comentarii

un suflet nobil edmondo de amicis


Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de Knulp_2 la: 01/07/2009 20:39:37
(la: Propunere concurs)
merita sa-l promovez si aici pe simply rux:

ciudat este ca... - de simply_rux la: 01/07/2009 19:42:30
poetii au suflet nobil,au rabdare,tact,o ratiune indescifrabila.Ei vad dincolo de aparente , sunt tandri si critici in acelasi timp , simpli si sofisticati .Ceea ce-i diferentiaza de ceilalti e ca sunt tandri cu cei din jur si critici cu ei , simpli cand vine vorba de material si sofisticati spiritual.Ei nu critica , judeca , pun intrebari fara sens.Poeti nu sunt aceia ce judeca din prisma viziunii lor , doar fiindca se dovedesc a deveni constienti de harul lor si de faptul ca Dumnezeu i-a inzestrat cu ceva mai mult.Poeti sunt aceia ce inteleg ratiunea poporului si o accepta,care sunt mandri de inocenta toanta a oamenilor , care se opresc langa langa un copac rupt de furtuna cu melancolie , care inteleg viziunea lui Becali si o respecta , fiindca e viziunea unui OM , care admira faptul ca orice om are dreptul in LUME sa editeze o carte doar fiindca simte ca are ceva de spus.Acela care intelege ca acea carte poate va face furori caci ea vizeaza o perspectiva comuna a societatii.Un poet nu spulbera visele nimanui si nici nu indrazneste sa le cenzureze ,doar fiindca crede ca e avizat sa o faca.Un poet critica sub forma "Noi" caci el stie ca si el e un OM , cu altfel de versuri decat ale celorlalti .El promoveaza visele altora . Vorbeste taranului pe limba lui fara sa scuipe in urma ci avand inima plina de zambet.Poet e acela ce intelege tainele,principiile , neregulile , si filozofia Universului si in primul rand a OMULUI.Iar odata ce a facut asta ...EL intelege ca omul are nevoie de vise urmate de succese!Apreciaza curajul , perseverenta,limba fiecaruia ..Intotdeauna vor fi perceptii diferite de ale lui , dar le va respecta , fiindca stie ca doar prin respect va primi respect pentru operele sale.Astfel , el isi respecta propriul eu liric .
asadar... - de tuxedo la: 19/11/2009 14:21:39 Modificat la: 19/11/2009 14:23:22
(la: Impresionati pana la lacrimi)
Zic doar dein copilarie , ca mare au fost multe fraze si faze care m-au lasat paf...

Dar atunci...
a fost ceva foarte inspaimantator ptr creierul meu de copil cand am citit "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte".
M-a umplut de groaza povestea aia, cu moartea iesind din lada si cu fat frumos bosorogindu-se pana la descompunere.

Am bocit la "Puiul" cand moare...puiul,mai era povestea aia de manual cu.. o gasca Lila si cu un baietel care trec un pod si sare podul in aer...Nu stiu cum ii zicea...
si aa, daaa, la Cuore (Edmondo de Amicis)am bocit de mi-au sarit capacele.

Si m-a deprimat pinguinul Apolodor cand ii era prea dor de fratii lui din Labrador.

Dar clar cele mai sadice povesti au fost de la Tolstoi.

dar de treaba cu florile ce ziceti? - de andante la: 21/11/2009 00:02:42
(la: Prezidențiale peste bot )
mie mi s-a parut un gest complet deplasat, n-avea ce cauta acolo, nu vii cu flori intr-un duel intre barbati, aproape ca-mi era mila de el, a vrut sa fie un gest galant insa mie mi s-a parut un gest prin care recunoastea de fapt ca a pierdut si acum, ca un catel, linge mainile celorlalti, asa preventiv, sa se asigure. in plus a mizat ca asa arata poporului ce suflet nobil si pacifist are el, fata de ceilalti doi nesimtiti, bleah
#501203 (raspuns la: #501202) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mirabela anghel - de sami_paris74 la: 29/12/2009 18:24:14
(la: Tata, iti multumesc)
pe mine nu ma intereseaza parerile colegilor de pe cafenea.
Sentimentele tale pentru tatal tau sunt sincere si observ ca ai un suflet nobil ca si tatàl tau.
Cred eu c'ar trebui sa-i demonstrezi si sa-i arati in fiecare zi ca-l iubesti,si nu numai pe el ci si pe mama ta.
Poate-i o parte dintr-un jurnal ce-ai scris tu pe-aici,oricum apreciez sufletul tau si curajul tau de a fece publice sentimentele tale.

Cu toata stima si consideratie.
La multi ani cu sanatate.
bahto del o del.
Tot Areal - de latu la: 23/06/2010 09:57:50 Modificat la: 23/06/2010 09:58:33
(la: DURERE MARE!!!)
1. nimeni din familie nu a dat scris ca sa-i amputeze piciorul, am facut-o eu pentru a-i prelungi viata!
Adica toti ceilalti din familie au vrut cu buna stiinta s-o lase sa moara? Asta vrei sa spui?
Fii bun si ori formuleaza asa ca sa se inteleaga adevarul - refuz sa cred ca exact asta ai vrut sa spui - ori mai bine opreste-te din scris la tema asta. Iti faci doar pacate.

Insa pe unii din voi nu va misca nimic pe lumea aceasta!
Adica aceia "unii" dintre noi sunt niste lepre.
Rezumand mesajul tau, ceilalti din familie au vrut s-o lase pe Doamna sa moara, noi suntem niste oameni fara inima, singurul care are inima mare si suflet nobil fiind tu.

Iti doresc sincer, sa nu-ti dai seama niciodata ce fel de om ai devenit, ca nimeni nu se naste asa.
#551931 (raspuns la: #551929) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
atoChild - de sami_paris74 la: 07/07/2010 17:44:29
(la: Ploaia)
foarte frumoasa,mi-a placut chestia cu virginitatea d-ne! ce intuitie si ce suflet nobil poti sa ai.ce inima frumoasa!
Curaj,te rog eu din inima mea,nu te sinucide ! viata e frumoasa si vine alta iubire,mult mai profunzescu ca prima.

Frend,un adevarat frend de pà cafenea.

Hailoviu,verde...baga si altele mai optimiste.


PS
Nu te mai influenta dupa diferiti critici din cafe mon amy,gindeaste logica...Tu ai talent,sa fie clarà problema asta.
Destin - de Baby Mititelu la: 17/02/2012 13:19:06
(la: Nimic despre dispret! :))
Intrevad in tine un suflet nobil. Daca-mi spui si ce inseamna pentru tine femeie adevarata...as zice ca esti un destin adevarat, pardon, barbat adevarat! :)
PS. Prefer sa-mi imaginez lumea fara barbati...drept sa-ti spun...
#629539 (raspuns la: #629489) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 13/12/2013 09:58:11
(la: Revolutia islandeza)
Cele mai potrivite comentarii pentru ce voiau sa faca parlamentarii romani iac-aicea! :)) (sursa-internet)

Furt calificat. Spre deosebire de găinari, parlamentarii chiar au o calificare în acest sens. Iar excelența într-o meserie nu poate fi pedepsită.

Tâlhăria. Unele dintre cele mai apreciate personaje din folclor sunt haiducii, niște tâlhari care luau de la nobilime și dădeau la prostime. Asta face și parlamentarul: ia bani de la românii cu suflet nobil care plătesc impozite și îi dă prostimii din Parlament, Guvern, primării etc.

Abuzul în serviciu. Cel mai stupid articol din Codul Penal. Păi, cum ar putea un parlamentar să comită un abuz în serviciu, în condițiile în care el nu se duce la serviciu?!

Neglijență în serviciu. Aici e cu totul altă situație. Dacă parlamentarul se dovedește suficient de neglijent încât să se rătăcească și să ajungă, din greșeală, la serviciu, merită măcar o mustrare.

Ultraj contra bunelor moravuri. Prea subiectiv. Moravurile sunt doar convenții sociale care se schimbă de la o epocă la alta și sunt diferite de la o zonă geografică la alta. Astfel, dacă un parlamentar din București se îmbată, violează o babă și-și ucide fratele cu sapa, procesul penal se va judeca la Vaslui, unde va primi, probabil, o amendă pentru că umbla pe drumurile publice cu sapa murdară.

Fals intelectual. Un articol de lege ridicol, în condițiile în care conține cuvântul „intelectual”. E drept, un parlamentar poate comite un fals – un cont fals de Facebook, o scutire falsă pentru ora de educație fizică, dar nu-i nimic intelectual în asta. E ca și cum ai spune că Leo de la Strehaia se ocupă cu vânzarea intelectuală de fier vechi.

Favorizarea infractorului. În primul rând, în cazul parlamentarilor, denumirea infracțiunii este profund greșită. În situația lor, denumirea corectă este „cumetrie”. De când e greșit să faci favoruri cumetrilor tăi?

Omor. Potrivit ultimelor modificări ale Codului Penal, un parlamentar nu poate fi acuzat de omor decât dacă infracțiunea s-a întâmplat în timpul orelor de muncă. Și cum aleșii nu se omoară cu munca…
#648752 (raspuns la: #648682) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imortalitatea sufletelor, - de DESTIN la: 08/08/2004 01:17:18
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cunoastem cum sunt descrise pe scurt lucruri despre imortalitatea sufletelor , în care Geţii au crezut dintotdeauna (Geţii, adică Gautoi, Gautar, Gothar, Gothi19);

Cuvintele meritorii ale lui Vulcanius:
"Nu pot să trec sub tăcere faptul că întotdeauna am fost admiratorul, mai mult decât al tuturor, al acestui nume prin excelenţă nobil al unui neam, care crede din adâncul inimii lui în nemurirea sufletelor, căci, după judecata mea, condamnând puternic moartea, ei capătă un curaj neţărmurit de a înfăptui orice; după cum se vede, neamul Geţilor s-a ivit dintotdeauna aşa de la natură, el a fost şi este un popor cu totul aparte şi veşnic."

Mai adaugă, pe lângă acestea, şi inscripţiile străvechi gravate în piatră de către profani unde asemenea şi alte formule le vedem cu sufletul şi cu ochii noştri de pe aceste meleaguri şi locuinţe de la lăcaşurile celor fericiţi la cel mai înalt cuprins al cerului, îmbrăţişând şi înlănţuind toate.

Şi nu fără cea mai mare admiraţie, se citesc următoarele pe inscripţia dedicată zeului nemuritor şi operei sale, mulţumirile aduse de susţinătorii lui (inscripţia este gravată cu caractere runice, n.t.): "Zeul să fie mai binevoitor cu sufletul acestuia; zeul să ajute sufletul acestuia. Zeul să facă numai bine sufletelor tuturor acestora. Zeul să bucure veşnic sufletele tuturor acestora."


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Asculta-ti sufletul - de Lady Allia la: 09/11/2005 16:30:30
(la: Iubire interzisa?)
Draga Flory,
nu stiu daca eu sunt in masura sa iti spun ceea ce simt, sau daca este defapt cineva in masura sa-ti spuna, dar, pentru ca ai cerut niste opinii am sa incerc sa spun ce cred eu, defapt ce simt eu.
Am citit aici despre "cuget", despre "adulter", despre "legi ale Bisericii", iar eu din pacate am cu totul alte opinii. Sunt ortodoxa si chiar sunt credincioasa, dar credinta mea nu are nimic de-a face cu legile bisericesti. Eu cred ca adevarata credinta este in sufletul nostru, este cea care ne indruma sa facem un lucru bun, o fapta nobila, este cea care ne face sa ne impreunam mainile intr-o ruga si sa vorbim cu D-zeu pentru ca, chiar credem in EL, pentru ca STIM ca exista, iar asta pentru ca avem CREDINTA.
Singurele legi de care tin cont sunt cele 10 legi, cele 10 porunci. Restul legilor au fost date de oameni pentru oameni din puctul meu de vedere. Multe sunt legi absurde deoarece se spune despre D-zeu ca "EL este lumina si dragostea suprema"...atunci ma intreb eu "de ce sa fie D-zeu impotriva acestei iubiri?". Eu cred ca EL nu este impotriva acestei iubiri daca este cu adevarat iubire, eu cred ca pe EL nu il intereseaza cand doi oameni care se iubesc nespus, sincer si devotat, care pot deveni un exemplu pentru cei din jur si chiar pentru Biserica ajung sa isi imparta viata si sa fie alaturi. Eu cred ca D-zeu ii iubeste pe indragostiti, ii iubeste pe cei care stiu sa daruiasca din suflet, ii iubeste pe cei care se daruiesc cu suflet! Asta este parerea mea.
Dar, inainte de toate va trebui sa privesti cu adevarat in SUFLETUL tau sa vezi ce simti, sa realizezi ca este IUBIRE si nu doar un sentiment care poate fi trecator, iar daca realizezi ca "nu stii cum ai trait pana acuma fara iubirea lui"...atunci eu va doresc sa va iubiti mult caci inseamna ca vei STII sigur ce sa faci. Daca iti asculti sufletul nu poate fi rau...nu are cum. El este adevaratul nostru cuget, adevarata noastra valoare, el ne reprezinta prin tot ceea ce facem si tot ceea ce suntem, el ne face sa fim oameni buni.


"Daca vrei sa fii iubit, iubeste !" - Seneca
cu ce va hraniti sufletul? - de ancuta morar la: 09/07/2006 21:14:48
(la: Cu ce va hraniti sufletul?)
Da, chiar si sufletul, poate mai mult el are nevoie de hrana! Muzica este o solutie cand esti singur, cand lumea ta se prabuseste incet si nu o poti opri. Muzica este pentru momentele cand esti fericit si acest preaplin nu mai are loc in tine. Muzica este solutia de margine cand vrei sa fugi de tine si te asimilezi cu oricine si oriunde numai sa nu te mai vezi in oglinda virtuala a nedreptatilor care ti s-au facut, a pierderilor,care pentru moment pare irecuperabile. Muzica este balsam universal, ne petrecem cu muzica bunele si relele din viata, ne defineste ca mod de identificare cu cei din jur, ne acopera cand nu vream sa fim cunoscuti cu adevarat.
Cu ce ne mai hranim sufletul, azi, cand pe fiecare ne coplesesc griji si intrebari fara raspunsuri imediate, sau cu raspunsuri care ne sperie?
V-ati intrebat vreodata de ce tot mai multe persoane recurg la acest mod de comunicare impersonal, care este internetul? Oare nu pentru ca isi cauta o hrana pentru suflet?!
Dorim sa ne identificam cu noi insine tot timpul vietii; unii au curajul sa se dezvaluie public, sa afirme ce doresc, ce simt, de ce au nevoie si poate nevoile le sunt recunoscute si satisfacute,pentru simplul motiv ca
tin de natura primara a individului; altii, realizeaza ca pentru a-si hrani sufletul au nevoi speciale, unele privite ca ciudatenii si manifestari maladive de cei din jur si atunci cauta drumuri indirecte acoperiti de masca omului comun care merge la munca si participa la viata sociala etic si doar atat.
Normele impuse de mediu ne incatuseaza inca. Mentalitatile epocilor ne directioneaza inca. Ce ramane de facut? Undeva, cumva trebuie sa fii tu, sa te regasesti si sa-ti oferi un premiu pentru ca existi. Acel premiu este hrana pe care o dam fiecare sufletului nostru.
Nestiuti de nimeni, sau oricum de cei foarte putini care ne accepta neconditionat, cautam insula noastra pierduta unde renastem in interior.
Care este insula fiecaruia? O stie fiecare. Acolo sufletul noastru de dezvolota asemenea unei crisalide si apare un fluture a carui timp de viata este conditionat de terte imprejurari, dar acel zburator este sufletul nostru adevarat, puternic si real in timp si spatiu.
Ce reprezinta covorul frunzelor ruginite de toamna pentru cei mai multi dintre noi? Gunoi, munca, amentarea unei perioade complicate din an.
Pentru un suflet iubitor de natura este frumusetea culorilor, belsug de amintiri din lunile care au trecut, bilant al anilor pentru ca este toamna.
Si fiecare culoare ne alinta cu cromatica ei, ne intareste la gandul ca mai vine o regenerare la primavara.
Ce hrana ieftina pentru suflet si cat de durabila!
Mediul acesta virtual imi hraneste sufletul pentru posibilitatile multiple de a comunica dupa nevoi. Am gasit persoane care simt la fel ca mine, care nu ma judeca. Mi-am satisfacut curiozitati despre care cu greu as fi cerut cuiva parerea de teama ridicolului.
Cand totul parea pierdut, fara sanse am gasit hrana pentru sufletul disperat in rugaciune. Credinta este hrana nobila pentru orice suflet, dar oferita cu daruire si nicidecum ca un exercitiu ritualic.
Ce sa va oferiti sufletului drept hrana?
Orice are nevoie, o floare, un miros de parfum, o culoare, o melodie, o cuvantare biblica, un film, intr-un cuvant, orice, dar oferiti-i ceva care sa-l renasca, sa-l implineasca, sa-l odihneasca.
Comunicati virtual cu amicii, daca asta va doriti si va jenati sa o faceti!
Hraniti-va cu tot ce va face sufletul mai bun, mai indurator, mai aproape de imaginea perfecta care ne-am creat-o fiecare despre noi.
vinu dulce te cam duce... pe cand berea... - de dogmatic la: 30/09/2003 08:16:19
(la: Viata gay romaneasca)
Nebanuite sunt caile Domnului! Dupa cum vezi, suntem cam singurii care dezbatem acest subiect "controversat". Oricum, imi face placere sa discut cu un om inteligent, totusi. Ce ma frapeaza este lipsa ta de intelegere cauzata de "necunostinta" in domeniu. Imi este greu sa tin cursuri de psihologie si genetica pe acest forum...dar pentru tine o fac....intr-un scop nobil :P
In mod deloc paradoxal exista binecunoscutul conflict dintre religie (zona culturala) si stiinta; ceea ce in mod indubitabil, vad in nelamuririle tale. Cum se intelege de la sine, ei isi desfasoara activitatea in zone diferite. Destul de rar vei vedea teologi interesati de obiectele din metal inoxidabil cat si invers...oameni de stiinta interesati de salvarea sufletului, rai sau iad. Dar aceste zone de interese sunt intersectate mai mult decat banuim. Adesea convingerile lor fiind in conflicte directe. Nu in mod intamplator iti explic acest lucru, deoarece chiar daca nu traiesti in zona mea geografica, ai fost crescut si educat aici in spiritul celor spuse mai sus. Ei bine, in concordanta cu majoritatea cercetatorilor sexualitatii umane, psihologi, psihoterapeuti, psihiatri, a unei parti din religiile lumii, gay, lesbiane, bisexuali, etc., homosexualitatea este una din cele trei orientari sexuale existente(hetero, homo si bi) cunoscute de rasa umana in regnul animal. Homosexual este ... cel ce este astfel! Diferenta dintre cele trei tipuri de orientari face imposibil dialogul. De retinut este ca dictionarele de specialitate definesc homofobia ca fiind: "o irationala frica, aversiune sau discriminare impotriva homosexualitatii sau a homosexualilor" Din pacate, termenul are doua intelesuri. Asta duce la o multime de resentimente, confuzie precum si imposibilitatea de dialog. Cel ce este homofobic uraste homosexualii(de ambe sexe) chiar daca nu este interesat in a oprima sau a lupta in discriminarea lor.
Deasemeni pot fi numiti homofobici cei ce lupta impotriva lor si au o frica irationala fata de ei. Consider ca ar fi mai eficient sa iti rezolvi propria problema in acest sens decat in a incerca sa demonstrezi ceva despre care cunostintele tale sunt de limitate. Inversunarea unora este comparabila cu cea nazista cand acestia discriminau tot, introducand pedeapsa cu moartea pentru aceasta minoritate sexuala sau concentrarea acestora in lagare. In esenta razboiul a dus la stangerea in grupari mari de barbati care in procente de peste 80% au experimentat homosexualitatea. Insusi Hitler a tolerat homosexualitatea pentru a se ridica in fruntea ostilor, ca dupa a aceea sa elimine prin crime oribile acest "flagel" Dupa cum vezi nimeni nu a reusit si nici nu v-a reusi. Impotrivindu-te nu faci decat sa alimentezi si mai mult inversunarea in credinta lor. Tolerand...le vei da de gandit! ;) Nu ti-amraspuns complet la intrebare ...tre' sa mai plec si catre casa , de unde voi completa raspunsul.
#572 (raspuns la: #565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ateu? - de sanjuro la: 08/10/2003 05:56:07
(la: Sarbatoarea Sf.Parascheva, protectoarea Iesilor)
In " Intre Dumnezeu si neamul meu", de unde ai preluat citataul, Tutea bifeaza de trei ori aceasta cugetare. Nu stiu daca a spus chiar "dihor"...
Tutea era mistic si nu ascundea acest lucru...
Daca insa acel laureat al premiului Nobil, ateu fiind, a salvat o parte din omenire descoperind penicilina, cred ca ar trebui sanctificat.
Relatia dintre un simplu om si Dumnezeu este una personala. Eu nu simt nevoia unei biserici in care sa ma rog, si nici de popi care sa-mi "intermedieze" mesajul. Daca ai credinta, o pastrezi in suflet, n-o afisezi.

sanjuro
#900 (raspuns la: #899) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sufletul pereche - de ratusca la: 10/10/2003 03:46:23
(la: suflet pereche)
citisem si eu undeva chestia asta, dar uitasem. E adevarat...sufletul pereche exista..trebuie doar sa l cauti...sau poate nu, il vei intalni atunci cand te vei astepta mai putin
Florin, cred ca tu ai vacanta in suflet.. - de JCC la: 22/10/2003 08:33:23
(la: Traiasca vacantele!)
Florin George, cred ca tu ai vacanta in suflet, ti-e data in fiecare clipa de multumirea sufleteasca de a-ti vedea copiii crescand in bune conditii si in a le asigura un viitor mai bun
nu trebuie sa regreti, mai tarziu o sa ai ocazia sa le ai si in realitate
iti tinem pumnii...
poate copiii tai vor pleca mai tarziu in occident si va vor duce si pe voi parintii acolo.

mesajul tau mi-a strans un pic inima Florin, cei din occident se plang des, nu stiu sa aprecieze sansa care o au..
#1866 (raspuns la: #1626) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Personal nu cred in sufletul - de Daniel Racovitan la: 05/11/2003 07:52:27
(la: suflet pereche)
Personal nu cred in sufletul pereche; cred ca este posibila o potrivire extraordinara a doi oameni, un lucru rar deatfel (ca de-aia-i extraordinar, hehe)...

Este cel mult un ideal, si ca toate idealurile, este de neatins.
Dragostea perfecta? -- numai Dumnezeu o poate oferi.
Eugenia? Sufletul productiei - de lifeform la: 11/11/2003 11:22:53
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Eugenia? Sufletul productiei romanesti. Exista chiar si-n Canada si S.U.A.
sufletul pereche - de Moise la: 19/12/2003 08:18:26
(la: suflet pereche)
sunt de acord cu tine! ...dar ce se intampla daca nu gasim acel suflet pereche pe care-l cautam o viata intreaga....daca nu-l gasim inseamna ca nu ne putem implini sufleteste?....tu ti-ai gasit sufletul pereche?....eu nu! ...pana acum!(am sa mai astept)
Intrebare: Cand iti dai seama ca ai gasit sufletul pereche?


pa!
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru "un suflet pur chinuit" - de sugary la: 24/12/2003 10:20:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
dear strengaritzo,
deoarece ai inaintat un volum destul de consistent, comentariul meu s-ar fi vrut si el cat se poate de ...voluminos, dar nu imi permit sa te plictisesc cu mai mult de cateva notite. sa incep cu vestile mai putin bune, o.k.?
desi sfortarile tale de a presara niste rime sunt de laudat, ele sunt in acelasi timp si evidente (uneori, v. imperfecturile din prima poezie), asa ca ti-as recomanda sa-ti incerci talentul cu niste versuri albe care nu te-ar incorseta si ti-ar da mai multa libertate pentru a-ti asterne sufletul. a propos de asta, i couldn't help noticing un sablon in temele colectiei tale: melancolia adolescentina, cu vesnicele "enigme", intrebari adresate neantului etc.. evident ca vei scrie despre ce simti, dar tine cont ca you score more points with originality. nu voi spune nimic despre vocabularul tau, caci, decat sa folosesti cuvinte "ce din coada au sa dea"(Eminescu),...insa, ai putea fi mai atenta la exprimare (v. "incep CA SA cedez"--licentele poetice ar trebui sa fie "sublime" ca sa nu "lipseasca cu desavarsire" :)).
oricum, in speranta ca "bombardamentul" de mai sus iti va servi drept imbold, trebuie sa te felicit pentru "fir de praf"--dragut simbol--si pentru intensitatea trairilor tale--inteleg all too well ce inseamna sa te sufoce un sentiment intr-atat incat descarcarea prin lacrimi sa para prea triviala, singura revarsare compatibila curgand prin vene de stilou liric.(as pune aici puncte de suspensie, dar ma tem ca s-ar simti out-numered :))
#7226 (raspuns la: #7144) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...