comentarii

un fag


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
nuci...vin nou... - de sanjuro la: 24/10/2003 06:34:48
(la: A venit toamna...)
...baut in canite de lut cu masura, sa nu te ia de nas...pastrama grasutza de oaie cu mamaliga si mujdei, ceata peste lacul involburat de spinarile crapilor plecati in carduire...parfum amarui de tufanele si frunza muribunda, miros de pamant brumat, padurile de fag si brad ce imbraca Valea Teleajenului spre Cheia in sus, unde se intind poienile pline de branduse mov...talangile turmelor ce coboara prin vaile inrosite de frunzisul cazut de curand...latratul cainilor amusinand ursul... sangele gherghinilor si macesilor ce picura pe malurile raului pastrator de pastravi...

sanjuro
#2067 (raspuns la: #2028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Depinde ce cumperi si de unde... - de sanjuro la: 28/11/2003 02:18:23
(la: Da' un kilogram de rufe?...)
La magazinele second hand: 50 -100.000lei, dar daca de exemplu cumperi de la magazinul "Castel" de pe Magheru cu 500-600.000lei perechea o pereche de ciorapi fini de dama ce cantaresc cateva grame, poti avea o alta imagine.
Referitor la ciuperci: 100.000lei/kg. ciuperci de cultura, si 120.000lei/kg. "pleurotus", (pastravi de fag). In acest moment cursul de schimb este de aprox. 1 euro = 41.000lei
#5449 (raspuns la: #5362) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mistretul cu colti de argint - Stefan Augustin Doinas - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:10:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada
Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
(la: Jos palaria!)
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
agree - de kant la: 13/12/2004 15:38:27
(la: Viata gay...romaneasca!)
Nu pot sa nu fiu in totalitate de acord cu d-l anonim si nu o fac dintr-un trend sau mai stiu eu ce afilieri cu persoana.
Nu inteleg de ce se foloseste atat de des cuvantul boala cand se vorbeste despre homosexualitate,parca chestia cu raportul de sinonimie cu pedofilia,necrofilia,zoofilia etc. s-a stins de mult.
Sau poate nu,dar e mult mai usor sa numim ceea ce u intelegem drept "boala".As completa,al naibii de iritat,"boala" mai degraba pt cei ce nu o inteleg ca o limitare intelectuala si senzoriala caci people e vorba de oameni aici si de afecte!!!
But there again who cares,hai mai bine sa o numim cum o numim,zicem ca ii intelegem pe toti, dar sa stea departe intr-o raza de 500 de metrii de noi si de copii nostrii.??????Vi se pare asta normal,cum stam cu discriminarea si marginalizarea?Daca unui gay super friendly i se arde sa intre cu mine in acelasi magazin in acelasi timp si dupa ce isi cumpara aceeasi mancare(vezi paine,lapte,carne si mai stiu eu ce....) isi mai ia si o cutie de prezervative!!!
Cum stam cu tolerarea,va zic eu:imediate reaction-Damn Fag!
Dar nu e corect,pur si simplu daca vrem sa fim echitabili trebuie sa ne toleram.Dar mi se pare si asa mai greu cand traim intr-o lume unde femeile sunt tratate ca al naibii de proaste si batute in cap,ca sa ne mai si gandim (prea mult) si la o categorie pe care o numim cel mai adesea "minoritate".Ya,right.
Cat despre pride si confidence,de ce nu ar avea un homosexual si asta sau macar asta,cand numai atat i-a putea ramane.Iata si un banc feminist care de regula ii infurie pe barbatii cu multa suficienta(incat dau pe afara si ii mai si pateaza si pe altii) care s-ar potrivi si gay-lor intr-o anumita masura,adica alora cu pride: Typical macho man married typical
> >good-looking lady and after
> > the
> > > wedding, he laid down the following rules:
> > >
> > > "I'll be home when I want, if I
> >want and at what time I want
> > > and I don't expect any hassle from you. I
> >expect a great dinner
> > > to be on table unless I tell you that I
> >won't be home for dinner. I'll
> > > go hunting, fishing, boozing and
> >card-playing when I want with my old
> > > buddies and don't you give me a hard time
> >about it. Those are my rules.
> > > Any comments?"
> > >
> > > His new bride said, "No, that's
> >fine with me. Just understand
> > > that there will be sex here at seven o'clock
> >every night .........
> > > whether you're here or not."
> > >
> > >
> > > (DAMN SHE'S GOOD!)
> > >
kant
#31535 (raspuns la: #13695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Esenin - de Intruder la: 03/04/2005 01:10:20
(la: Cele mai frumoase poezii)
NU REGRET, NU MA JELESC, NU STRIG...(Serghei Esenin)

Nu regret, nu ma jelesc, nu strig,
Toate trec ca floarea spulberata.
Vestejit de-al toamnei mele frig,
Nu voi mai fi tînar niciodata.

N-ai sa mai zvacnesti ca pin-acum
Inima racita prea devreme
S-o pornesc din nou descult la drum,
Stamba luncii n-o sa ma mai cheme.

Dor de duca! Tot mai rar, mai rar,
Pui pe buze flacara pornirii
O, pierdutul prospetimei har
Cu vioiul clocot al simtirii!

În dorinti încep zgîrcit sa fiu,
Te-am trait sau te-am visat doar, viata ?
Parca pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineata.

Toti sîntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fagii frunzele desarte...
Binecuvîntat sa fie deci
Ca traiesc si ca ma duc spre moarte.

(traducerea: G. Lesnea)



Mistretul cu colti de argint - St.Augustin Doinas - de Intruder la: 16/05/2005 11:45:07
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:

- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...

- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici ...

Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:
- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...

- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...

- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:
- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...

- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.

Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.

- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...

- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.

Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.
intruderului :) - de cico la: 28/08/2005 10:21:08
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
"cobori in bar, intruder blind,
alunecind pe-o vaza,
patrunde-n pivnita si-n gind
si mintea-ti lumineaza"

el asculta tremurator,
se aprindea mai tare
si se-arunca fulgerator
cu buzele-n pahare

usor el trece peste prag
pe marginea ferestei
si tine-n mina un toiag
de fag (spaima nevestei)

parea un tinar voievod
cu par de aur moale,
cu smocuri vestede de par
pe pulpele lui goale

- strain la vorba si la port,
vorbesti ca lelea-n piata,
caci eu sint Cico, tu esti mort,
si pulpa ta ma-ngheata.

traind in cercul vostru strimt
Anisia va-ntrece,
ci eu în lumea mea ma simt
baut, mahmur si rece
balada lu' cico haiducu ce si-a pierdut mucu' - de cico la: 28/08/2005 11:21:21
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
anisie laie
nu iesi tu din baie :)
de opt zile-ncoace
tasta nu-ti mai tace
cafeaua nu-ti place
ori esti bolnavioara?

Cei trei crai coboara
iar cel cosmacpan
si cel intrudean
mari se vorbira
pin' se ametira
pe l'apus de soare
ca sa mi-l doboare
pe cel cicorean
ca-i mai hotoman
cu gagici mai multe
mindre si cornute

- dragutule bace
da gagica-ncoace
la negru zavoi
ca o vrem si noi

- pai de-o fi sa mor
pentru-al meu popor
sa spui lui cosmacpan
si lu' intrudean
ca sa ma ingroape
aice pe-aproape
in strunga de oi
sa cint la cimpoi
sa fiu tot cu voi
in dosul stinii
in putzul fintinii
aste sa le spui
iar la cap sa-mi pui
fluieras de fag,
whiskey si-un nadrag
fluieras de os
ca-s periculos
fluieras de soc
si-apoi sa-mi dea foc
vintul cind o bate
sa ma doara-n coate
fetele m-or plinge
cu lacrimi de singe
iar tu de Obor
sa nu le spui lor
sa le spui curat
ca m-am imbatat
cu-o mindra craiasa
pe obraz buboasa
iar la nunta mea
a cazut o stea
drept pe telemea

iar daca-i zarii
daca-i intilnii
una mai batrina
cu flanel de lina
din ochi lacrimind
de nebuna alergind
si la toti zicind
"cine-au cunoscut
care mi-ai batut
mindru ciconel
tras ca prin inel?
fetisoara lui
pana corbului
mustetioara lui
spuma laptelui
ochisorii lui
golul cimpului..."
... zi-i ca-i beata, sa se duca sa se culce ;)
denisa - de Intruder la: 30/09/2005 01:23:45
(la: A FI SAU A NU FI)
cred ca se zice ''ciao"...dar las' ca nu suntem la Academia Romana!

fi atenta, as vrea sa plangem amandoi, vrei?
sunt necasatorit...cine dracu' sa ma ia?...parca-s cocosatul de la Mitropolie...Quasimodo era rupt din soare pe langa mine, am 1,50 m inaltime, am un ochi de sticla si unul lipsa, "dromader" scrie pe spinarea lui Intruder si am un picior de lemn (de fag, ii drept!)...vai de steaua mea!
iubesc ca un nebun o Esmeralda ce-am zarit-o la Piata Matache intr-o buna dimineatza- cu tulpina de carcel- dansand din buric printre sacii de cartofi...m-am amurezat pe loc, era sa damblagesc si mai multe nu!...ea este maritata, n-are copii pen' ca are grija sa mearga la farmacii cu program permanent...chestia e ca, ea nu-l iubeste pe sotz,ma iubeste pe mine, intelegi?...eeeee, asa-i ca nu stiai?...vezi?
mai staaaaaaai, urmeaza ce este mai palpitant!!!...asa...afla de la mine, ca eu nu vreau sa-i devin amant, nooooooo!...pai ce, unde ne trezim?...in vreun lupanar?...hmmmm, nu dom'le la mine morala-i sfanta si patria e muma!!!
acum, daca tot ai venit sa ceri sfaturi, stau si eu cu tine poate-mi pica si mie ceva (un sfat, adica...)
chiar mi-e frica si mie sa nu afle barbatu-sau, ca am sfeclit-o...

P.S.
repet: nu vreau sa-i fiu amant, as dormi in acelasi pat, ca fratele ei...pai ce dom'le, te joci cu morala???...unde-o s-ajungem?!!!
Trufe - de ionut Copae la: 04/11/2005 09:52:58
(la: Un kilogram de trufe...)
Am vazut ca ai gasit trufe, te-as ruga sa-mi spui si mie mai multe despre aceste ciuperci, de exemplu: ce rasa de caine trebuie dresat, in ce paduri pot fi gasite (de fag, stejar, etc.) si o poza cu aceste ciuperci daca ai.
Multumesc
#84613 (raspuns la: #5317) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trufe - de ionut Copae la: 04/11/2005 09:52:58
(la: Un kilogram de trufe...)
Am vazut ca ai gasit trufe, te-as ruga sa-mi spui si mie mai multe despre aceste ciuperci, de exemplu: ce rasa de caine trebuie dresat, in ce paduri pot fi gasite (de fag, stejar, etc.) si o poza cu aceste ciuperci daca ai.
Multumesc

ionutcop@yahoo.com
#84614 (raspuns la: #5317) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trufe - de ionut Copae la: 04/11/2005 09:54:03
(la: Un kilogram de trufe...)
Buna ziua. As dori sa aflu cat mai multe despre trufe. Ce rasa de caine trebuie dresat pentru a le gasi, in ce paduri pot fi gasite( de fag, stejar, etc.), in ce perioada pot fi gasite. Orice aveti despre trufe v-as ruga sa-mi trimite-ti .
Multumesc
ionutcop@yahoo.com
#84615 (raspuns la: #16199) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Safranul - de ionut Copae la: 04/11/2005 09:54:03
(la: Un kilogram de trufe...)
Vreau sa aflu cat mai multe despre safranul. Unde se gasesc, ( in padurile de fag, stejar, etc.) in ce perioada se cauta. Multumesc
ionutcop@yahoo.com
#84618 (raspuns la: #63980) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horia - de Cassandra la: 09/12/2005 16:54:30
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
te-ai uitat bine pe pirtia de ski daca nu e vreun fag care sa te urmareasca? ;))
#94110 (raspuns la: #94108) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iata denumirea in RO-ENGLEZ - de Calypso la: 30/01/2006 11:14:16
(la: Leustean, tarhon, bors, etc - unde la gasim in Franta?)

iata denumirea in RO-ENGLEZA-LATINA a diferitelor plante;

eu nu reuseam sa gasesc hrean dar cu denumirea in latina l-am gasit intr-un magazin BIO;

e plin de magazine BIO (BIOCOOP- e o retea de magazine din Fr, LA VIE CLAIRE aussi, etc) si gasesti aproape tot ce vrei;

1, Afin, Bilberry bush, Vaccinum myrtillus
2, Agris, Gooseberry, Ribex uva-crispa
3, Albastrele, Cornflower, Centaurea cyanus
4, Aloe, Aloe Vera, Aloe vera, Aloe spp.
5, Alun, Hazel, Corylus avellana
6, Amareala, ? , Polygala amara
7, Anason, Anise, Pimpinela anisum
8, Angelica, Angelica, Angelica archangelica
9, Anghinare, Artichoke, Cynara scolymus
10, Arahida, Ground nut, Arachis hypogaea
11, Aramant, Amaranth, Amaranthus spp.
12, Ardei rosu, Cayenne, Capsicum annum
13, Armurariu, , Silybum marianum
14, Arnica, Arnica, Arnica montana
15, Brusture, Burdock, Arctium lappa
16, Bujor, Peony, Paeonia officinalis
17, Busuioc, Basil, Ocimum basilicum
18, Busuiocul cerbior, Pennyroyal, Mentha pulegium
19, Cais, Apricot, Armeniaca vulgaris
20, Capsun, Strawbrry, Fragaria Moschata
21, Cartof, Potato, Solanum tuberosum
22, Castan comestibil, Sweet chestnut, Castanea Sativa
23, Castan salbatic, Common chestnut, Aesculus Hippocastanum
24, Castravete, Cucumber, Cucumis Sativus
25, Catina, Underbrush, Hippophae Rhamnoides
26, Ceapa, Onion, Allium cepa
27, Cedru, Cedar, Cedrus spp.
28, Cerentel, ? , Geum urbanum
29, Chimion, Caraway, Carum carvi
30, Cicoare, Chicory, Cichorium intybus
31, Cimbrisor, Brotherwort, Thymus serpillum
32, Cimbru, Thyme, Thymus vulgaris
33, Cires, Swet cherry, Cerasus vulgaris
34, Ciubotica cucului, Primrose, Primula officinalis
35, Ciulin, Thistle, Cardus nutans
36, Coacaz negru, Black currant, Ribes nigrum
37, Coacaz rosu, Red currant, Ribes rubrum
38, Coada calului, Horsetail, Equisetum arvense
39, Coada racului, ? , Potentilla anserina
40, Coada soricelului, Yarrow, Achillea millefolium
41, Coriandru, Coriander, Coriandrum Sativum
42, Corn, Dogwood, Cornus Mas
43, Cretisoara, ? , Alchemilla vulgaris
44, Cretusca, , Fillipendula ulmaria
45, Crusin, Buckthorn, Rhamnus frangula
46, Cuisoare, Allspice, Pimenta officinalis
47, Dafin, Bay Laurel, Laurus nobilis
48, Dovleac, Pumpkin, Cucurbita Pepo
49, Dud, Mulberry, Morus Alba
50, Eucalipt, Eucalyptus, Eucalyptus globulus
51, Fag, Beech, Fagus sp.
52, Fasole, Bean, Phaseolus vulgaris
53, Feciorica, Burstwort, Herniaria graba
54, Fenicul, Fennel, Foeniculum vulgare
55, Floarea soarelui, Sunflower, Helianthus annuus
56, Frag, Wild strawberry, Fragars vesca
57, Frasin, Ash, Fraxinus excelsior
58, Galbenele, Marigold, Calendula Officinalis
59, Ghimpe, Thorn, Xanthium spinosum
60, Ghintura, ? , Gentiana asclepiadea
61, Grau, Wheat, Triticum vulgare
62, Gutui, Quince, Cydonia vulgaris
63, Hamei, Hop, Humulus lupulus
64, Hrean, Horse radish, Armoracia rusticana
65, Iarba moale, iarba fetei, Feverfew, Tanacetum parthenium
66, Iasomie, Jasmine, Jasminum officinale
67, Iedera, Ivy, Hedera spp.
68, Ienupar, Juniper, Juniperus communis
69, In, Flax, Linum usitatissimun
70, Ipcarigea, ? , Gypsophila paniculata
71, Isop, Hyssop, Hyssopus officinalis
72, Lamai, Lemon, Citrus limonum
73, Laptuca, salata, Lettuce, Lactuca sativa
74, Lemn dulce, Licorice, Glycyrrhiza glabra
75, Leurda, Ramson, Allium ursinum
76, Leustean, Lovage, Levisticum officinale
77, Levantica, Lavendar, Lavandula angustifolia
78, Limba mielului, Borage, Borago officinalis
79, Linte, Lentil, Ervun leres
80, Lucerna, Alfalfa, Medicago sativa
81, Lumanarica, Mullein, Verbascum phlamoides
82, Mac, Poppy, Papaver somniferum
83, Maces, Dog rose, Rosa canina
84, Maghiran, ? , Majorana hortensis
85, Mar, Apple, Malus pumila
86, Marar, Dill, Anethum graveolens
87, Mataciune, , Dracocephalum moldavica
88, Mazare, Pea, Pisum sativum
89, Menta, Peppermint, Mentha piperata
90, Menta creata, Spearmint, Mentha viridis
91, Merisor, Cowberry, Vaccnium vitis idaeae
92, Mesteacan, Birch, Betula verrucosa
93, Mirt, Myrtle, Myrtus communis
94, Morcov, Carrot, Daucus carota
95, Mosmon, Medlar, Mespilus germanica
96, Mure, Blackberry, Rubus fruticosus
97, Muschi de piatra, Iceland Moss, Cetraria islandica
98, Musetel, Camomile, Matricaria chamomilla
99, Mustar alb, White mustard, Sinapis alba
100, Mustar negru, Black mustard, Brassica nigra - Sinapis nigra
101, Nalba, Marsh mallow, Althea officinalis
102, Naut, Chick pea, Cicer arietinum
103, Nuc, Walnut, Juglans regia
104, Nucsoara, Nutmeg, Myristica fragrans
105, Obligeana, Calamus, Acorus calamus
106, Oman, iarba mare, Elecampane, Inula helenium
107, Orez, Paddy, Oriza sativa
108, Orz, Barley, Hordenum vulgare
109, Osul iepurelui, Rest-harrow, Ononis spinosa
110, Ovaz, Oat, Avena sativa
111, Paducel, Hawthorn, Crataegus oxycantha
112, Papadie, Dandelion, Taraxaum officinale
113, Par, Pear tree, Pirus sativa
114, Pastarnac, Parsnip, Pastinaca sativa
115, Patlagica rosie, Tomato , tomates, Lypopersicum esculentum
116, Patlagica vanata, Aubergine, Solanum melagerra
117, Patlagina, Plantain, Plantago lanceolata, P. major
118, Patrunjel, Parsley, Petroselinum crispum
119, Pelin, Wormwood, Artemisia absinthium
120, Pepene galben, Cantaloup(e), Cucuneis mela
121, Pepene verde, Citron melon, Citrulus lanatos
122, Piersica, Peach tree, Prunus persica
123, Pin, Pine tree, Pinus silvestris
124, Pir, Couch grass, Agropyron repens
125, Plamanarica, ? , Pulmonaria officinalis
126, Plop negru, Poplar, Populus nigra
127, Podbal, Coltsfoot, Tussilago farfara
128, Portocala, Orange, Citrus aurantium
129, Porumb, Corn, Zea mays
130, Porumbar, Blackthorn, Prunus spinosa
131, Praz, Leek, Allium porrum
132, Prun, Plum tree, Prunus domestica
133, Rachitan, ? , Lythrum salicaria
134, Revent, Rhubarb, Rheum palmatum, Rheum officinale
135, Ridiche neagra, , Raphanus niger
136, Ridiche rosie, Radish, Raphanus sativus
137, Roiba, Madder, Rubia tinctorum
138, Roinita, Balm, Melissa officinalis
139, Rostopasca, Celandine, Chelidonium majus
140, Rozmarin, Rosemary, Rosmarinus officinalis
141, Salcam, Acacia, locust tree, Robinia pseudacacia
142, Salcie, Willow, Salix alba
143, Salvie, Sage, Salvia officinalis
144, Santal, Sandalwood, Santalum album
145, Sapunarita, Soapwort, Saponaria officinalis
146, Scai vanat, ? , Eryngium planum
147, Schinel, ? , Cnicus benedictus
148, Scortisoara, Cinnamon, Cinnamomum zeylanicum
149, Scorus de munte, Field ash, Sorbus aucuparia
150, Secara, Rye, Secale cereale
151, Senna, Senna, Cassia senna
152, Sfecla rosie, Red beet, Beta rubra
153, Soc, Elder, Sambucus nigra
154, Sofran, Saffron, Crocus sativus
155, Soia, Soya, Glycine hispida
156, Sovarv, Oregano, Origanum vulgare
157, Spanac, Spinach, Spinacea oleracea
158, Spanz, Bear's foot, Helleborus odorus
159, Sparanghel, Sparrow grass, Asparagus officinalis
160, Stejar, Oak, Quercus robur
161, Stevie, Patience, Rumex pattientia
162, Sulfina, ? , Melilotus officinalis
163, Sunatoare, Tutsan, Hypericum perforatum
164, Talpa gastii, Motherwort, Leonurus cardiaca
165, Tataneasa, Comfrey, Symphytum officinale
166, Tei, Linden tree, Tillia tomentosa
167, Telina, Celery, Apium gravcolens
168, Tintaura, Centaury, Centaurium umbellatum
169, Traista ciobanului, Shepherd's purse, Capsella bursa pastoris
170, Trandafir, Rose, Rosa centifolia
171, Trei frati patati, Heart's ease, Viola tricolor
172, Trifoiste, ? , Menyanthes trifoliata
173, Troscot, Allseed, Polygonum aviculare
174, Turtita mare, Agrimony, Agrimonia eupatoria
175, Ulm, Slippery Elm, Ulmus fulva
176, Unguras, Horehound, Marrubium vulgare
177, Urzica, Nettle, Urtica dioica
178, Urzica moarta, ? , Lamium album
179, Usturoi, Garlic, Allium sativum
180, Valeriana, Valerian, Valeriana officinalis
181, Varza, Cabbage, Brassica oleracea
182, Visc, Mistletoe, Viscum album
183, Verbina, Vervain, Verbena officinalis
184, Verigariu, Buckthorn, Rhamnus catharetica
185, Violete, Violet, Viola odorata
186, Virnant, Rue, Ruta graveolens
187, Vita de vie, Grape, Vitis vinifera
188, Volbura, Convolvulus, convolvuli, Convolvulus arvensis
189, Yucca, Yucca, Yucca spp.
190, Zamosita, Hibiscus, Hibiscum trionum
191, Zmeura, Raspberry, Rubus idaeus

AcceLerATUL - de cosmacpan la: 26/02/2006 19:37:16
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Fulger negru... trasnet lung
Dus pe aripi de furtuna,
Zguduind pamantul tuna,
Zarile de-abia-i ajung...
Parca zboara,
Parca-noata,-
Scuipa foc, inghite drum,
Si-ntr-un valvartej de fum
Taie-n lung padurea toata...

A trecut...
Dinspre campie,
Vuiet greu de fierarie
Se destrama in tacere...
Scade-n departare...
Piere...

Iar in urma-i, din tufisuri,
De prin tainice-ascunzisuri,
Se ivesc pe jumatate,
Pasarele ciufulite,
Alarmate
Si-ngrozite:
-Cine-i?...Ce-i?...Ce-a fost pe-aici?...
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze si pitulici.
Doar un pui de pitigoi,
Int-un varf de fag pitic
Sta cu penele vulvoi
Si, facand pe suparatul:
-Ce sa fie? Nu-i nimic.
A trecut Acceleratul...
maotzedung - de Crystalx la: 26/03/2006 22:01:05
(la: de ieri, a inceput masacrul cainilor fara stapan)
Iti spun oficial: Esti de groaza :))))
"Rolul animalelor nu cred ca este de a fi halite de noi ci de a mentine un echilibru in natura."
Pai si cum mentzin ele acest echilibru daca nu le 'halim' noi sau daca nu se 'halesc' intre ele? Ia zi! Imi negi aici chiar principiul echilibrului natural! Deci! Un mistretz 'serios' trebuie: sa manance jir (pentru a impiedica inmultzirea excesiva a fagului), sa manance rozatoare mici (impiedicand astfel inmultzirea masiva a acestora cu distrugerea padurii-vezi coaja roasa la baza copacilor, In cautarea lui sa intoarca pamantul scotzand la iveala germeni gata de a rasari, dar si distrugand coloniile anumitor insecte nocive... si mai trebuie sa-l mananc eu sau sa-l manance naibii cineva ca sa nu scoata totzi copacii din radacini! :)))
Acuma.. cainii la rand! Zi si mii ci io nu prishep: di ci si nu-i mininci asiaticii? Mai bine decat sa-i culeaga hingherii dandu-le in cap cu ranga si facandu-le apoi injectzii letale, nu crezi?
Cristal
#113607 (raspuns la: #113339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Să fie foarte curat - de ioana86 la: 17/08/2006 12:26:16
(la: Cum arata orasul tau ideal?)
Mai curat şi mai îngrijit decât cel mai curat oraş german. Fără gunoaie şi câini vagabonzi pe străzi, fără muşte, fără ţânţari. Cred că dacă oricine prins că murdăreşte strada ar fi amendat cu salariul pe o lună – sau i-ar fi amendaţi părinţii – cel puţin o cerinţă s-ar rezolva rapid.

Să fie cea mai rea normă la maşini – euro n-şpe şi o şosea de centură destul de îndepărtată ca să nu strice aerul oraşului.

Un oraş de şes al cărui centru ar putea să semene cu cel al Romei – vorbesc de Roma veche, nu de partea construită în Ottocento. Clădirile publice ar trebui să fie însă în stil neobrâncovenesc, ar fi frumos să aibă câteva palate chiar în stilul brâncovenesc iniţial.
Casele să fie cele arădane. Pentru variaţie un procent ar putea să semene cu vilele bucureştene din zona ambasadelor, minus hidoşeniile de termopane.

În centru un magazin uriaş sau mai multe, ceva între Harrods şi Galeries Lafayette. Aici ar merge o arhitectură mai fantezistă – ceva în stilul renaşterii slave. În materie de magazine se poate imita Parisul, mai ales la patiserii, brutării, brânzării, ciocolatării. De fapt la dulciuri ar fi bună şi un pic de influenţă vieneză, dar bineînţeles să rămână şi să se găsească peste tot şi produsele autohtone – langoşe şi cocorade.

Ştranduri să fie destule, dar cu totul altfel în materie de curăţenie, dotări tehnice şi design decât cele cu care ne-am obişnuit. Unul să aibă decoraţiuni imitând pe cele din termele lui Diocleţian.

Fântâni în tot oraşul cu apă la fel de bună ca cea din Roma.

Nu-s aşa de sigură în ce priveşte verdele oraşului – clima noastră nu permite pini romani, azalee sau rododendroni. Plopi ar trebui să fie peste tot. Apoi salcâmi, mesteceni, fagi şi castani. Arbuştii odoranţi – liliacul şi socul - au cel mult câteva săptămâni în care miros frumos după care rămân nişte plante destul de anoste. Totuşi ar fain să fie câteva zone plantate numai cu liliac şi soc. Şi o livadă de caişi chiar în centru, proprietate a primăriei. Oricum arborele dominant, cel puţin în cartierele de case, va fi prunul, preferinţele locuitorilor depăşind cu mult iniţiativele edilitare. Nu are cine ştie ce valoare estetică sau ecologică, dar ţine de specificul local.

La flori ar trebui să predomine trandafirii, nu plantele pipernicite şi fără miros ce se găsesc şi acum în intersecţii, ci tufe mari, frumoase, care să se simtă şi de la treizeci de metri. Apoi hortensii în toate culorile şi pe locul trei bujorii. Dalii, gladiole şi stânjenei – neapărat şi alte culori decât movul albăstriu ce se găseşte peste tot. Fără panseluţe, sunt prea comune, în locul lor ar putea fi nu-mă-uita, petunii şi mai ales flori de piatră. Şi peste tot ierburile aromate – pălanjină şi călăpăr – sigur nu astea-s denumirile literare, dar n-am reuşit să mă lămuresc cum sunt numite în dicţionar.

În fine, toate astea prind cel mult cinci luni pe an. Şi pentru frumuseţe şi pentru aer ar fi nevoie de ceva conifere, dar nu ştiu ce ar merge în clima noastră de şes: thuia, chiparosul?
Dar procentul de verde ar trebui să fie cam de patruzeci la sută din toată suprafaţa oraşului.
scolari - de onutza la: 11/09/2006 19:46:48
(la: Elevii din Neamt s-au intrecut in “perle” la Capacitate)



Poporul român s-a format prin casatorirea barbatilor romani cu fetele dacilor si invers.

Taranii lui Creanga vorbesc o limba fara greseli de ortografie.

Vazând-o singura pe drum pe Vitoria, taranul a avut impresia ca este nemaritata si s-a comportat în consecinta.

Caragiale este autorul schitelor si nuvelelor sale, ca sa nu mai vorbim de teatru.

Anotimpurile care apar mai des în opera acestui mare poet al naturii
sunt : primavara, vara, toamna si iarna.

Cea de-a doua faza a creatiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat dupa aceasta.

Dupa moartea parintilor sai, Creanga si-a trait viata în continuare pâna în ultimii ani ai vietii lui.

Pesonajele din "Neamul Soimarestilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru ca au trait epoca aceea.

Romanul "Rascoala" culmineaza la sfârsit cu un deznodamânt tragic.

Din cauza conditiilor grele, Eminescu a murit de foame toata viata.

In poezia lui Topârceanu gâzele, gândacii si insectele, cum e cotofana,
stau de vorba: "Ce ne facem fetelor ?".

Poetul cânta satul de care nu te mai poti desparti odata ce l-ai parasit.

Cruciadele sunt niste razboaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.

Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul,
urechile, mâinile etc., el le-a devenit antipatic acestora.

Ludovic al XVI-lea era regele tarii. El tinea cu Franta deoarece era bun prieten cu Danton. Taranimea era împotriva Frantei
deoarece Franta voia sa ocupe tara lor. Insurectii din Paris auzind ca Ludovic al XVI-lea tine cu Franta,
la 1 august 1792 au propus sa fie spânzurat. Franta devine republica!

Cosbuc cânta fetele care vin la râu cu fusta ridicata pâna la brâu.

Pasa Hassan este rugat de Mihai sa lupte ei amândoi, dar el fuge
miseleste si se lupta prin intermediul ostilor.

Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca : tântarul, viespea,
soarecele si ursii care se urca în fagi unde sunt albinele strânse în colonii si depun miere.

Mie îmi plac povestile -scrie un elev de 10 ani- fiindca au în ele
un melancolism care ma face sa dorm.

Imi plac povestile -scrie colega lui de banca- fiindca sunt cu zâne
care câteodata visez ca sunt chiar eu.

Romantismul apare într-o epoca de framântari cataclizmice în care omul, cel mai nobil animal, este ridicat în slavi.

Caragiale caracterizeaza personajele sunt chiar prin contrastul
acestora de a parea ceea ce în realitate nu esti, totodata chiar
prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul
defectuos al personajelor si prin vorbele altora despre acestia.

In secolul al XV-lea limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

Intâmplarile povestite s-au petrecut vara trecuta, mai exact într-un satulet oarecare.

In "Pastel" vedem o batrâna care alearga agale prin linistea noptii cu taciuni aprinsi în mâna.

Ca orice poezie simbolista, aceasta poezie a lui Bacovia ca lungime este scurta.

Asa cum arata Ion Creanga, in familiile de tarani barbatii erau
numai niste termeni ajutatori asupriti de femei.

Mircea cel Batrân sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeste
cu obraznicie si-l face în tot felul ca pe o albie de porci.

Si asa, dând de bucluc, taranul din "Arendasul român" pleaca multumit acasa.

Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa din motive tehnice.

In codru, acolo unde românul si-a aflat totdeauna un sprijin, îsi
va gasi si tânara fata fragii si capsunile ei.

Fata de taran descrisa de George Cosbuc este o realitate palpabila.

Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diferite fluiere.

Eminescu arata ca fonfii, flecarii si gusatii se adunau în sfatul tarii sa-si satisfaca nevoile.

...Sinteza este o comparatie. La teza nu scriem ca la Eminescu gasim... la Labis gasim nu stiu ce. Sau ca la Eminescu gasim vara si la ala altceva. Nu asa se face o sinteza. Principalul e sa nu fie greseli de ortografie.

Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbalsamat în natura.

Cei care comit greseli sunt penibili de pedeapsa.

Primavara e cald si pasarelele se întorc din tarile calatoare.

Datorita geniului sau, Ion Creanga a ajuns sa fie tradus în toate
colturile tarii si chiar peste hotare.

Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodamântul se termina de obicei vesel.

Caci, în definitiv, ce reprezinta un milion ? Ia, sapte-opt sute de mii, colo !

Atunci când un Aprod Purice îi da calul sau, acesta se face movila
pentru ca mai târziu sa ajunga boier.

Batrânul Dan traieste într-o pestera care-i da un aspect grotesc.

Tipatescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar
avea sot. Ii trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca niste
îndragostiti si asa mai departe. La începutul piesei, Catavencu
este adresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când
pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil. Toate
personagele din "O scrisoare pierduta" sunt lipsite de incultura.
Deseori Caragiale demasca moravurile mosierilor de a da nas copiilor
lor. Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.

Ora exacta a plecarii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.

Acolo, la izvor, Labis aude detunatura pustii care constituie moartea gingasei fiare.

La nunta lui Calin, popa este un bondar lenes si gras care nu-i
mai tace gura cântând cântece lautaresti.

Trebuie sa facem o temeinica analiza, nu numai analitica, dar si sintetica.

Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bastinoasa.

Estuarul este o pâlnie care se baga pe gura unui râu ca sa se largeasca.






---------------------------------------------------------------------
timpul nu le rezolva pe toate



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...