un ghiocel ne povesteste

Sa traiti Tov.Ghiocel.:)
Numai politrucul meu putea gindi asa ceva cum ati gindit Dvs Tovarese.
"Impirilistii" astia americani le-o trage la cap la teroristi si asta ne doare pe unii fosti Tovarasi de lupta proletara.
Problema este ca anti-americanismul asta Tov.Ghiocel exista inca in cei care guverneaza Romania astazi,in cei care guverneaza Rusia astazi toti fosti Tovarasi de lupta proletara de dinainte de 1989 si 1991.
Cind vom scapa de ei, Tov.Ghiocel lumea va respira mai bine

Andre Morariu

Mai, Ghiocel, nu cumva esti din Oradea?

Dar tu Sanjuro? Povesteste-ne si noua din faptele tale bune, vrem sa citim si sa ne incalzim si noi sufletele, unii de la altii.

Precis ai "eliberat" toti pestii neajunsi la maturitate, asta stim ...ca stim ca esti pescar. Nu? ;-)

Povesteste-ne mai multe despre documentar, mai in amanunt.

ghiocel ce te-ai nascut
dintr-un pitic mai scazut
mic, adica, vreau sa zic
mic si foarte...cam peltic

fara cap cand a ramas
piticelul s-a retras
si un testament a scris
fiecarui parca-un vis

i-a lasat! mie capu'mi reveni
ce sa-ti spun... cand auzi
sus saltai de bucurie
si cazura lacrimi mie

cap asa frumos sa am
norocoasa sunt...spuneam
ghiocelule firav
nu cunosti tu un zugrav?

capu'acela sa-l picteze
ranjetul sa il mascheze?
ca ma sperii cand ma uit
pe tzepusa, biruit

capul cum ii sta
piticului ce fura
vorba-mi ce am inventat
altui om in dar i-am dat
_____________________________________________________
métamorphoser...

ingenios ghiocel!...:)....multumim ft frumos pt gandurile frumoase si urari...iti doresc ca o data cu venirea primaverii sa "renasti" intr-o lume si o viata mai frumoasa, plina de bucurii si lumina!...
"Lumina fie-ti calea
Si sufletul Iubire,
De-acum inainte
Traieste-n Fericire!"

uita-te nitel la el
e firav biet ghiocel
are-o palarie alba
molcuta ca si o dalba
si-o tulpina din diftina
verzisoara si divina
radacinile-s prea scurte
si de frig raman ca mute

amazoniana

Povestea evreilor din Iasi, dupa batranul Finkelstein

Felul in care Romania incearca sa se impace cu propriul trecut, in special in chestiunea Holocaustului, revine in atentia presei internationale printr-un reportaj usturator al reputatei Agentii Reuters, referitor la trecutul, prezentul si viitorul comunitatii evreiesti din Romania. Pornind de la povestea batranului evreu Leizer Finkelstein din Iasi, „caruia ii place sa bea bere rece si sa spuna glume cu evrei“, dar care-si aminteste chinurile prin care a trecut in urma cu 60 de ani, cand a fost fortat sa „bea urina“ intr-unul din „trenurile mortii“ ale fostului regim Antonescu, articolul cu pricina ajunge la concluzia ca, desi incearca sa-si curete imaginea renuntand la simbolurile fasciste, Romania a facut putine pentru a dezvalui adevarul despre rolul sau in Holocaust.
Reuters il citeaza pe Finkelstein, in varsta de 79 de ani, amintindu-si ca, „la 17 ani, cand ma urcam pentru prima data intr-un tren, era un tren al mortii... Acum beau bere, dar atunci beam si urina“. Personajul este prezentat drept unul dintre putinii supravietuitori ai deportarilor in masa si ai pogromurilor organizate de regimul Antonescu impotriva evreilor din Romania. Batranul povesteste cum, intr-o dimineata de duminica, in iunie 1941, soldatii romani au intreprins un raid in cartierul evreiesc din Iasi, fortandu-i familia sa-si paraseasca domiciliul, alaturi de alte mii de evrei, la sectia locala de Politie, unde-i asteptau ofiteri SS. A doua zi, toti au fost ingramaditi in vagoanele inchise ermetic ale trenurilor ce urmau sa-i transporte in Transnistria: „Cine a avut ideea sa faca astfel de camere de gazare, fara foc sau fum, nu-mi pot imagina“, comenteaza Finkelstein, precizand ca el si cei 22 „colegi de vagon“ care au supravietuit transportului, din totalul de 120, au fost fortati sa sape groapa comuna in care sa-i ingroape pe ceilalti, pe un camp din apropiere de Iasi.
Peste 10.000 de evrei din Iasi, continua Reuters, au fost ucisi in trenurile mortii, multi altii pierind in lagarele de concentrare si munca silnica din Transnistria. Agentia citeaza Enciclopedia Holocaustului, potrivit careia aproximativ 420.000 dintre cei 750.000 de membri cat numara comunitatea evreiasca din Romania, inainte de razboi, au pierit. In reportaj se precizeaza ca, in timp ce, inaintea pogromurilor, in Iasi traiau peste 50.000 de evrei, orasul mandrindu-se cu 127 de sinagogi, la ora actuala, Iasiul mai numara doar 480 de evrei, majoritatea varstnici, frecventand o singura sinagoga. Liderii comunitatii precizeaza ca, in timp ce „peste 60% dintre noi avem peste 60 de ani si murim circa 20 anual“, nu s-a mai inregistrat o nastere de opt ani.
Profesorul Silviu Sanie, director al Muzeului Evreiesc din Iasi, este la randul sau citat in privinta faptului ca Antonescu, vazut inca de multi romani drept un erou care a luptat impotriva Armatei sovietice, este principalul motiv pentru care Romania este sovaielnica atunci cand vine vorba de impacarea cu trecutul.

I-am intrebat pe ai mei de ce-am plecat. Raspunsul nu e ca era atata de rau in tara (economic), ci mai mult datorita imaginii (gresit) facute despre occident. Cum s-a precizat si mai sus, majoritatea care sun pe afara "isi pierd accentul" si vorbesc de rau de tara... Pararea mea e ca acest fapt, un foarte multe cazuri, se datoreaza faptului ca e greu sa recunosti ca poate decizia de a pleca a fost gresita, si ca odata ce am ajuns in occident nu am gasit cainii cu covrigi in coada de care povesteste lumea si care ne-au fost promisi.

nu stiu daca ne cunoastem sau nu, cunosc utilizatorul "tolanici" aici pe luneta, dar daca vrei poti pune X sau Y, principalul sa am o identificare pentru a adresa un raspuns.. :-)

despre toate momentele si faptele in decursul istoriei pe care le expui,
aceasta este opinia ta si esti liber sa o ai, lasa si altora libertatea de a avea o opinie sau de a si-o face...

Constat dupa asigurarea afirmarilor tale, ca cunosti si ai trait multe, deci trebuie sa fi in varsta destul de inaintata,
eu sunt mai tanar, stiu doar ce-mi povestesc parintii si bunicii,

poti sa-mi spui pe ce date si dovezi precise te bazezi? povesteste-ne lucrurile concrete traite de tine, ce cunosti din indelungata ta experienta?
lucrurile traite, de catre oameni care par impartiali, ma intereseaza
mult, ascultand invat multe..

De unde stii ca nu a fost un RPG de 150 de kg.??

Daca ai ceva detalii, povesteste, ca sant curios.

Imaginea Romaniei in Italia
Incursiune in Salasul Negru al tiganilor care au speriat Milano

De patru luni, imaginea Romaniei inseamna, la Milano, 600 de laieti. Instalata in zona zero a metropolei italiene, tigania a inconjurat cu munti de gunoaie si rahat cladiri-simbol ale orasului, ambasade si luxoase sedii de banci. La cateva strazi de Domul lui Michelangelo, "ai nostri" cersesc, fura si talharesc in amiaza mare. La periferie, invazia altor 400 de tigani din Romania a scazut preturile. Un BMW praduit peste noapte se vinde cu 500 de euro."Grande Centrale" este un loc in care milanezii calca cu frica. In fata
garii, laietii si spoitorii din Oltenia stau cu zecile, in asteptarea grupurilor de turisti, pe care ii fura pe fata. De aici, nimeresti tigania dupa miros. Pe o distanta de 500 de metri, tiganii si-au insemnat drumul spre casa: pete de urina pe trotuare si zidurile cladirilor, cabinele telefonice transformate in latrine. Brusc, dai peste salasul negru. Este un bloc cu trei etaje, ridicat in marginea selectului cartier Mellchiore Gioia. Curtea interioara e pavata cu piese din motoare ciordite, iar potecile spre intrari sunt flancate cu televizoare si aparatura video stivuita precum caramizile. Pe trepte, talpile
se lipesc de o clisa maronie. Puradei in pielea goala mananca de pe jos. Duhneste a hoit si dejectii. In fiecare odaie, sapte-opt insi dorm in paturi pline de paduchi, cu DVD-ul la cap si camera Sony la picioare. Peretii sparti sunt capitonati cu mormane de blugi noi si piramide de Panasoanice in tipla. O zi normala din viata satrei In fiecare dimineata, salasul negru se pregateste de munca. In coltul blocului, cersetorii isi sucesc mainile si isi impart carjele. Femeile isi palmuiesc copiii, ca sa dea bine la americanii milosi
de pe Via Galvani. Manglitorii ies in gasca cu ochii dupa turisti sau masini fara antifurtul pe volan. In fata blocului raman patronii si limuzinele lor. Stabul este unul, Dorel Spoitoru din Craiova, care face legea impreuna cu locotenentii. La doua nopti, Mannix – mana dreapta a laietului - intrerupe lumina, iar fiecare familie trebuie sa plateasca 10 euro. Sefii coordoneaza prin statii ciordelile de masini. Joi seara au ratat o manevra cu un Fiat Punto. Cei doi spoitori care o furasera n-au mai nimerit sediul salasului, au derapat si au facut praf alte patru masini. Ciorditorii au disparut in tiganie, acolo unde politia nu a avut curajul sa intre. Salasul negru a scapat de multe ori de raziile politiei. Cand au vrut sa intre in forta, carabinierii s-au trezit cu laietii
pe acoperisul ruinei, amenintand ca isi vor da foc la copii. Numai ca puradeii stropiti cu benzina erau de fapt papusi sau scutece umplute cu carpe. Ca sa scape definitiv de "burgheji" (politisti in civil care fileaza salasul negru), tigania a blocat acum doua luni o strada din apropiere. Asa au fentat expulzarea si zecile de laieti ajunsi in tigania romaneasca din Milano fara nici un act. Cu "Mihai Viteazul" si "Amza Pellea", la furat "Aici, fiecare e cu neamul si satul lui. La Grande Centrale sunt laietii din Constanta, la Rho sunt aia din Olt, iar aici suntem noi - din Dolj si Valcea. Traim ca-n rai". Tabinel, unul dintre liderii tiganiei care a ocupat groapa de gunoi de langa Cimitiro Maggiore, este acum in concediu. Asta fiindca italienii sunt si ei in concediu, iar productia nu mai merge. Locul in care traiesc mai bine de 500 de spoitori si rudari "a fost luat cu japca. Atunci cand vin carabinierii si burghejii sa ne sparga casile, scot butelia ii dau drumul si zic ca imi dau
foc. Fraierii pleaca si noi scapam", povesteste Tabinel. Liderul are 31 de ani, din care 4 de puscarie in Romania. Zice ca a ajuns in Italia de doi ani, dupa
ce a trecut pe blat prin Nadlac, cu o duba plina cu tigani fara acte. In Italia a inceput cu smenuri la magazine - "schimbam 500 de euro, da' rupeam o hartie de 100. Ziceam sa-mi dea alti bani, dar ramaneam cu suta la mine". Pe urma, ca si altii, s-a apucat de masini. Langa Cimitiro Maggiore, dorm cu sobolanii pe ei, dar toti au o masina in batatura. "Traim asa ca sa o ducem bine in Romania, cand o sa ne intoarcem. Dupa cinci ani de Italia, fiecare tigan din Cimitiro Maggiore are stransi 2-3 miliarde de lei. D'asta suportam conditiile". Tabinel spune ca acum a trecut pe motorina: "o dam ieftin si avem de unde sa o luam, ca sunt santiere destule. Politia nu zice nimic daca
ne vede pe langa vreun excavator sau vreun buldozer". Cand n-au comenzi ("masina bengoasa, aleasa de client nu face mai mult de 500 de euro, iar un pickhammer a scazut la 75 de euro"), gastile din Cimitiro Maggiore dau iama in zecile de travestiti care impanzesc periferia: "Travestitii scot cam 700 de euro pe noapte. Unul de-al nostru se imbraca in costum, iar altul se baga in portbagaj. Costumatu' cumpara bulangiu', iar ala din portbagaj iese ii da in cap cu ciocanul si salta banu'". Cei care n-au curaj sa dea in cap sau sa fure masini, ies la cerseala. Asa au ajuns toate stopurile si intersectiile "proprietati" ale unor tigani bine facuti, care implora mila la geamul italienilor. La Biserica Ortodoxa Romana din Milano, comunitatea vorbeste ca tiganii veniti la cersit au copii clandestini. "Unii dintre cei mici sunt bruneti, ca si cei care cersesc, altii sunt albi. Cand autoritatile italiene s-au interesat de copiii cersetorilor, micutii cu tenul mai alb au disparut din
intersectii", spune un preot roman. Dar tiganii din Milano nu terfelesc doar imaginea Romaniei, ci si istoria ei. Ca sa poata sa se intoarca in Italia, laietii prinsi la furat isi dau nume de voievozi: Stefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Mircea cel Batran. Altii prefera sa se dea Amza Pellea sau Iancu Jianu.
Cativa au cerut permise de munca pe motive politice spunand ca sunt discriminati. Culmea, le-au si obtinut.

Cred ca intrebarea ta este putin incomplecta, de aceea nu s-o fi îmbulzind lumea... :)
da si tu un link, sau povesteste in detalii in ce context a zis asta, cu ce ocazie? si despre ce era vorba? si ce-a mai spus jur imprejur?

Ca daca critica politica Israelului, sau contruirea zidului ala .. sau daca vorbea despre faptul ca palestinienii au campurile cu maslini luate ca sa fie zidul de-asupra,

atunci nu este antisemitism, ci isi exprima omul opinia si nu este de acord cu politica Israelului.

A vorbit doar de evreii din conducere-guvern, sau a spus tot poporul evreu?
Ca ce naiba, chiar daca critica politica statului Israel, nu tot poporul evreiesc este 100% de acord cu politica lui Sharon!

pricepusi amice?? intrebarea ta era vaga si lumea nu se "inmoie" in necunoscut..:)

Despre mineriade sau despre alte momente interesante ale istoriei recente de la noi cred ca abia in 2-3 generatii se va putea vorbi deschis...
Deci in cazuri de genul asta eu m-am descurcat asa si asa; la mineriada din iunie `90 nu eram in tzara, si daca as fi fost cred ca poate nu mai stateam de vorba aici; la un foarte bun prieten de al meu, fotograf in acea vreme la Romania Libera - si anume Mihai Popescu Stoenesti, au venit minerii drept acasa cu ecsiva sa caute negative de la mineriada si de la revolutie... omul s-a suit batut in masina si drept in Belgia a ajuns, fara escala, unde e si acum.
Cum au aflat cei din abatajul 345 din Lupeni unde statea conu` Stoienesti, mister pina acum...
La celelalte mineriade am incercat ori sa ma amestec ca un cameleon printre trecatori, ori chiar printre mineri, nebarbierit si imbracat cu o salopeta si un aparat Zorki pe care nu- duceam la ochi... sau cind nu mergea asa ma dadeam si eu fotograf de presa in spatele cordonului de jandarmi... dupa caz. Am scapat ieftin, nu am luat decit un baston pe spate, si nu am avut decit o rollcaseta de film disparuta din buzunar - ca de, trebuia sa vada ce poze fac cine trebuie.
Dar nu problema securitatii personale e importanta, ci efortul de a incerca sa vezi ce se intimpla de fapt, dincolo de ce vezi la prima impresie.
In astfel de cazuri un fotograf trebuie sa se gindeasca intii la ce asista; cine trage sforile; ce se intimpla si cine pierde si cine cistiga; cine sunt jucatorii din fata si cine cei din umbra.
In afara de asta, multimea reactioneaza absolut imprevizibil si e de ajuns un mic catalizator ca sa sara pe tine la distractie o gashca si sa vada daca se poate juca fotbal cu aparatul ala de 3000$; asta nu numai la mineriadele din Ro, dar la evenimentele de acum o decada din Los Angeles sau la orice manifestatie din lume s-au vazut lucruri cumplite, nu mai zic de iesirile de la meciuri de oriunde sau de momentul Tirgu Mures, ca sa nu dau decit citeva exemple. Apropo de acesta din urma, operatorii si fotografii se suisera la hotel la caldurica si filmau fara sa stie ce, ceea ce mie mi se pare o blasfemie, o lipsa de profesionalism totala; cel care a dat stirea cu ungurul batut care era roman de fapt ar fi trebuit sa se lase de meserie, si cind colo cred ca a fost premiat.
Asa ca e mult de discutat pe tema asta... esential insa este pentru un fotograf sa vada ce se intimpla pe ansamblu, lucru mai greu decit ar parea. Cele mai bune fotoreportaje din Vietnam sau de pe toate teatrele de razboi sau de la orice manifestatii le-au facut in general oameni care au inteles ce se intimpla si care si-au redat creativ parerea si starea si povestea cu aparatul foto...
In astfel de cazuri, este din pacate extrem de usor sa manipulezi. Sa transformi victima in erou si invers. Nu ma refer desigur la reportajele de la noi din presa, care reportaje nu prea au existat, si in continuare nu exista si care atunci cind sunt nu se pot compara cu ce se face in lume.
aaa...ca sa fie clar... numesc reportaj o poveste, o descriere facuta in imagini, cu inceput, cuprins si sfirsit.
La un eveniment e relativ simplu de facut o poza de exceptie, dar e infinit de greu sa povestesti ce este de fapt acolo.
Si se mai si poate ca ce faci sa nu convina sau sa nu placa sefilor si deci nu apare in veci... cam asa merg lucrurile de fapt...
Eu imaginile cu mineri de pe situl meu le-am facut ca un eseu de imagine; recunosc ca nu stiu ce s-a intimplat de fapt nici acum si ca nu aveam o parere clara despre ce se intimpla. Dar am cautat sa fac citeva poze care sa descrie pentru timp cite ceva...

Cred ca e o mare diferenta intre a te integra si a deveni altceva decat roman. Cred ca nici macar formalitatea de a-ti lua o cetatenie noua nu poate sa anuleze faptul de a fi roman. Observ cu placere ca romanii au o capacitate enorma de a se adapta la un nou stil de viata intr-o sociatate straina si ca au intr-adevar talent la invatarea limbilor straine. Sunt insa convinsa ca nimeni nu se poate transforma complet pentru ca "originalii" descopera "falsul", oricat de perfect ar fi. Nu-i asa ca in cazul unei picturi false auzim de multe ori argumentul "e falsa, pe vremea aceea nu existau aceste substante chimice in culori"...
Exista totusi tot mai multe cazuri care urmeaza acelasi tipar: origine romana, cetatenie straina, insa negarea daca nu a originii, macar a tarii, a lui Iliescu, a valorilor culturale, etc. Totul incununat de convingerea ca tara de adoptie e ceea ce se putea intampla mai bun. Mie mi-e destul de greu sa inteleg ce i-a dus pe acestia saaleaga aceasta cale. Inteleg ca multi se vor simti dezamagiti de Romania cu atat mai mult cu cat isi vor gasi un rost in Occident. Romania, e drept face mult (vant) pentru integrarea in NATO/ Europa!/etc, insa ma amaraste faptul ca nu face nimic pentru a-si castiga respectul in lume. Alte tari au la fel de multe parti negetive si pozitive, au trecut prin comunism si se lupta cu marea coruptie, dar glasul lor e ascultat si respectat (vezi Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria).
De aceea, probabil, sunt multi romani care se feresc sa recunoasca de unde vin si se topesc in noua masa. Poate ca la unii mai apare si o doza de snobism, nu stiu.
Si eu am avut sentimente contrarii in prima faza. Cand mi-am vizitat orasul natal pentru prima data dupa ce am plecat era o zi de iarna innorata si tot ce mi-am dorit a fost sa plec mai repede inapoi. Inchipuiti-va, sa nu-ti mai placa acasa la tine! A urmat un fel de cearta cu mine insami si doar sotului meu i-am povestit ce-mi trecea prin cap. N-am vrut sa-mi ranesc parintii si bine am facut.
A doua oara cand am mers acasa m-am simtit altfel. De cum am trecut granita am simtiti ca sunt intreaga din nou iar acasa a decurs totul ca si cum nu as fi fost plecata nici o zi. A fost si meritul parintilor si al rudelor care au tratat vizita mea ca pe ceva normal, fara sa-mi dea impresia ca s-ar fi schimbat ceva si, bineinteles, fara bocete. Eram pur si simplu iarasi pentru doua saptamani acasa.
Insa procesul de integrare a inaintat tot mai mult odata ce m-am intors in Germania si am inceput si sa studiez si mi-am pus si eu candva intrebarea "Oare mai sunt romanca?" Multi ma admira ca ma descurc atat de bine si ca m-am integrat deja in societate si cred ca, daca as vrea, as putea face si eu pasul acela de a nu mai fi romanca. Insa stiu ca nu mi-ar reusi figura, as fi vazuta si prost de nemti. Chiar sambata imi spunea cineva ca are o vecina din Romania de origine germana si care povesteste cat de groaznic era la bunicii ei la tara, ca nu aveau masina de spalat si strazile nu erau asfaltate si ii era rusine sa- si invite prietenii acolo.
Si cunostinta mea, mirata, a spus ca nu intelege de ce isi vorbeste vecina ei tara atat de rau. Ca e normal ca nu toata lumea are masina de spalat in Europa de est la tara si ca i se pare exagerat sa-ti tii prietenii, chiar si din inalta sociatate de judecatori si doctori, departe de tine numai pe motive materiale(mai ales ca la bunicii lor tot la fel trebuie sa fie).
Ce sa faci, e tot vina noastra ca nu stim sa tinem unii cu altii si simtim prea des necesitatea de a ne vorbi de rau. Aceasta e probabil si explicatia organizarii deficitare a romanilor din asa-numita diaspora. Care roman si-ar inchipui sa traiasca intr-un cartier romanesc asa cum o fac italienii sau chinezii? Poate e rusine sa fii roman si de aceea multi prefera retragerea luptei.
Sa zicem ca Romania e o tara bogata, cu cea mai mare crestere economica in Europa, cu o legislatie de nota 10, si cu un venit mediu pe cap de locuitor de 20000 de EUR pe an. Cati romani credeti ca ar povesti ca si ei vin din tara- minune?
Sa revenim la anul 2003, adica la realitate. Cati romani cunoasteti ca s-au prezentat la Ambasadele si Consulatele Romaniei pentru a vota Leges modificarii Constitutiei? Cati romani renunta intr-un an la cetatenia romana? Si cati dintre ei reusesc sa le transmita copiilor lor limba romana si basmele romanesti? Oare cati dintre partenerii romanilor din strainatate vorbesc deja limba romana?
Vi se pare ca exagerez?

Pe curand!
Mi

Nu mai stiu exact unde - si nici nu am timp sa caut acum -, dar undeva Parintele Nicolae Steihardt (sper in curand sa mai auzim de el pe acest site) povesteste o istorioara orientala, care suna cam asa (cer iertare celor care o stiu, daca ea va fi un pic deformata, insa nu ca idee! poate era un haiku pe care eu il povestesc... asadar): un filosof se plimna printr-o padure; si era primavara; si unii dintre copaci erau in mugur; si el, trecand pe langa un astfel de copac ii cere: "spune o rugaciune"; si atunci copacul a inflorit.

Cam asa ceva s-a intamplat (sau, mai exact, nu s-a intamplat!) si cu acest smochin: Iisus, Dumnezeu intrupat, trece pe langa el infometat si el nu rodeste! Marea involburata si vanturile s-au potolit la porunca Lui, cand erau cu totii pe Marea Tiberiadei. Pamantul s-a cutremurat si soarele s-a ascuns la Rastignire. etc.etc. Dar acest smochin nu a facut nimic!

E, daca vrei, un fel de atitudine de impotrivire din partea smochinului, de nerecunoastere a Lui. Cam ceea ce faceau si fariseii. Doar ca pe noi oamenii, fiindca suntem dupa chipul Sau, Domnul ne lasa pana la sfarsit!

Iarta'ma.
p.iulian

Radu,

Iti marturisesc ca n-am fost niciodata “fan” Radu Herjeu, dar nici antipatic nu mi-ai fost – am fost doar unul dintre telespectatorii care te urmareau mai ales ca sa vada care mai e treaba prin lume. Daca mi-a placut vreodata ceva in mod deosebit la tine a fost un lucru (care nu-i de ici-colea) – mi s-a parut ca ti-a fost intotdeauna strain vedetismul de doi bani al celor mai multi oameni de televiziune din Romania. Am si eu cateva curiozitati:

1. Zici ca ai facut facultatea “intre epoci”. Ce facultate? Cum ai ajuns la Antena 1 si care au fost primele tale experiente acolo? Ai fost direct prezentator de stiri? Ai facut altceva inainte?
2. Inteleg ca ai predat la o facultate privata de jurnalism. Ce anume? Care e specializarea ta?
3. Spune-mi ce crezi tu despre specia asta noua numita pompos “vedeta de televiziune”. Eu as zice ca cei ce intra in categoria “vedetelor de televiziune” nu sunt, cu unele exceptii, fireste, decat niste meseriasi angajati sa faca o treaba – faptul ca treaba aia se petrece “la televizor” ii propulseaza repede spre un statut pentru care nu sunt pregatiti. Personal, inca imi mai amintesc de cateva “vedete” care erau in voga acum 3-4-5 ani si de care azi nu-si mai aminteste nimeni. Si mai spune-mi cine crezi ca ar fi, in opinia ta, o vedeta de televiziune autentica din Romania?
4. In privinta stirilor: eu urmaresc regulat BBC World Service, uneori CNN si TV5 (asta-mi ofera cablistii din cartierul meu). Sambata, m-am uitat toata ziua la revolutia din Georgia. Ore in sir am urmarit posturile straine si nu mi-am dat seama ce pareri personale aveau reporterii ori prezentatorii lor despre ce se intampla acolo. Am dat pe TVR, PRO TV si Antena 1 si in 3 minute am inteles care de ce parte a baricadei este. Stirile de la televiziunile romanesti te violeaza, te obliga sa fii de acord ca lucrurile sunt bune sau rele in functie de parerile celor care scriu stirile – cel putin asta vad eu, ca simplu consumator. Dar as vrea sa stiu ce crezi tu, ca “insider”, despre stirile de la televiziunile romanesti, despre cum sunt facute, despre diferenta profesionala (aici nici nu e vorba de deontologie, e vorba de reguli) dintre buletinele de stiri de la noi si de prin alte parti.
5. Se formeaza oare un nou val de jurnalisti, care sa schimbe, cu timpul, televiziunile romanesti? Poate il vezi macar tu, de la catedra de la care predai. Povesteste-ne despre experientele tale de profesor.

ca zicea si fata...noi nu te obligam la confesiuni ...desi ...ia zi repede cand e ziua ta?

Evident ca nu-i nimic perfect!
Sunt oameni care sunt pe-aproape insa ...si mi-ar placea sa le stiu "retzetele" fericirii...

Care povestesti?
Care ai curaj sa zici din casa?

> Limba germana este simpla.

O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru,de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc.
> > si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta.

>Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten).
In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi.
> > Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" (
> > Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite
> > Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un
>asasin
> > (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota
> > (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit
>(Stottertrottel).
> > O astfel de femeie se numeste in germana
>Hottentottenstottertrottelmutter
> > iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
>Potera
> > captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru
>canguri
> > (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti
>
> > pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se
>intoarce
> > strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba
>seful de
> > trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde
>razboinicul. -
> > Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba
>seful
> > Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe
> > Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote
>a
> > copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful
>Hotentotilor.
> > Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:
> > Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beut
>elrattenattentater.
> > Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti
>doar un
> > pic de bunavointa...

> > P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.

Michael Haneke,cineast austriac a mai facut (cu Nathalie Binoche)un alt film interesant (Cod necunoscut), destul de greu de digerat,in care se povesteste citeva voiajuri in situatii in care este vorba de umilinta. Printre altele, si cred ca nu intimplator, se prezinta scene filmate cu romani in Romania.