comentarii

ultima batalie pierduta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Si mai exista... - de Madalina la: 25/11/2003 20:18:26
(la: Fenomenul "inedia": n-a mancat si n-a baut 68 de ani)
...si mai exista si un american care nu dormit nici macar o secunda de aproape 25 de ani! E perfect sanatos si in doar primii doi ani se pare ca si-a dublat cunostistintele pentru simplul fapt ca ...in loc sa doarma are mai mult timp sa citeasca.

Calugarii de la Muntele Athos spuneau ca "ultima batalie pe care trebuie sa o poarte in lume este aceea cu somnul..."
#5200 (raspuns la: #5187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rien2loin - de rodi la: 09/06/2005 17:10:20
(la: Cum devii/aflii ca esti si cum e sa fii homosexual ?)
sincer imi pare rau de modul in care a decurs discutia pe subiectul tau. Banuiesc ca ai multe pe suflet si ai vrea sa discuti cu cineva care te-ntelege.
Anyhow, cel putin ai gasit raspuns la intrebarea "ce simt cei din jur". Bine... putin exagerat, deoarece a incerca sa-i bagi in cap unui heterosexual idea ca homosexualitatea ar fi normala, e o batalie pierduta din start. Ba mai si gasesti cativa ( ca mine si ca ceilalti "trolli") sa te admonesteze. Altfel insa, subiectul mi se pare interesant. Si cred ca ar mai trebui sa stii ca, daca noi consideram homosexualitatea anormala, asta nu inseamna ca-i dispretuim sau uram pe homosexuali. Am cativa prieteni homosexuali foarte buni, cu care e o placere sa discuti.... orice inafara de homosexualitate. Subiectul asta nu l-am abordat cu ei, poate asta e si motivul pentru care vreau sa aflu mai multe din alte surse.
rodi... rodi... - de Rien 2 Loin la: 17/06/2005 09:45:17
(la: Cum devii/aflii ca esti si cum e sa fii homosexual ?)
... raspunsul... il aveam de mult mai Rodi... nu era nevoie de confirmari.

In schimb, cunosc hetero pentru care a fi homo nu-i nimic anormal... nu-i nimi pur si simplu... n-au nici o treaba si nu-i influenteaa in nici un fel
Deci nu-i o batalie pierduta din start... si nu-i o batalie

oricum, mersi de raspuns... am apreciat, sa stii.
#55262 (raspuns la: #54077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sorry irma dar nu ai dreptate. - de reincarnat la: 06/07/2005 09:16:55
(la: Optimismul,increderea, si gindirea pozitiva.)
Gindirea pozitiva nu este o sintagma la moda. Este o trasatura de caracter care ii ajuta pe cei care o au sa progreseze.
Gindirea pozitiva nu are puteri supranaturale dar te ajuta sa te mobilizezi in fata obstacolului si te ajuta sa treci peste momentele grele.
Ce este mai bine dupa o batalie pierduta: sa stai sa plingi si sa-ti numeri ranile?!... sau sa te mobilizezi, sa vezi ce ai gresit si sa gasesti drumul cel bun pentru ca data viitoare sa cistigi?

Ce este mai bine sa faci daca cazi la un examen?... sa injuri pe profesorul care te-a picat si sa dai vina pe noroc ca nu ti-a cazut tocmai subiectul pe care il stiai???... sau sa te ambitionezi si sa pui mina pe carte sa fii sigur ca data viitoare il treci?!...

Ai dreptate, carti despre gindire pozitiva sint cu miile, dar tu trebuie sa le identifici pe cele care ti se potrivesc si de la care ai ce invata.
Si asta face parte din gindirea si atitudinea pozitva, sa accepti ca fiecare are dreptul sa scrie si ca tu ai dreptul sa alegi.

Just think about it.

So Happy

#58171 (raspuns la: #58091) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
perfectiunea - de alex andra la: 18/03/2006 18:10:03
(la: Perfectiune)
Perfectiunea este absolutul, idealul, deci o iluzie. Omului ii place sa se imbete cu apa rece, se hraneste adesea cu iluzii si porneste in batalii pierdute ab initio la cucerirea unor redute mult prea indepartate pentru a putea fi atinse vreodata in existenta terestra. Dar adesea parcursul este mai important decat atingerea punctului terminus. El poate insemna corectare a unor tare, defecte, ameliorare, progres...
Intre un idealist si un dezabuzat cinic il prefer pe primul. E mai frumos, in naivitatea lui si, pana la urma, mai "productiv".

"Freedom is another word for nothing left to lose"
#112062 (raspuns la: #111754) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
domnule adrian - de Homo Stultus la: 07/05/2007 14:18:49
(la: un adio)
Nu va mai contrazic in legatura cu poezia. Pot sa vad o batalie pierduta inainte de a o incepe. :)

Auzisem eu ceva despre carbune. Mai auzisem si ca doar in rare cazuri si conditii se intampla acest fenomen. Si devenirea spre diamant il supune pe carbune la unele incercari de care eu cred ca s-ar lipsi bucuros de-ar putea.
#194630 (raspuns la: #194601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de andrushca la: 04/09/2007 19:46:39
(la: Sonetul I)
nu te crez, bittero, nu te crez:))
pamantul negru, mirosul de luna, gri-ul mediteranei la barcelona, pietele asezate in forma de fagure, copacii care sparg cerul, bataliile pierdute, miresele vandute, soaptele rastalmacite, uterele rasucite, maurii, frizerii, spitzerii si matadorii, toate povestile despre El Cid, toate pietrele si culorile pamantului adunate la un loc nu pot explica nici macar mustatza lui Dali:)))))))))

alex
#232540 (raspuns la: #232537) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de furnic la: 16/02/2008 23:39:10
(la: Continuă povestea !)
nu putea sa se rupa de senzatia bataliei pierdute.acum nu mai avea nimic.isi utilizaze in tot acest razboi care s-a intins pe o perioada al carei inceput nu si-l mai amintea toate resursele emotionale si materiale de care dispunea.era gol,simtea o mare pustietate in suflet si nu intelegea cum?nu intelegea de ce?jucase ca la carte.exact asa cum trebuie,respecatase toate regulile...dar acum ei radeau.iar el era singur pregatindu-se sa le zambeasca frumos si sa-i priveasca sfidator.oricum era numai o batalie pierduta,razboiul continua.vor trece ani dar il va castiga intr-o buna zi..si va fi prea tarziu.pana atunci va zambi frumos si-i va cheama la o bere.
Intruder:))) - de Honey in the Sunshine la: 24/06/2008 17:09:34
(la: Ganduri... 2)
...adica sa aiba zvac (personalitate) si ceva glagorie. e mult?

pai dupa giordi asta e o batalie pierduta:)
femeile sunt proaste si infidele.
niste animalute nestatornice, cum ar veni:)

as mai completa sa nu fie grasa si stirba dar ce conteaza?
tot de la giordi citire: ce conteaza cum arata ca doar nu vreau doar sex?

asa ca ce-ti mai ramane sa cauti? una care stie sa calce, ca n-ai bani de menajera:)
#320029 (raspuns la: #320013) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bruno - de monte_oro la: 07/04/2011 07:09:27
(la: Memento)
..n-am de ce sa intru in eterne polemici cu tine, numa' pen' ca vrei sa-ti faci tu "norma" de baliverne. Intamplator, consider poezia asta, in intregul ei...una dintre cele mai frumoase declaratii de dragoste din lirica romaneasca. Da' a explica... orbului ce-i ala curcubeu, e o "batalie" pierduta din start...
#606741 (raspuns la: #606721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ultimele carti - de Crisa la: 09/02/2004 10:29:00
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
am picat pe subiectul asta taman in momentul in care caut site-uri cu carti on line; recunosc, de preferinta romanesti! imi lipsesc! in ultima vreme ma inconjurasem mult de liiceanu, de m.lovinescu, de goma, de noica; nu ca as vrea sa citesc numai asa ceva, dar am avut o "perioada jurnalistica". iar acuma mi s-a facut dor de asa ceva. ultimele carti... "dialoguri cu raoul sorban" a lui constantin mustata, "urme pierdute" a lui silviu craciunas, "vedere din parfumerie" a silviei kerim, "jurnalul" monicai lovinescu, "declaratia de iubire" a lui liiceanu.
Fiecare are destinul lui - de Diana1978 la: 20/02/2004 20:42:19
(la: Romani in strainatate)
Ce pot sa zic este ca nu sunt de condamnat cei care pleaca, si eu sunt de parere ca la putere sunt niste pseudo-comunisti dar sunt 80% sigura ca acesta va fi ultimul lor an, daca ati fi la curent cu presa zilnica din Romania poate ati sesiza cum le scapa de sub picioare puterea.

Am lucrat ca studenta pentru IMAS si Mercury care sunt Institutii de cercetare a pietii foarte cunoscute si folosite aici, stiu foarte bine cum se fac sondajele, mergeam la toti prietenii, cunoscutii, rudele etc. ii rugam sa-mi completeze acolo ce le spuneam eu, tin minte la unul din sondaje 8 colegi din grupa mea am decis ca PDSR-ul (atunci el era :)) ar fi plauzibil sa iasa in sondaje asa ca sute de hartii au iesit cu PDSR. Bineinteles ca puneam in tema personajele despre o posibila convorbire telefonica dintre firma si ei. Asa ca nu mai cred demult minciunile lor din sondaje.

Ce vroiam eu sa spun aici este ca fiecare om are destinul lui, eu am urmat cursuri post-universitare dupa facultate, ASE, REI, m-am gandit apoi sa plec in SUA, la o universitate intai pentru cursuri, in schimb auzisem atat despre romani plecati care regretau sufleteste si aveau nostalgia Romaniei incat mi-am zis sa incerc intai sa ma angajez in tara sa vad ce se intampla si daca nu voi reusi sa ma realizez aici ma voi gandi din nou la plecare. Eu sunt si o fire romantica, nostalgica si foarte atasata de familie, prieteni si de o viata sanatoasa.

M-am angajat prin BestJobs la o companie multinationala de telecomunicatii pe postul de Consultant pe probleme economice, eram inca la cursurile post-universitare si mi s-a parut o sansa deosebita, am inceput cu 250 USD pe luna net, in 6 luni nu numai ca le-am crescut cifra de afaceri de aici dar administram tot biroul din Bucuresti, din studiile mele de fezabilitate au reusit sa renunte la niste posibile idei de investitii cu pierderi sigure (in Security Services). Salariul mi s-a dublat, treptat bineinteles dar am ajuns la 500 USD net lunar si pe postul de Office Manager, am lucrat foarte mult intr-adevar, cate 11 ore pe zi dar s-a meritat, acum 8 luni m-am angajat la KPMG, Consultant pe Management General, sunt un fel de Junior Consultant dar eu sunt o persoana deosebit de ambitioasa si in curand voi depasi faza asta, salariul de inceput a fost de 700 Euro net lunar dupa care cand voi depasi faza de Junior voi fi platita si pe comision din proiectele realizate, un alt fost coleg de facultate a absolvit Finante si Banci in acelasi an cu mine, a avut bafta sa se angajeze la ei imediat dupa absolvire, acum are in jur de 1700 Euro pe luna, oscileaza si in functie de valoarea proiectelor. In timpul facultatii am stat in caminul Electronicii, am pastrat inca legatura cu unii prieteni din camin si lucreaza acum ca programatori la firme de outsourcing, nici unul nu are mai putin de 1000 USD pe luna, am un coleg caruia i-am dat si eu un proiect pentru firma de telecomunicatii iar compania i-a platit 800 USD pentru el, mi-a zis ca nici nu se gandeste sa lucreze la un proiect pentru mai putin de 500 USD, proiectele astea sunt pe langa salariul lui fix, a lucrat inclusiv la creearea website-ului IFriends un website pentru adult chat dar a fost platit deosebit de generos!!

Ce vroiam eu sa spun este ca fiecare are destinul sau, eu am ales sa raman si sa incerc, mi-a fost si mie greu la inceput, parintii mei sunt profesori, acum eu le trimit bani acasa, sora mea e acum la un Masterat recunoscut si in UE dar il face la Institultul Bancar Roman, intre timp a aplicat la peste 150 de firme mari din Romania si a fost cam dezamagita pana a dat de banca Romexterra care a angajat-o initial ca economist cu un salariu modest, 150 USD net, acum e Ofiter de Credite, are 400 Euro pe luna, e multumita si a spus ca nu se lasa pana nu ajunge Director Adjunct in Sucursala ei, eu o cred capabila, tata si mama nu numai ca sunt fericiti dar nici nu le vine sa creada ca am reusit amandoua fara pile si fara nimic, e intr-adevar greu dar nu imposibil. Stiti ce salariu are un Director de Banca din Romania? Tineti-va bine si verificati informatiile (SUNT 100% REALE): aproximativ 20.000 USD plus masina serviciu, telefon, mese si alte facilitati, si exista oamani (sute chiar am aflat la o conferinta recent) care si refuza acest salariu pe motiv ca-i prea mic pentru responsabilitatile postului. Un Director de Resurse Umane intr-o firma buna are 5.000 USD, Director Vanzari la o firma buna 7.000 USD, Director IT 3.000 USD (pentru firme bune, nu mici), o firma mica da in jur de 700 USD sau Euro depinde (ca Director). A fost o conferinta acum cateva zile la care am participat si eu HR Salaries in Romania, toate salariile din Romania, in functie de pozitie, firma, avantaje etc., si oferte de munca. E multa munca pana sa ajungi Director dar nu e imposibil, nici macar in Romania de azi, eu imi cunosc drumul de pana acum si nu m-as mira peste cativa ani buni sa fiu Director intr-o companie (mare sper :)).

Asa ca oameni buni se poate si aici, am muncit intr-adevar enorm as putea spune pana acum dar pot spune ca personal acum traiesc foarte bine cu salariul pe care il am, mi-am luat apartament cu 2 camere in rate si sper ca in curand imi voi lua si masina. Eu cunosc si romani fericiti ca sa spun asa, prin munca proprie, eu stiu ca se poate, dar depinde de destin, de vointa si gandire pozitiva, eu Il pun inainte de toate pe Dumnezeu si stiu ca norocul asta a venit si de la El.

Nu spun ca n-o fi greu pentru clasa cu studii medii sau care a facut o facultate doar pentru diploma, dar chiar si-asa cred ca batalia nu-i pierduta, n-am fost in situatia asta deci nu stiu ce-as fi facut daca n-as fi invatat, probabil ca as fi incercat sa ma descurc intr-un fel, nu stiu exact cum acum.

Ce sa va spun, sa fiti fericiti romani de pretutindeni, eu ma bucur ca am ramas, nu stiu cum ar fi fost bine sau rau daca as fi plecat dar se pare ca destinul meu este aici, si este inca unul foarte bun :).

Succes! :)
Capcanele lui 23 august 1944 - de RSI la: 02/09/2004 13:45:20
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Capcanele lui 23 august 1944 (NO RATING!)

[romanian-portal.com], (8/23/2004) »
Ca niciodata in ultimii 15 ani, apropierea acestui 23 august a starnit in discursul public romanesc o revigorare a interesului (uneori a pasiunilor) fata de acest eveniment important al istoriei contemporane. Mai multi factori au condus aici: in primul rand, intentia oficialitatilor, anuntata inca de la mijlocul lui iulie a.c., de a organiza o celebrare substantial mai consistenta decat in toti anii de dupa 1990 (legitimata de implinirea unui numar rotund de ani); apoi, trebuie sa luam in calcul recentele avataruri ale Casei regale romane, ca si ameliorarea spectaculoasa a relatiilor dintre Regele Mihai si actualul presedinte al Romaniei; in fine, cred ca in substratul intregii povesti se afla balanta inca neechilibrata, in memoria noastra comuna, intre nostalgia dupa autoritarismul legitimat "patriotic" al maresalului Ion Antonescu si frustrarile firesti ale celor care stiu ca, o data cu acea zi, a inceput drama comunizarii Romaniei. Istoricii nu pot conduce, prin ei insisi, la rezolvarea definitiva a acestui impas - o data pentru ca istoria este o disciplina in continua rescriere*, apoi pentru ca s-a vazut limpede ca nici macar ei nu au cazut intru-totul de acord asupra interpretarii acestui subiect fierbinte.



Propun aici o analiza succinta a evenimentului de acum 60 de ani, avand convingerea ca orice incercare de clarificare a acestui trecut relativ recent poate conduce la o mai buna intelegere a prezentului nostru.


I. Cum s-a ajuns la 23 august 1944?

Intre 21-24 noiembrie 1940, pe fondul unei Europe prinse de mai bine de un an in conflict, generalul Ion Antonescu (devenit, din 14 septembrie acel an, Conducatorul statului national-legionar roman) facea prima vizita la Berlin, ocazie cu care le prezenta lui Adolf Hitler si ministrului de Externe german Joachim von Ribbentrop viziunea sa asupra situatiei europene si locului Romaniei in acest peisaj. Antonescu si Hitler si-au facut reciproc o buna impresie. Generalul roman, al carui patriotism sincer nu putea masca un mare amatorism intr-ale politicii, si-a expus dorinta de a lupta pentru refacerea granitelor statale, grav afectate de pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord si a unei parti din Transilvania, in chiar vara acelui an. Spre deosebire de Antonescu, Hitler avea o mare abilitate politica: "Istoria nu se va termina in anul 1940" - i-a spus el lui Antonescu, sugerandu-i o speranta. Din acest moment, Romania va intra intr-o dezastruoasa competitie cu Ungaria lui Horthy pentru captarea bunavointei Fuhrer-ului. In chiar aceasta vizita, pe 23 noiembrie, Conducatorul roman semneaza in numele tarii sale aderarea la Pactul Tripartit (alcatuit din Germania, Italia si Japonia si completat de Ungaria cu doua zile mai devreme, pe 21 noiembrie).



Explicatia acestui gest - si a celor care aveau sa urmeze - nu este pasiunea fascista a lui Antonescu, ci convingerea sa ca Hitler va castiga razboiul. Din 1916, politica externa a Romaniei fusese legata de cea a Frantei; dar Franta cazuse, sub loviturile unei armate germane care parea invincibila. Ca militar, Antonescu a avut o intuitie corecta: ca, in ciuda pactului din 23 august 1939, Germania si URSS vor ajunge in conflict. Temator pana la obsesie de sovietici (avea, ca roman, motive, desigur), Antonescu a ales sa mearga pe mana Germaniei.



In cele sapte luni care vor urma, in toate intalnirile si in mesajele schimbate, Antonescu arata disponibilitatea Romaniei de a lupta impotriva bolsevismului. Dar Hitler s-a aratat initial rezervat fata de aceasta oferta. Nedorind sa-i dea un cec in alb liderului roman si aparent deplin increzator de forta sa, el insista pe nevoia de stabilitate a Romaniei, siguranta economica etc. Convins totodata de dorinta de revansa a romanilor, Hitler definitiva la mijlocul lui decembrie 1940 Planul Barbarossa de atacare a Uniunii Sovietice, in care Romania avea rolul sau - chiar fara ca, in acel moment, Antonescu sa stie!



Discutia definitiva intre cei doi a avut lor pe 12 iunie 1941; abia acum Hitler l-a anuntat pe Antonescu de intentia inceperii razboiului in Est (fara a-i spune data exacta!). Antonescu, intarit intre timp in tara prin infrangerea legionarilor (in 21-23 ianuarie), s-a declarat decis sa lupte, in vederea recuperarii teritoriilor romanesti pierdute. De retinut ca, spre deosebire de Primul Razboi Mondial, cand Ionel I.C. Bratianu a negociat intens conditiile iesirii Romaniei din neutralitate, in iunie 1941 Ion Antonescu a acceptat intrarea in conflict fara nici un tratat formal cu Germania, bazandu-se exclusiv pe o intelegere verbala cu Hitler.



Greu de imaginat astazi entuziasmul inceputului campaniei anti-sovietice, dupa 22 iunie 1941. Pentru multi romani, contaminati de optimismul propagandei germane, razboiul pentru Basarabia echivala cu o excursie ceva mai plictisitoare in stepa rusa. Cucerirea Odessei (cu pierderi de peste 90.000 de soldati!), pe 16 octombrie, a intarit aceasta speranta. Aici trebuie spus ca, increzator el insusi, Antonescu a preluat datele esentiale ale politicii germane, inclusiv conceptiile rasiste: dupa ocuparea Transnistriei, intre august 1941 si iulie 1942, cca 110.000 de evrei din Basarabia si Bucovina au fost deportati aici, urmand ca din septembrie 1942 sa fie adusi si evrei din Romania (din cauza cursului razboiului, planul nu s-a aplicat); in acelasi timp, intre iunie si septembrie 1942, cca. 25.000 de tigani nomazi au fost deportati tot acolo.



Iarna 1942-1943 (adica esecul din batalia Stalingradului) si pierderile masive de aici, din Cotul Donului si Stepa Calmuca (cca. 150.000 de oameni) au fost un avertisment sever pentru Antonescu. Din vara acestui an, bombardamentele asupra Ploiestiului si zonei petroliere (incepute inca din iunie 1942) devin o problema curenta. Din acest moment, oficialii romani (fie ministrul de externe Mihai Antonescu, fie reprezentanti ai partidelor politice aflate in "adormire") vor sonda o posibila iesire din razboi, fara succes. In cadrul aliantei antihitleriste, se impusese pregnant ideea ca Romania este o problema a Rusiei - drept urmare, emisarii romani vor fi sfatuiti, insistent, sa trateze cu sovieticii si sa nu mai astepte sprijin separat de la Anglia sau Statele Unite.



Trebuie spus foarte clar ca, in vara anului 1944, aceste negocieri erau practic blocate. Cu exceptia unor schimburi sporadice de conditii la Cairo, URSS urmarea sa traga de timp, pentru a-si continua contra-ofensiva spre Berlin si a cuceri, implicit, Romania.


II. Filmul unei zile incepute in haos si terminata in speranta

Pe 19 august 1944, ofensiva sovietica incepe, in operatiunea Iasi - Chisinau, incercuirea trupelor germano-romane in Nordul Moldovei, indreptandu-se spre aliniamentul Focsani-Ismail. Si aici intervine exagerarea numita linia de aparare Focsani - Namoloasa - Galati. Vazuta ca antepenultima reduta impotriva rusilor (in cazul caderii ei, Antonescu ar fi incercat rezistenta pe crestele Carpatilor si pe Olt), aceasta linie fortificata, in realitate, nu era inca terminata, era prost echipata din punct de vedere tehnic si - ceea ce e mai important - urma sa fie ocupata de soldatii aflati in retragere din Est, ei insisi demoralizati si intr-o stare precara. Cei care estimeaza, pe baza unor date fragmentare, ca aici s-ar fi putut rezista in fata rusilor pana la sase luni se hazardeaza intr-un optimism nejustificat.



In noaptea de 21 spre 22 august 1944, la Palatul Regal din Bucuresti a avut loc o ultima intalnire a complotistilor care initiasera, inca din iunie, consultari in vederea iesirii din alianta cu Germania si, la nevoie, eliminarii lui Ion Antonescu. Au fost prezenti Regele Mihai, Iuliu Maniu (presedintele PNT), Constantin I.C. Bratianu (PNL), Constantin-Titel Petrescu (PSD) si Lucretiu Patrascanu (in numele comunistilor, dar in virtutea bunelor relatii pe care el le avea cu "lumea burgheza"). Cu acest prilej s-a decis ca duminica, 26 august, la ora 13.00, Regele sa-l convoace pe Ion Antonescu la Palat si sa-i ceara fie semnarea armistitiului, fie demisia.



Lucrurile s-au precipitat aproape dramatic in dimineata de 23 august, cand s-a aflat ca maresalul Antonescu urma sa plece pe front. Si astfel s-a profilat determinarea si curajul tanarului Rege Mihai (pe 25 octombrie el urma sa implineasca 23 de ani). Fara sprijinul direct al liderilor politici, dar cu concursul unor inalti ofiteri apropiati Casei Regale, Mihai i-a convocat pentru ora 15, la Palat, pe Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Ultimul a fost punctual, iar maresalul, invocand treburi reale, a ajuns in jurul orei 16. Discutia s-a purtat in biroul regal, intre patru persoane: Regele Mihai, generalul Sanatescu (seful Casei Militare regale), maresalul Ion Antonescu si ministrul Mihai Antonescu. Intr-o camera alaturata se aflau generalul Aldea (consilier al Regelui pe probleme militare), maresalul Curtii Ion Mocsony-Starcea, secretarul regal Mircea Ionitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, iar in apropiere, pentru a interveni la nevoie, un alt grup de ofiteri de incredere.



Arestarea celor doi Antonescu s-a facut in jurul orei 17, dupa un schimb de replici in care maresalul si-a prezentat obiectiile cu privire la iesirea din razboi, motivand ca astfel ne vom da cu mainile legate rusilor. Odata inchisi cei doi intr-o camera de valori a Palatului, imediat Regele a demarat consultarile pentru alcatuirea guvernului. In jurul orei 18 au ajuns la Palat, convocati, si generalul Constantin Pantazi (ministru de Razboi), generalul Picky Vasiliu (seful Jandarmeriei) si colonelul Elefterescu (seful Politiei). In fata alternativei arestarii, ei au ales colaborarea. Simultan, a fost convocat si seful Serviciului Sigurantei, Eugen Cristescu. Din intuitie sau ca urmare a unor informatii scurse, acesta a banuit despre ce e vorba si, in loc sa vina la Palat, s-a deplasat la locuinta ambasadorului german von Killinger, avertizandu-l.



Primul detaliu ce merita retinut este ca schimbarea s-a produs fara nici o defectiune majora; ofiterii superiori din Bucuresti, informati rand pe rand, au dovedit o mare fidelitate fata de Rege si o lipsa de solidaritate cu Antonescu asupra careia merita meditat. In jurul orei 18.30, Armata romana era deja plasata in noi dispozitive, in vederea unei riposte. Dupa ora 19 au ajuns la Palat ambasadorul Killinger, generalul Gerstenberg (seful Apararii antiaeriene) si generalul Hansen (seful Misiunii militare germane in Romania). Informati cu deferenta, li s-a cerut evacuarea fara lupta a armatei germane din tara. In zilele urmatoare, Killinger avea sa se sinucida - pentru ca, in ciuda informatiilor pe care le primea constant, nu prevazuse actul - iar Gerstenberg a ales, din 24 august, calea represaliilor, desi isi daduse cuvantul de onoare in sens contrar.



In jurul orei 22.10, a fost difuzat, prin Radio, mesajul Regelui catre tara. In acel moment, schema noului guvern - prezidat de generalul Constantin Sanatescu - era, in linii mari, definitivata: cei patru lideri politici amintiti mai sus erau ministri secretari de stat (in plus, Lucretiu Patrascanu - vezi mai jos - primise Justitia), iar restul posturilor erau ocupate de militari. La ora 2 a diminetii de 24 august, Regele, insotit de cativa apropiati, a plecat spre Gorj - via Craiova - la sugestia apropiatilor care se asteptau (si aveau dreptate) ca a doua zi Palatul sa fie bombardat.


III. Consecinte imediate si multe intrebari

Un numar mare de intrebari agita inca analiza acestei zile.



In primul rand, care a fost rolul factorului politic? Singurii lideri care au ajuns la Palat in seara de 23 august au fost, in ordine, Lucretiu Patrascanu (ajuns spre orele 19.30) si Constantin-Titel Petrescu; dupa ora 22, a venit si comunistul Emil Bodnaras, cu intentia ferma de a se interesa de Ion Antonescu. Se poate glosa mult pe seama lipsei liderilor taranist si liberal; cea mai probabila explicatie este aceea ca, desi informati, au preferat expectativa, nu foarte convinsi de reusita actului.



Cum se explica rolul lui Lucretiu Patrascanu? Prezenta sa la Palat si propunerile cu care vine imediat (amnistierea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor etc.), precum si dorinta de a fi inclus pe lista guvernamentala intr-o pozitie net privilegiata isi au sursa in stradania lui de a lua un avans in fata celorlalti lideri ai partidului comunist. Patrascanu avea sa nutreasca, pana prin 1947, convingerea ferma ca el ar avea datele intelectuale si meritele istorice si politice pentru a conduce PCR. Aceasta convingere il va duce in inchisoare si apoi la moarte, peste mai putin de 10 ani.



De ce a ajuns Ion Antonescu in mainile comunistilor atat de repede, inca din primele ore ale lui 24 august? Oricat de trist, adevarul este ca numai comunistii (dirijati de Bodnaras) au putut alcatui, in timp scurt, o brigada de soc, capabila sa-l deplaseze intr-un loc sigur si sa-l pazeasca pe maresal. Liberalii si socialistii spusesera inca din 21 august ca nu au oameni pregatiti pentru o asemenea eventualitate, iar Ilie Lazar, seful departamentului Muncitoresc al PNT, care - teoretic - avea oameni, aparent a lipsit in acea zi din Capitala. Antonescu a ajuns astfel in cartierul Vatra Luminoasa si, in nici o saptamana, era deja predat sovieticilor.



Care a fost rolul noului guvern Sanatescu? Atunci, ideea unui guvern militar a parut a fi cea optima. Astazi, se poate medita daca un guvern preponderent politic nu ar fi fost mai eficient in vederea rezistentei la comunizare. Imediat dupa 12 septembrie (data la care era semnata la Moscova Conventia de Armistitiu intre Romania si Aliati), Comisia Aliata de Control (in esenta sovietica) a devenit organul de conducere neoficial al Romaniei, iar presiunile ce au urmat pana la impunerea guvernului pro-comunist Petru Groza din 6 martie 1945 s-au desfasurat in ritm sustinut. Primul rezultat a fost, deloc paradoxal, tocmai lipsa regelui de la sarbatorirea primului an de la eveniment, pe 23 august 1945; atunci, surprins de refuzul lui Groza de a-si prezenta demisia (asa cum Regele Mihai i-o ceruse), suveranul a boicotat, in mod simbolic, aceasta celebrare si incepea astfel "greva regala" ce avea sa dureze pana pe 7 ianuarie 1946.



In fine, a fost 23 august un act de salvare nationala sau o catastrofa? La o analiza lucida, rezulta ca inlaturarea lui Antonescu si ruperea aliantei cu Germania erau, (in acel moment si in acele conditii concrete), singura sansa pentru a putea spera la un statut mai bun al Romaniei postbelice. Nu e cazul sa ne facem complexe: Romania nu a parasit atunci o Germanie democratica, ci un Reich utopic si criminal. E drept, acea zi nu a adus sfarsitul razboiului - dar a adus, oricum, ruperea unei aliante nefaste, pe care Romania nu o alesese de bunavoie, dar care impinsese tara in dezastru si o putea conduce la dezmembrare. Personal, am convingerea ca daca azi Transilvania se afla in granitele Romaniei (URSS ne-a sustinut in acest sens, in 1946-1947, sugerandu-ne astfel sa "uitam" de Basarabia), acest lucru are legatura si cu 23 august 1944.


IV. Ce mai inseamna azi 23 august 1944?

Confiscata de comunisti, ziua de 23 august a purtat de-a lungul deceniilor diverse semnificatii, toate impuse. Ea a devenit zi nationala in 1948, imediat dupa proclamarea frauduloasa a Republicii. Vreme de aproape un deceniu, 23 august a fost descrisa ca zi de eliberare a Romaniei de catre glorioasa Armata Rosie (care, evident, nu fusese implicata in mod direct). La inceputul anilor 60, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a deplasat treptat atentia spre insurectia antifascista, reducand in paralel apologia armatei sovietice. Succesorul sau, Nicolae Ceausescu, va agrea mai mult o formula complicata, in stare sa legitimeze impletirea dintre istoria inventata a PCR si istoria neamului: Revolutia de Eliberare Sociala si Nationala, Antifascista si Antiimperialista.



Sperantele romanilor din seara de 23 august 1944, ca vor iesi din razboi si ca se vor intoarce la democratia de pana in 1938, au fost abrupt inselate. Practic, ziua arestarii lui Antonescu a fost primul pas pe calea unei sovietizari accelerate. Dar trebuie sa spunem ca nici unul dintre actori nu putea atunci intui ce avea sa urmeze. A-i face pe Regele Mihai sau pe apropiatii sai vinovati de evolutia ulterioara tradeaza fie necunoasterea istoriei, fie rea-credinta.



In fine, care este oare sintagma cea mai potrivita in rememorarea acestui eveniment? Aparent, lovitura de stat este o formula potrivita, din moment ce Ion Antonescu era, in acel moment, Conducatorul statului, iar Regele Mihai nu mai avea decat o mica parte din prerogativele constitutionale regale din 1923. Totusi, in opinia mea, indiferent de statutul oficial (si autorevendicat!) al Maresalului, o lovitura de stat data de un rege in functie este o contradictie in termeni si o imposibilitate logica.



Asadar, cred ca, fara a ne complica inutil in formule pretentioase, dar greu de argumentat, gen insurectie, lovitura de Palat, lovitura de stat s.a.m.d., putem accepta ca la 23 august 1944 a avut loc demiterea fortata a regimului Ion Antonescu, in virtutea unei sperante care - asa cum spuneam - va mai avea nevoie de 45 de ani pana la a prinde contur.


Adrian CIOROIANU

Semnalez cu placere o ultima aparitie dedicata subiectului, din care provin unele dintre detaliile analizei de fata: Ion Solacolu (editor), Tragedia Romaniei 1939 - 1947, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc & Ed. Pro Historia, Bucuresti, 2004



Stire preluata de pe siteul ZIUA

http://www.ziua.net/
E vorba in ultima instanta de - de mya la: 20/11/2004 03:32:26
(la: Corupţia instituţionalizată vs corupţia clasică)
E vorba in ultima instanta de primitivism. Zicea cineva ca marea masa a romanilor sunt ca niste mamifere care au invatat graiul prea devreme.

S-au pierdut valorile prin atatea decenii de comunism impus cu forta. Nu mai stie lumea ce e bine si ce e rau. S-au indobitocit masele puternic de tot. Sunt manipulate mai usor asa.

Ce exemplu sa le dai copiilor tai cand vad ca nea Gicu ciobanu' a ajuns in parlamentul Romaniei si ne da noua cu tifla? E crunt. Cum sa le explici ca trebuie sa fii bun si corect in viata, altruist si modest? Cum?

Cel mai nasol e pentru oamenii (romanii) normali la cap, pentru aia care gandesc (nu pentru de-alde "noi muncim noi nu gandim!"). Ce karma pentru ei in viata asta...sa se nasca tocmai acolo si sa rabde toate rahaturile pana la moarte. Cunosc multi oameni ca lumea, care sunt corecti, cinstiti, specialisti (in ceea ce fac) si iubitori de Romania (ce ridicol suna dar asa este!). Se chinuie sa traiasca si sa fie fericiti totusi. Incearca sa-si gaseasca implinirea in familie, hobby-uri, in chestii marunte...daca altfel nu se poate.

Astia sunt oamenii care-si educa totusi copiii asa cum trebuie. Astia sunt la randul lor fosti copii de intelectuali decimati pe la canal dar nu neaparat. Astia sunt oamenii instruiti, care nu vorbesc cu "deci" si nici cu "se merita" sau "fai fata". Copiii lor or sa fie viitorul Romaniei, sper eu (sunt naiva, stiu). Nu fii de "Trutulesti". Poate nepotii lor sa apuce vremuri mai bune in Romania.

Doamne ajuta sa le apuce ei macar!!!
postarea lui Doja si bancurile... - de donquijote la: 28/01/2005 23:52:44
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
incerc de multa vreme sa pun punctul pe i si sa definesc acel ceva ultimativ care-mi lipseste. tot citind unele postari mi-am adus aminte de bancurile care se faceau pe vremea aia. da dom'le, bancurile. cred ca majoritatea sunt deacord cu mine ca azi nu se mai fac bancuri cum se faceau atunci. si asta nu tine de nostalgie, ca eram tineri si romantici.

postarea lui doja mi-a adus aminte de doua din ele.
pentru ca presupun ca le cunosc toti cei care viziteaza cafeneaua fac cum faceam pe vreamea lui ceasca aminteam poanta: ...'ca-n ala cu benghiul'... si toata lumea stia despre ce e vorba.
bancul #1: Napoleon vine in vizita de lucru in zilele noastre si privind dezvoltarile tehnologice din domeniul armamentului afirma ca daca avea armele alea nu pierdea batalia de la Waterloo. dupa ce a vazut ziarul Scanteia a spus ca daca avea asa un ziar nimeni nu ar fi stiut ca a pierdut batalia...
bancul#2
un roman ajunge sa-si viziteze prietenul din america dupa ani de zile. in casa acestuia descopera o camera secreta in care tinea steguri rosii, cartile parintilor si copiilor comunismului, pozele lor samd. intrebat daca s-a scrantit si e comunist in USA el a raspuns: nu, dar cateodata ma cuprinde asa un dor de tara... si atunci intru in camera asta si-mi trece imediat.
cea ce imi sare in ochi sunt expresii de genul "cutia cu orori a capitalismului", "populatie urungutanizata" care nu se foloseau in presa oficiala. poate ca unii barzi epocii de aur (paunescu, tudor, barbu si multi altii), sa le fi folosit in momente de inspiratie sublima...unde erau folosite frecvent era mai la rasarit; cand ma plictiseam puneam radioul pe radio moscava in romaneste sau chisinau... cateodata erau mai reusite decat bancurile care se faceau pe seama lor...
si eu am pierdut contactul cu - de cico la: 12/09/2005 23:30:07
(la: De ce deranjeaza adevarul?)
si eu am pierdut contactul cu tara. Imi placea Dinescu, dar era un caracter ciudat, multi ziceau ca nu-i in toate mintile :))

Pt cei din tara: a mai aparut in ultimii ani vreunul cu stofa de Caragiale? Intreb serios, ca material de ilustrat e pe toate drumurile, mai mult ca niciodata. Doar ca ducem lipsa de-un alt nenea Iancu! ;))
#71740 (raspuns la: #71736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ultima actualizare - de Honey in the Sunshine la: 01/12/2005 23:54:00
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE


1. http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul
http://www.cafeneaua.com/node/view/2403 - alex porc - floare de colt NOU
2. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/3529 -alura"sa te urmez?"
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti?
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/6497 -andleia "dorinta"
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/6280 -anisia - vanzatorule de iluzii
9. http://www.cafeneaua.com/node/view/6332 -antonia balan - fara tine mama
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/3227 - bryzzz - roaga-te, mama ,pt mine
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/3006 -bryzzz - incertitudine
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3437 -chitz - dor de tine
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/6747 -cristi-chivu - de ziua ta
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/4373 -cutia de chibrituri - padurea pierduta
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/3855 -cutia de chibrituri"maicuta,stiu ca nu poti sa m-auzi"
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii
18. http://www.cafeneaua.com/node/view/3532 -danuta"ai sa ma ierti"
19. http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/6712 -DeLaVega "o iluzie"
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/6611 -edit "pedeapsa"
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4795 -gianina"trecut in prezent"
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/4981 - Kprice "zambetul tau"
http://www.cafeneaua.com/node/view/6849 - l.liliana - colindul lumii- melc NOU
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/6501 -ica"as vrea"
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/6310 -ica"te caut"
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/6003 -ica"degeaba crezi"
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/5061 -ica "revino!"
31. http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6666 -intruder"iubito m-am intors acasa"
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/5499 -intruder"messenger de seara"
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge
http://www.cafeneaua.com/node/view/6739 - iuliana s - muzeul de singuratati NOU
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6705 -Lady Allia "cuvinte incalcite"
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/4910 - L0r3"sunt romanca"
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/3696 -lysa "blestemul iubirilor pierdute"
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/6262 -maan "dor-simplu"
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/6733 -maria palaria"balada celui negasit"
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri...
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/6232 -pantera neagra"spune-mi sa tac"
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6229 -pantera neagra"de-ai fi...aievea"
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti?
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere
http://www.cafeneaua.com/node/view/6824 - radu herjeu - ce sa fac eu, fratilor, c-o minune NOU
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/2902 -randunea "ma intreb"
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembrandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca
http://www.cafeneaua.com/node/view/6813 - rembrandt Biscuit NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/3772 - rembrandt cu drag,nelu NOU

66. http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 - renegatu "417"
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/3762 - RUDY VALENTINO"geneza iubirii"
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare)
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/2802 -Sergiu Desi Seulean "nu zabovi"
http://www.cafeneaua.com/node/view/6479 -thanya "speranta"
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare...
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui
72. http://www.cafeneaua.com/node/view/3312 - tudor cristian"liniste in zare"
73. http://www.cafeneaua.com/node/view/6669 -valeria tamas "ramai"
http://www.cafeneaua.com/node/view/6758 - Valeria Tamas - femeia pasare NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/6680 - Valeria Tamas - poezia aceasta curge din tine NOU
74. http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani
75. http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei
76. http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit!
77. http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III
78. http://www.cafeneaua.com/node/view/6390 -valeriu cercel"despre prostie"
79. http://www.cafeneaua.com/node/view/5820 -valeriu cercel "sexului frumos"
80. http://www.cafeneaua.com/node/view/2952 - zenmonk"liniste eterna"


PROZA
1. http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele
2. http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara".
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia
9. http://www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire
http://www.cafeneaua.com/node/view/6773 - alex boldea - ea citea NOU
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de f amilie ciudat
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit
http://www.cafeneaua.com/node/view/2354 (alex porc/ depresia din depresiune) NOU
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Alina Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Alina Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi
18. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla
19. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1)
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2)
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3)
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4)
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte)
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste)
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor
31. http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonat
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2)
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza"
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/6806 - Nonverba, "Ultimul fum de Marlboro"
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4)
http://www.cafeneaua.com/node/view/2235 - rembrandt te-am mintit(3)
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii"
66. http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra s ferelor de carton
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire"
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/6802 - sebesthai - 3.14
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"
In ultima vreme - de Andre29 la: 14/01/2006 21:09:14
(la: Ce melodie iubiti acum?)
In ultima perioada ma atrage mai mult decat de obicei muzica sud-americana si sunetul de chitara... imi regasesc in ele durerea si uneori speranta, bucuria pierduta si tristetea regasita... din pacate... Jose Alfredo Jimenez, Buena Vista Social Club, Mercedes Sosa, Stan Getz, Joao Gilberto, Francis Goya ...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...