comentarii

un om sfarsit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
fara cuvinte... - de (anonim) la: 14/10/2004 00:27:29
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
sunt extraordinar de placut surprinsa, de complexitatea paginii...intr-adevar m-am regasit in aproape toate comentariile, carti placute care raman imprimate in suflet si minte. Eu as vrea sa amintesc de "Magicianul" J.Fowles, "Agonie si Extaz" Irving Stone,"Micul Print", "Moll Flanders", "Un om sfarsit" Pappini, poezia lui Minulescu si opera lui Dostoievski
este minunat sa stii ca mai exista oameni care fac ceea ce faceti voi
spunea - de lofofora la: 27/07/2005 15:48:14
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Spunea la un moment dat unul din voi ca e posibil sa existe o legatura intre momentul in care ne aflam cand citim cartea sau cartile care ne marcheaza existenta. Sunt intru totul de acord. Si oare cand suntam mai influentabili decat in adolescenta? Acolo se concentreaza cartile care m-au marcat, care mi-au pus intrebari sau care mi-au raspuns la intrebari. "Gog"-ul lui Papini, mai mult decat "Un om sfarsit", care pe alocuri frizeaza cabotinismul, "Noaptea de Sanziene", "Maestrul si Margareta", "Hristos rastignit a doua oara", si, nu in ultimul rand, voi aminti o carte care m-a facut sa rad in hohote si sa vad ca romanul are geniu in orice, si poate crea un umor original si de o calitate superioara multor alte natii : "O suta de ani de zile la portile orientului" - Ioan Grosan. Bravo tie, mestere!
Giovanni Pappini - Cristian Miron - de Guinevere la: 13/02/2006 21:08:05
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Ai citit "Un om sfarsit", de Pappini? Nu credeam sa imi mai amintesc cartea asta si chiar cred ca mi-a marcat existenta. L-am descoperit in adolescenta, urmarind lecturile pe care Eliade le facea si el ca adolescent. Alte vremuri, alte ceruri cu-alte stele si alti nori... :o)
#105642 (raspuns la: #105181) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cristian miron - de Guinevere la: 14/02/2006 19:22:51
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Imi amintesc, desi eram copil, cand au anuntat la Europa Libera moartea lui M. Eliade. Mi s-a parut ca s-a sfarsit o era, desi la vremea aceea nu ii citisem decat eseurile. Voiam sa vin si eu in rand dupa ei, sa fie ca un fel de sir, Papini, Eliade, eu. Copiii viseaza orice, nu au limite, acum vad cat era de ridicol! Apoi am aflat despre Cioran, despre filosofia lui in afara sistemului. Am zis: fac eu un nou curent, o noua filosofie de sistem. O sa razi, dar am mazgalit ceva prin caiete, cred ca se chema Imaginatismul. Visam sa ii fiu discipol, sa merg la Paris, sa ii curat macar micul apartament iar el sa-mi dea din cand in cand firimituri din cunostintele lui. A murit dupa aceea si Cioran si s-a mai terminat o era. La fel si Tutea. Si am mai imbatranit, am capatat simtul masurii. Dar realizez ca toata "nebunia" mi-a venit de la acel "om sfarsit", si imi pare bine ca mai sunt oameni care au incercat aceleasi "drumuri" ca si mine. :o)
#105877 (raspuns la: #105668) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
papini - de pompy_upb la: 26/01/2007 06:23:36
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
mie mi-a placut "un om sfarsit" al lui papini.daca stie cineva de unde pot cumpara 2 exemplare in stare buna......rog sa scrie la pompy_upb@yahoo.com. ma multumesc si cu unul....sar'na anticipat..
*** - de eladie la: 10/03/2008 12:19:38
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
sunt diagnosticata cu depresie severa e greu nu e motiv de ras sunt ca un om sfarsit nimic nu ma mai bucura.Sunt sub tratament,dar nu vad imbunatatiri.CE SA FAC?
#291861 (raspuns la: #50476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce misto - de Honey in the Sunshine la: 14/08/2009 18:32:33
(la: Ajutati-ma va rog:D)
deci tu chiar esti a zecea si chiar citesti?:)
imi pare tare bine, zau.

ma gandesc ca ai 16-17 ani (in general aia care citesc nu prea raman repetenti) asa ca vorba lui Knulp,citeste orice.
de preferabil clasici asa-zisi greoi, pentru ca e varsta la care ai vreme o gramada.

primul sfat e sa te duci la biblioteca, acolo o sa gasesti sugestii cate vrei,iar daca nu... rasfoieste ce-ti pica la mana, e o ocupatie tare placuta.

oricum, recomandari personale:

Idiotul - Dostoievski
De veghe in lanul de secara - Salinger
Metamorfoza-Kafka
Jurnalul adolescentului miop - Eliade (care te va duce cu siguranta la Un om sfarsit al lui Giovanni Papini)
Mandrie si prejudecata, Jane Eyre, La rascruce de vanturi & alte feminine din colectie
Razboi si pace

+daca te-ai saturat de clasici,Heinrich Boll-Opiniile unui clown

si baga si niste Cioran, ca altfel nu esti un adolescent roman 'complet':)
o idee - de Guinevere la: 23/04/2010 00:48:47 Modificat la: 23/04/2010 23:40:54
(la: book club pentru piciomani)
Mi-am adus aminte, cand eram pitica devoram carti cu exploratori, gen Mikluho-Maklai, de M. Kolesnikov sau Bosimanii (asta cred ca era pur informativa si tot m-a captivat descrierea vietii triburilor din Kalahari), tot in Editura Tineretului. Habar n-am daca se mai potriveste stilul cat sa mentina interesul picilor, Mikluho-Maklai cred ca a aparut prima data prin '65. Oricum, ii introduce in descoperiri geografice si antropologice fara sa simta, urmarind intamplari captivante (n-a avut nicio importanta faptul ca tipul era rus, cartea a fost misto).
Ar mai fi si Tudoran cu Toate panzele sus, in genul aventuros. Iarasi, habar n-am de-i depasita, dar as incerca. Colt Alb al lui Jack London e perfecta pentru varsta asta, si Martin Eden.
Am adorat David Copperfield, Castelul din Ronquerolles si Paiata ale lui Frederic Soulie (prostii insa fain scrise, cred ca izul fantastic pe fondul social al unei Frante medievale se potriveau perfect la varsta aia), uite ca asa mi-am amintit si de Regii blestemati al lui Druon desi asta s-ar putea sa-i oboseasca, e multa (chit ca mi se pare un shame sa o citesti mai tarziu). Cred ca-i ok si Romanul adolescentului miop al lui Eliade (m-a impresionat, din pacate mi-a dat si-un standard nerealist cu care m-am luptat o vreme). Mai e si Un om sfarsit al lui Papini, ca sa mergem in continuarea adolescentului miop.
Imparatul mustelor, al lui Golding. Romeo si julieta, asta mi se pare chiar misto de incercat.
S-ar putea sa le placa si Portretul lui Dorian Gray. To Kill a Mockingbird mi se pare iarasi foarte misto pentru varsta aia, se poate discuta o gramada pe marginea ei la club. Si Batranul si marea al lui Hemingway. Si Papillon.
Probabil ca Ana Karenina le-ar place teribil fetelor.
Proza scurta a lui Eliade, Secretul Dr. Honigberger, Ghicior in pietre, A-dieu, etc.
Am vazut ca s-a tradus A wrinkle in time (A cincea dimensiune) a Madelinei L'Engle, tipa scrie super pentru copii, literatura fantastica.
Well, ar fi tone.
in sfarsit un om care gandest - de oana170888 la: 23/07/2005 00:45:13
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
in sfarsit un om care gandeste... better said, am si eu inca 16 ani, tentatii si propuneri de peste tot,... evident n-am cedat!si nici n-am de gand pana ce n-am sa fiu eu cea care va spune: "wanna have a good time of sex"!!!
mi-a placut analogia cu inghetata! cool ;)
#60838 (raspuns la: #59695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Omul VALURIT - de Ovidiu Bufnila la: 08/09/2004 10:29:55
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Omul VALURIT
eseu de
Ovidiu Bufnila



O privire aruncata asupra lumii din perspectiva unui scriitor de science fiction care banuieste ca timpul este valurit in toate directiile



MOTTO:

Singurul lucru pe care il ai cu adevarat este ceea ce esti.

Si-l ai tot timpul cu tine.

Mihaela BUFNILA


PREMIZE

Daca Dumnezeu ar fi murit ce sens ar mai avea vorbirea fumoasa si de ce ar mai fiinta sau functiona frumosul in adancul oceanelor ?

Multiplicandu-ma si metamorfozandu-ma intr-un nor de puncte sub presiunea campurilor magnetice, imi pot mari suprafata informationala?

Miracolul ultim e felul in care o multime de puncte isi da seama ca este o multime de puncte.



[1]

Omul apropiat pare sa fie omul tuturor timpurilor turnat in corporalitatea contemporaneitatii. Daca nu e tocmai asa, atunci trebuie sa fie la mijloc doar gresita mea raportare la real, neramandu-mi decat sa accept fictiunea generalizata si generalizanta potrivit careia eu nici nu exist neputand fi martor al meu. Aceasta insemnand ca, fiind doar un cuprins, nu-mi pot construi nicicum exterioritatea din care sa ma spionez pe deplin dedat placerii perverse a principiului lui unu care se multiplica.

Omul apropiat pare a fi prins in falcile istoriei gata, gata sa fie facut praf fie de patimile lui, de propriile lui fictiuni, fie de multimile care se unduiesc ca valurile unui ocean larmuitor, fie de revolutii si razboaie sau de acte administrative impersonale fie de vicisitudinile naturii care si ea nu mai e natura.

Ca si construct de lumi, omul apropiat nu pare a fi construit prin adaugire, parelnica parand sa fie ideea unui timp aflat in scurgere. Mai degraba timpul pare valurit, ubicuitatea dand aparenta talazului care, iata se vede dincoace de orizontul nostru vizibil, cand sus, sub reflectorul constientei, cand disparut, in adancurile oceanului plin de universuri, spre nelinistea navigatorului.



[2]

Omul apropiat pare sa fie omul pe care il simti alaturi de tine, aidoma tie, navigator prin furtunile de sens sau lipsindu-se de sens, fiindu-si suficient.

Adeseori, omul apropiat sfarseste in ridicol, in tragic sau in anecdotic. E ca si cum, suparat ca inaintasii nu-i sunt alaturi in incercarile sale, i-ar pedepsi sfarsindu-i odata cu el, aceasta fiind expresia felului lui de a intelege finitul.

De multe ori, fiind fiinta fragmentata, omul apropiat nu reuseste sa inteleaga, sa cuprinda, sa afle, sa i se releve sensul lucrurilor si atunci este ras din registrul de navigatie dintr-o singura miscare. Dar poate ca nici nu vrea, acesta fiind un semn felului in care isi intelege el libertatea de a fi liber.

Pare sa fie apropiat nu numai pentru ca e invecinat cu tine ci pentru ca intr-un fel intim, profund, esti solidar cu el. Fie ca il judeci aspru, fie ca il deplangi, fie ca il ucizi intr-o metafora, intr-un articol de ziar sau intr-un schimb de focuri, fie ca nu-l cunosti sau refuzi sa iei la cunostinta de prezenta lui, nu va muri decat odata cu tine.

Fie ca e un roman, sau un incas, fie ca e un pigmeu, un iacobin sau un puscas marin ucis, fie ca e primul om ajuns pe Luna sau incantatorul om al cavernelor sau vecinul de pe strada ta de la numarul trei, fie ca este presedintele imperialei contemporane sau al comunistei de serviciu, un om apropiat.

Stii o multime de lucruri despre el sau esti pe cale sa afli totul despre el, fie ca vrei, fie ca nu vrei iar el te umple adesea de sens.

Omul apropiat ar putea deveni nu doar modelul, sarcina sau misiunea ta, chinul tau, sensul tau. Omul apropiat te locuieste sau se pregateste sa se aseze in sinele tau pe negandite. Si aceasta se intampla sa fie asa pentru ca este expresia tuturor oamenilor care au trait vreodata pe aceasta planeta si despre care, tu, crezi sau vei fi incredintat ca stii sau ca simti o multime de lucruri, aceasta fiind sa spunem enciclopedia ta.



[3]

Omul apropiat este tocmai invecinarea ta cu restul lumii fiind in acelasi timp intregul lumesc, este chiar enciclopedia ta. Nefiind limite, astazi esti la fel de apropiat cu imparatul cel viu, cu presedintele care tocmai a murit si cu legendarul spadasin care bantuie marele ecran si propriul tau imaginar, tu fiind godzila.

Poate ca nu e tocmai in acest fel si atunci se cheama ca granitele ar putea fi chiar aievea. Dar in propriul tau imaginar lucrurile nu stau chiar asa. Imaginarul te guverneaza cu perversitate in timp ce rationalul incearca din rasputeri sa-si revendice rolul de busola. El e permanent de cart in timp ce imaginarul, undeva, in gabie, sus, pe catarg, adulmeca departarile tropaind.

Omul apropiat paresa fie doar o constructie fictiva dar de trebuinta noua tuturor celor carora aparenta oceanului plin de universuri le construieste un amagitor continuu temporal.

Poate ca finitul e doar o constructie de trebuinta pentru ca tu sa capeti sens.

In afara lui, existenta ta nu ar mai avea noima. Sau poate ca tu insuti fiind omul apropiat.

Tu esti subiectul stirilor macabre de televiziune.

Tu, obiectul sondajelor de opinie, tu, care umpli gropile comune ale razboaielor de enclava. Tu, care ai fost ciopartit, hulit, strivit, gazat, ridicat pe soclu, adulat, otravit si curtat, ars pe rug, gonit si chemat in sanul lucrurilor de taina de-a lungul istoriei.

Despre tine spun filozofii ca esti expirat si primitiv, ca esti stupid si necivilizat, ca esti sfarsitul istoriei sau chiar Satana in persoana.

Poate ca esti inger decazut. Esti ticalosit. Esti plin de pacate. Un fragmentat.

Esti asa, o constructie imperfecta. Esti fie fascist transmutat in antifascist, fie rebelul anilor saptezeci devenit birocrat sadea, fie comunist pur-sange reesapat sub masca neoliberalismului.

Dar nu imperfectiunea este sansa ta de a fi?

Eu cred ca esti doar apropiat. Si inteleg prin aceasta ca imi esti invecinat, ca te pot atinge fizic sau metaforic, in imaginar, ca te pot intelege, cunoaste si numi.

Ca om apropiat, esti omul tuturor timpurilor. Eu nu-ti sunt superior si nici nu ma simt asa. Cred ca esti doar bulversat si tulburat de existenta-ta-in lume.

Nu l-ai ingropat pe Dumnezeu. Il pastrezi intr-un fiind al tau, de taina. Poate ca nici nu stii ca fiindul e in cuprinsul tau.



[4]

Esti fie un napoleon, fie un elvis, fie godzila sau un berlioz, fie batrana cersetoare care aseara mi-a urat sanatate pentru bancnota pusa in palma, fie un sartre sau un eminem sau un vangelis, sau un larry king, sau o shakira, sau un nostradamus sau chiar intreaga enciclopedie.

Pentru tine au pervertit arta cinematografica. Au rascolit imaginile de la propaganda impotriva lui Hitler sau Tito sau Bush sau Blair sau Dudaev sau Putin sau Mata Hari, la scufundarea sensului teribilului Titanic a carui ecranizare enunta principiul de ordine al noii lumi care ar fi, spun unii cu malitie, acela ca superbogatii sunt salvati de subbogati.

Dar superbogatii si-au pierdut misiunea, clevetesc midinetele aporiilor.

Superbogatii ei sunt arestati in corporalitatea maselor flamande asa cum filozoful desuet e arestat de utopice. Filozoful desuet asteapta multimile sublunare ale minelor minierilor care sunt gata, gata sa rada centrul, marsaluind simbolic cu garoafa la butoniera si scrie cu nesatiu despre fiinta fragmentataexpirat.

Dar cum sa fie expirata fiinta cand ea navigheaza inca spre ultimul sens?

Caci am putea descoperi, ridicandu-se valul de pe ochii nostri, ca insasi Dumnezeu are de construit un sens anume schimbandu-si infatisarile sub masca corporalitatii omului aproiat. Iar daca nu e sens, atunci trebuie sa fie manifestarea lui ludica sau poate a atitudinii lui mustratoare.





Sfarsitul lumii este ceva nec - de yrch la: 15/04/2005 13:16:40
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
Sfarsitul lumii este ceva necesar. Daca lumea asta ar exista vesnic (includ in aceasta si teoriile potrivit carora Pamantul va mai exista "doar" 15 miliarde de ani), ar fi groaznic. Ar fi raul perpetuat la nesfarsit. Ceea ce nu se poate. Daca Dumnezeu a hotarat ca omul sa moara, pentru ca raul sa nu fie vesnic, cum ar putea El sa lase lumea asta putreda sa traiasca vesnic?
om si ironia - de anisia la: 03/06/2005 15:34:47
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
sa stii ca de acuma, cand port un dialog cu dumneata am sa-l umplu de emoticoane, ca sa poti sa-mi intelegi limbajul. faptul ca ti-am explicat ca pe motiv ca eu sunt confirmata si tu nu, de aceea apar mesajele in timpuri diferite, nu este un motiv de categorisire ca fiind autoritara si dominatoare. pur si simplu, impersonala. era doar o explicatie. esti o persoana sensibila?
cat despre acel depinde, da. mi-am spus punctul de vedere. si acesta este ca omul fara speranta e un pustiu, in definitiv. tu de unde crezi ca isi trage supravietuitorul puterea de a lupta mai departe, daca nu din speranta?

ah, sa nu uit... asta cu Maria-voastra mi-a placut cel mai tare!!! in sfarsit cineva care vede prin venele mele. ai vazut ce albastru clar?
#53050 (raspuns la: #52030) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de anisia la: 30/08/2005 23:42:39
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Morala...daca nu poti sa faci bine pana la sfarsit...mai bine las-o moarta :(( ce inseamna "pana la sfarsit" in povestea cu pricina? sa-i fi dat cate o pereche de pantofi de fiecare data cand i se toceau? si ce este mai bine: sa nu ajuti deloc de teama ca cel ajutat se va invata in brate, sau sa ajuti putin pe fiecare, atat cat iti permit puterile? povestea spusa de tine are o fisura. caci vina nu o poarta bogatul. e vina lui ca saracul s-a intepat in ciob? de ce nu a fost mai atent pe unde calca, avand in vedere ca se stia din nou descult si cu talpile fine?
stiu, poate par putin rea, dar nu sunt! sunt doar realista. pentru ca povestea spusa de tine mi-a amintit de o persoana careia i-am dat de 99 de ori si cand nu i-am dat a suta oara, m-a urat pe restul vietii. dar asta e alta poveste.
ideea este, ca sa revenim la subiect, ca omul bogat ar fi trebuit sa-l invete o meserie sau sa-i ofere o munca saracului. astfel l-ar fi ajutat pana la capat, cum spusesi. adica pe termen lung. si tot astfel s-ar fi apropiat inca un pas in asemanarea spirituala cu El. caci El nu ne da painea gata coapta din cuptor, ci ne invata cum sa cultivam graul, cum sa cernem faina, etc.
#68684 (raspuns la: #68677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marile imperii au sfarsit pri - de gigi2005 la: 03/09/2005 21:31:44
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
Marile imperii au sfarsit prin a se mutila singure! Supra-perfectionarea, omul perfect, nu sunt idei noi dar inlocuiesc evolutia naturala a speciei. Ca e bine sau nu e bine sa fim totzi frumoshi si deshtepti...eu cred ca nu e bine.
Si nici sa cresc "unelte" respectiv oameni puternici, soldatzi, ganditori, etc. in functie de mutatiile pe care le-as putea produce.

Daca stiintza ar evolua in sensul corect atunci, datorita alimentatiei si nivelului de trai, se reduc imbolnavirile deci, logic, nevoia de medicamente scade. Dar se observa cum hrana haturala este inlocuita de surogate artificiale, legumele sunt "chimizate", fructele par de cauciuc, pamantul este infestat de chimicale (pesticide si ierbicide) totul evolueaza spre otravirea organismului.

Nu mai exista recolte ecologice atata timp cat ploile naturale sunt acide sau radioactive.

Deci tot acest atac al stiintzei mi-a produs mai mult rau dacat bine.
Otravurile pentru starpirea daunatorilor i-au facut mai puternici. Pana la urma prefer evolutzia pe cale naturala, inmultzirea pe cale naturala, iar stiintza sa se ocupe de descoperirea unor noi surse de energie, noi tehnologii pentru constructii si multe altele.

Cu medicamentele... asta e alta poveste!
#69520 (raspuns la: #69510) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre Dumnezeu, om, libertate... - de PRSTROILESCU la: 20/09/2005 23:27:27
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Doamne ajuta!

Dati-mi voie sa va adresez acest comentariu la problema complexa pe care ati expus-o:
1. Paradoxul este un enunt pentru care exista atat demonstratia ca este adevarat cat si demonstratia ca este fals. Enuntul dumneavoastra face abstractie de GANDIREA CRESTINA sau mai frumos exprimat de FILOSOFIA CRESTINA, cea in care sau atins cele mai inalte culmi atat in definirea conceptelor de Dumnezeu, om, credinta, bine,rau, libertate etc., cat si in exprimarea practic inepuizabila a relatiilor foarte complexe existente intre toate aceste concepte. Filosofia crestina (adica teologia - in adevaratul sens al cuvantului, nepervertit de folosirea abuziva de catre secte sau alte religii) valorifica armonios filosofia greaca, fara a se indeparta de la esenta proprie, invatatura evanghelica a Domnului,Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce este in acelasi timp Dumnezeu si om, iar aceasta valorificare poate constitui un argument, daca vreti, despre subtilitatea, seriozitatea -ce nu poate fi ignorata- a acestei filosofii.
In acelasi timp enuntul ''paradoxului'' dvs. foloseste -cred ca fara sa va dati seama- o tactica grosolana de manipulare a opiniei, ce impiedica un ratiomanent corect, capabil sa se apropie de adevar.
2. Pozitivismul a incercat sa-l elimine pe Dumnezeu din ecuatia creatiei universale, dar nu a reusit, ci dimpotriva, marii savanti, mai ales cei din sec. XX, dar si cei contemporani, au ajuns la concluzia ca ''fara Dumnezeu nu ar fi existat nimic'', daca ni se permite aceasta exprimare necizelata.
3. As recomanda celor care au nelamuriri sau ''certitudini'' ca ale dumneavoastra, doar sa citeasca putin din carti ale unor autori crestini sau ale unor oameni de stiinta care ''au ajuns'' la Dumnezeu, daca ar fi suficienta lectura. Dar cheile intelegerii nu sunt in afara, ci in interior.
Altfel spus:cum despre fizica nu poate vorbi competent decat cel care a studiat si experimentat fenomenele fizicii, cu atat mai mult cand este vorba despre ce inseamna Dumnezeu si Biserica.
Experimentul, in fizica-esenta stiintelor naturale, il face pe cercetator sa ''traiasca'' experienta, sa o simta, sa o descrie, iar apoi sa o explice. Nu poate spune, la sfarsitul experientei:nu am facut nimic, nu am simtit nimic, nu exista vreo concluzie. Asemenea este in fenomenul credintei, dar complexitatea acestuia este infinita, pentru ca trece dincolo de materie incluzandu-o. Din afara credintei nu poate vorbi cineva despre credinta din afara fara sa greseasca.










#73554 (raspuns la: #68939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iar la sfarsit - de Guinevere la: 24/01/2006 14:35:17
(la: Povestiri fara sens - Lupii)
Iar la sfarsit ramane lupul, generic. Lup singur, fara om.
Mie mi-e mila de lupul asta peste care cade cortina.
Mesaj: sa i se mai aduca inca un lup (ca pe arenele romane)! :o)

____________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)
#101912 (raspuns la: #101504) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) Om - de Andre29 la: 01/03/2006 05:59:34
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Bunadimineataaaa


Cine-i mic si bea laptic

S-a trezit din somnic

Trupele le-a controlat

Plapumioara a asezat.

Piticii inca dulce dorm
Insa va vorbesc in somn.


Printre stropii de ninsoare

Pif29 a gasit frumoasa urare

Somnoros el a aflat

Ca un ghiocel, Om ne-a dat

C-un pupic international

si un Martisor matinal.


Martisorul cu drag primim

Si pupicul il adormim

La loc de cinste in vitrina

Sau mai bine la lumina

Toata lumea sa vada

A lui isprava


Multumesc de martisor

Si-napoi un puisor

De pupic cu laptic

Iti pun acum in plic

La sfarsit ma si semnez

Pif29 raportez



___________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '
#108841 (raspuns la: #108837) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca un om are un exterior d - de zaraza la: 26/03/2006 15:00:58
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
daca un om are un exterior dezagreabil si vine plangand la noi, ce facem?

:) il trimitem la "miss swan". miss swan e un show tv cu pretentii de real-life, preluat de la americani. il vad duminica seara. in fiecare saptamana se prezinta transformarea uluitoare a doua urate (grase, acneice, diforme, deprimate, inselate de barbati, tratate prost in copilarie, in fine toate belele pe capul lor) in femei fatale. transformarea dureaza 3 luni, iar cele doua trec prin mainile chirurgilor esteticieni, dentistilor, orthodontistilor, antrenorilor de fitness, stylistilor, psihologilor, etc. in show se prezinta spicuiri din cele 3 luni, plus parerile pacientelor si "specialistilor". in final, una din cele doua este selectionata pentru concursul de frumusete "miss swan", care presupun ca va avea loc la sfarsit, sau cand se vor fi strans destule concurente.

chinurile prin care trec aspirantele la miss swan in cele 3 luni sunt de neimaginat. li se fac toate operatiile estetice posibile (reconstructii de nasuri, buze, pleoape, pometi, sani - mai mari sau mai mici, liposuctii, etc), in timpul asta trebuie sa si slabeasca cam in jur de 20 de kile, sa se antreneze zilnic (cand tocmai te-ai operat in vreo 10 locuri nu e prea funny), sa poarte discutii cu psihologii ca sa-si rezolve desigur si traumele din copilarie. in orice caz, dupa 3 luni, cu surle si trambite sunt prezentate publicului doua dive, care jura ca sunt cu totul si cu totul alte fiinte, adica niste femei constiente de frumusetea lor, sigure pe ele, stabile emotional si independente. ceea ce va doresc si voua :).

zaraza
#113614 (raspuns la: #113602) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu,eu om ..si, - de mihaibobocea la: 30/01/2007 20:28:49
(la: Institutul de mistocarie !)
aaaaaaaaaa,terminand de oftat scriu ca-s nou pe'aici si, astept cu nerabdare sa fiu molestat la sfarsitul caderii tuturor cuvinteleor alese sa curga aici...asadar nici o idee mai buna nu-mi trecu azi prin minte decat cea de fata si uite ca m-am inregistrat ...si cum am intrat si cum sa scap acum ca doar nu cade bine nici sa ma critic nici sa ma laud ....om
felicit poporul care isi varsa zambetele,furia,ceaiul aici si uite ca m-apuc...
'mi s-a intamplat sa ma trezesc intr-o zi ca am adormit pin de speranta tocmai intr-un bloc unde dak ninge o sa fac primul urme in fiecare dimineata,dus de parinti(ca sa-si termine copilul studiile ca-l asteapta o viata grea ..si multe trepte's de urcat pana ce-o avea o nevasta mofturoasa..si uite ca am dat de stalp..fara trepte fara coarda fara alpinist prin preaja...
om - de Cri Cri la: 25/05/2007 03:55:01 Modificat la: 25/05/2007 03:59:39
(la: iubireeee...si de antonimul sau)
dilema in sine n-avea de ce sa existe, eu am spus clar de la inceput: "hei, nu sariti la mine! E chestia aia cu jumatatea plina, sau cum poate fi extras antonimul :)"--> exercitiu mental punct

Axioma ta...hmmm...as generaliza: in spatele fiecarui nick se afla cel putin un om:))
si lui euclid i-a fost opusa o geometrie alternativa, e o desfatare pentru cei care nu vor sabloane. Multzam pentru ce-ai gandit, dar... ai grija cum scrii :)

I. hai, saru`mana pt reclama, da` ideea era ca inmomantarile costa. Nu traiesti pe banii mei (poti s-o iei ca pe o reclama pentru tine ;) ), in schimb, dac`as tine mortis sa te ingrop, ar trebui sa platesc eu. Sau sa fac o cheta :)) da` asta presupune efort, mult bla bla, flexibilizare de coloana... prea complicat pentru mine.
II. "Doar nu traiesti pe banii mei... tu ingropi in...bani?"= "de ce sa te ingrop?"... nu stiu cum sa iegzxplic nedilematic. Zi c-am zis, zic si eu ca tocmai am iesit din dilema. Nimeni nu pierde. :)
III. conform teoriei tale, ca sa ajunga cineva sub conditia e sa fie intai macar pe banii mei. Iata in sfarsit un barbat lipsit de impulsuri retrograde. ;)) Inca una de trecut pe cartea de vizita! :))
No`, hai ca te-am si m-ai reclama(t) destul, eu una mi-am strans jucariile (citeste banner-ele) si-am plecat. S-a umplut raftul (citeste ce vrei).:))
Intelesurile personale sunt cele acceptabile.

Intrusu` imi pare ca-i ok, in plus nu-i cumpar si nu-i vand, ca s-ar putea sa nu-i fie pe masura. ;)
#200371 (raspuns la: #200370) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: