat mult hulitei capitale romane: "Farmecul discret
al Bucurestiului"

Adevarata minune! Exista straini care stiu sa descopere un alt
Bucuresti decat acela al cersetorilor, al gunoaielor si al cainilor
vagabonzi. Iar cand toate astea se-ntampla prin intermediul
aparatului de filmat, minunea este cu atat mai mare. Am intrebat-o,
deci, pe tanara, frumoasa si talentata regizoare a filmului, prin ce
miracol si-a oprit privirile asupra Bucurestiului.



- In 1987 am venit pentru prima oara in Romania. Am stat doar o zi la
Bucuresti. Era in martie, era frig, intuneric, o tristete
coplesitoare. Am vizitat apoi Sibiul si Timisoara. Pretutindeni, am
intalnit oameni minunati care, cu toata frica de atunci, erau calzi,
sensibili, admirabili. Apoi, in 1992, cand mi s-a creat ocazia sa
revin in Romania, teama disparuse. Am intalnit multa lume, persoane
interesante, m-am simtit bine.


Cat despre Bucuresti, imi lipsesc cuvintele pentru a putea descrie
frumusetea acestui oras. Este atat de plin de contraste, de locuri
frumoase, frumoase, frumoase. Case splendide, cu arhitectura "belle-
Žpoque" sau moderna, cubista sau in stil romanesc-brancovenesc.
Adevarate comori. Sigur, exista si spatiile uniforme si cenusii,
Pantelimonul de pilda, cu bulevardele lui stereotipe si nesfarsite,
cu blocuri urate, prost construite. Toate acestea la un loc dau
Bucurestiului o nota aparte, foarte personala si nu lipsita de
interes. Cat am stat la Bucuresti, am mers mult. In partea veche a
orasului era muzica, treceam pe strazi si auzeam crampeie de melodii.
In partea "noua", aceea cu blocurile uniforme si bulevarde largi,
muzica murise. Nu se auzea nici macar o nota. M-am intrebat atunci
cum ar reactiona cineva, venit din partea "veche" a orasului, obligat
sa traiasca intr-unul din aceste blocuri. Acesta este unul din
motivele pentru care am ales Bucurestiul. Celalalt motiv a fost ca
cineva ca mine, venit dintr-o tara bogata, curata, linistita -
Suedia, de pilda - simte ca, o data cu perfecta noastra curatenie, ne-
am instalat in sterilitate si am pierdut ceva important: omenescul,
caldura comunicarii, prezente din belsug aici, la Bucuresti.

In Suedia, totul este corect, suprafetele sunt perfecte, curate, fara
fisuri, fara gropi. Nu se vede ca a trecut timpul peste noi. Aici,
semnele timpului se vad, se simt la fiecare pas. Si chiar fetele
oamenilor sunt aici foarte diferite. In Europa de Vest, ca si in
Suedia, noi suntem toti la fel. Civilizatia creeaza inregimentari.
Stiu ca si aici se vor mai schimba lucrurile. Chiar de la an la an,
gasesc multe schimbari.



- Filmul dvs. este realizat in jurul a 6 personaje, oameni intre 20
si 99 de ani, pe care ii uneste acelasi sentiment: iubirea
de "acasa". Cum v-ati gasit eroii?



- O foarte buna prietena mi-a recomandat-o pe "tanti Coca", Elena
Popescu. Pe arhitectul Namescu l-am intalnit in casa parintilor unui
prieten roman din Suedia. Andrei Baleanu si Ilinca Dobrescu mi-au
fost prezentati de asistentul de regie Tudor Giurgiu, un admirabil
coleg si un bun profesionist. Imaginea filmului e semnata de
conationalul meu, Gunnar Kallstršm, unul dintre maestrii filmului
documentar suedez.



- Aveti multi prieteni la Bucuresti?



- Multi si foarte apropiati de inima mea. In general, oamenii de
aici, cand devin prieteni, sunt foarte deschisi, generosi.


- Si totusi, filmul dvs. este foarte trist. De ce?



- Pentru ca realitatea insasi este foarte trista. Viata este facuta
asa. Timpul trece si, o data cu trecerea lui vine tristetea.
Sentimentul de tristete vine mai ales de la cei care au participat la
film, de la "personaje". Au fost atat de sinceri, de deschisi, iar in
sufletele lor exista atata tristete... Asta se simte in film:
inima "personajelor".



- Exista in film o scena in care un grup, destul de agresiv, va
intreaba de ce filmati. Asa s-a intamplat intr-adevar?



- Da, s-a intamplat asa, dar nu in timpul filmarilor, ci cand am
venit in Romania singura, in 1997, inainte de filmari. Eram echipata
cu un aparat de fotografiat si cu o camera video si fotografiam
detalii care mi se pareau mai interesante. La un moment dat, cand
tocmai fotografiasem o casa mai paraginita, a venit la mine un barbat
care m-a imbrancit si a vrut chiar sa-mi ia aparatul de fotografiat.
Trageam amandoi de aparat, el era ca iesit din minti si nu a incetat
decat atunci cand un trecator, rugat de mine sa intervina, l-a
repezit, facandu-l "securist". Ca prin farmec, furiosul s-a potolit
si incidentul s-a inchis. Dar tot timpul am simtit un fel de
suspiciune din partea bucurestenilor. Este, cred, un fel de teama ca
Romania sa nu apara cu o imagine proasta in lume. Si astazi, dupa
atatia ani de la Revolutie, mai persista aceasta suspiciune. Si nu
inteleg de ce. Eu vad detalii pe care cei care locuiesc in Bucuresti
nu le iau in seama. Casele vechi, de pilda, isi au frumusetea lor si,
chiar daca nu sunt proaspat varuite, sunt armonioase, pline de
detalii surprinzatoare, fermecatoare.



- Ce proiecte de viitor aveti?



- Nu lucrez inca la un proiect anume, dar as vrea sa mai filmez si
alte locuri din Romania.



SANDA ANGHELESCU"



==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

la 15 ani... - de (anonim) la: 29/03/2005 00:42:30
(la: Prietenia prematura (daca stiti la ce ma refer))
am cunoscut iubirea vietii mele. si ce sa vezi, suntem impreuna si acum. povestea noastra, fara modestie, e tare frumoasa... au trecut aproape 5 ani de atunci si avem deja planuri serioase, si sentimente asijderea. dar noi am avut norocul ca ne-am gasit jumatatea atat de devreme. altii pot avea nenorocul de a cunoaste pe cineva total nepotrivit...
#41057 (raspuns la: #40853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rumi: Acesta este iubirea/o posibila traducere - de carmen-mihaela la: 29/03/2005 18:38:04
(la: Cele mai frumoase poezii)
Aceasta este iubirea: zborul spre cerul ocult
Topind noianul de valuri isiene, clipa de clipa,
Mai intai, stiinta de a muri vietii
In final, pasul fara picior;
Arta de a vedea invizibilitatea lumii
Sfidarea aparentului: "EU".

Inima spun: ce dar si ce poarta,
Spre cercul iubitilor
Deschis celui ce dincolo de el insusi
Ajunge in simtirea din adancul suflarii:
STRAVAZATOR.



This is love: to fly toward a secret sky,
to cause a hundred veils to fall each moment.
First, to let go of live.
In the end, to take a step without feet;
to regard this world as invisible,
and to disregard what appears to be the self.

Heart, I said, what a gift it has been
to enter this circle of lovers,
to see beyond seeing itself,
to reach and feel within the breast.


c.m.
de unde stii ca iubirea pe - de rembrandt la: 01/04/2005 21:53:45
(la: amor vincit omnia)

de unde stii ca iubirea pe care o simti e iubire si nu dorinta de-a iubi?


uneori ne dorim atat de rar... incat atunci cand ni se intampla... nu ne mai intrebam de ce...



________
keep it simple...
sHoricel,..."planta iubirii" - de Jimmy_Cecilia la: 06/04/2005 10:09:24
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
sHoricel, a propos de "efemere", am gasit ceva care te intereseaza
la "sariette" (se mai spune si "Origan") in engleza "savory",.. o mica istorie...
stii tu ca este numita si "planta iubirii"?
vezi ca-ti da si retzeta... :))
e in franceza, dar o s-o intelegi.. sunt cuvinte simple..
la o adica ce nu intelegi, iti traduc... :))

da' sa respecti cantitatile, sa nu abuzezi :)))

http://www.saveurs.sympatico.ca/ency_1/sariette/histoire.htm



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...