comentarii

un text despre iarna in 7 8 randuri


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
7-8 ani - de horiatu la: 22/06/2005 03:42:42
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Ce imbatraneste mai intai la barbat? - nevasta!
O diferenta de 7-8 ani este OK si daca nu s-au casatorit in facultate, este standard!
Cum arata un cuplu cand el are 25 si ea are 25? Dar cand ea are deja 40 si el are doar 40?
Cati ani ai Tudor?
Pt.Dantimis - de Little Eagle la: 15/03/2004 14:09:51
(la: Cat va ramane din salariu?)
Hello my friend,

Iti multumesc mult pt. sprijinul acordat la textul legat de salariu.Se vede treaba ca stii f. bine ce am vrut sa explic,n-am pus eu exact ca tine in cuvinte atit de specifice pt. ca de afacerile mele se ocupa contabilul nostru si cumnatul meu,ei stiu f. bine cum stau lucrurile,dar DA ai dreptate si e bine cind uneori gasesc un aliat.Sint prea multi impotriva mea pe forum in special Andre Morariu care de fapt ma vede deja ..bankrupt.Ha!
Deh,unii ori sint ignoranti ori nestiutori ori cu ochelari de cal,te astepti doar la critici din partea lor si cred ca invidia isi are un loc mare in gindirea si critica lor.
Da am gresit legat la mortgage,de fapt am vrut sa spun ca o vom reinoi ca sa platim mai putin lunar si sa economisim mai mult.Nu vad ce rau e in asta?Ori ca inchiriem masini noi la fiecare 3 ani?De ce as cumpara una de ocazie la vreo 3000$ de ex. ca apoi s-o tin in reparatii mereu si sa cheltuiesc in plus?
In fapt daca ai citit alte critici la adresa mea,reiese ca sint un mincinos si ca de fapt as trai in vreun apt. mic si conduc o rabla ori ca maninc frozen foods la cutie etc. ori ca li se pare o aberatie ca lucrez de ..."acasa".
Dar fiecare are dreptul la cuvint chiar si ignorantii.
In final de unde atita siguranta pe ei cind fac astfel de"afirmatii"?Cind am venit in USA in urma cu 23 ani ,timp de 10 ani am tot trait in apt. mici si nici masina nu aveam,nu aveam bani sa inchiriez propriul meu apt. ci mereu imparteam cu vreun altul un apt. impartind chiria.O vreme am trait cu 600$ pe luna din care 300$ mergeau la chirie,de mincat...prea putin,si eram pe food stamps si ma imbracam de la Salvation Army caci o pereche de jeans erau 2-3$,uzati si raspurtati care dupa 2-3 sapt. crapau pe mine.
Am locuit si in locuri periculoase in Jackson Heights(Queens)de ex. la granita cu faimosul Corona plin de violenta si hispanici,uneori noaptea auzeam zgomot de gloante,alta data am locuit in Brooklyn nu departe de alta zona periculoasa,Bedford Stuyvesant populata de black people only!
Dar am luptat sa-mi fac un viitor si am studiat pe brinci,am avut bursa la Art Students League of NY,clasa pictura de sevalet apoi am ajuns faimos artist de B.D la Marvel Comics si dupa aceea am intrat in advertising si de 7 ani fac asta si in final de atunci am inceput sa cistig f. bine si sa incep sa cladesc un viitor pt. mine si sotie.
Cred ca nimeni de pe forum nu a trait ca mine la inceput,dar sint criticat orbeste de oameni ce NU au habar cine sint si de ce azi m-as lauda cu succesul meu!Imi aduc aminte in Jackson Heights aveam soareci in camera si gindaci in nestire,faceau parada peste tot,m-am obisnuit cu ei ce sa fi facut?
Ma uitam cu jind la cineva pe strada bind un Pepsi,trebuia sa aleg in a minca ceva ori a bea o cutie de cola.Pantofi gauriti,iarna puneam un carton in ei sa nu ma ud la picioare.Dar am fost mereu optimist si am facut haz de necaz.
Iti spun ca am fumat si chistoace de pe trotuar!!!!Dar NU am cersit NICIODATA oricit de greu mi-a fost.
Stii cum e expresia de pe aici:"from rags to riches",am trait-o!Nu sint f. bogat,
cistig cum am spus intre 7000$-10.000$ pe luna si IMI platesc taxele regulat,
nu cum face aluzii Andre cum ca m-as sustrage de la ele.
As fi curios acum CE pot comenta el si Renate daca citind astea ce ti-am scris vor descoperi ca am trait poate mai PROST decit ei????
Mi-au trebuit multi ani sa ajung unde sint azi si cu MUNCA in prostie.Nu stiu cine comenta ca eu nu stiu ce-i aia munca de la 8Am la-5PM zilnic.Odata am lucrat la un mare studio de advertising cu salariu 4 ani inainte de a deveni free-lance.Era multa munca overtime,am inceput cu salariul de 50.000$ pe an,
si ora de overtime era invariabil de 27.50$.Te rog sa ma crezi si la fel toti cei ce cititi astea ca NIMIC din experienta voastra nu se compara cu a mea.
In fiecare an de salariat la studio,am muncit intre 800-1200 ore peste program!!!Ai spune ca de fapt lucram intr-un an de fapt un plus de inca 7-8 luni!!!Si asta era..zilnic!De multe ori si weekenduri!Desigur ca faceam inca 50.000$in plus la salariu dar era istovitor la culme,cadeam pe jos de somn,toti artistii din studio lucram asa.
Locuiam in New Jersey deja si cumparasem casa avind deci bani si banca imediat ne-a dat loan-ul si mortgage pt. ca aveam salariul mare.
Plecam cu autobuzul in naveta,ma sculam la 6AM si la 9Am eram la studio(este in Manhattan pe 42nd.St intre 3rd.Ave si Lexington.),pe la 10 incepeam comenzile si ziua de lucru era pina la 5:30PM dar...cum erau alte comenzi si altele ce veneau tirziu(asa e in advertising),era imposibil sa nu stai overtime si cum totul trebuia terminat pt. a doua zi... ne apuca 2 noaptea in caz ca scapam pe la 11-12 noaptea era bine!!!
Studio-ul avea contract cu o firma de limuzine si plateau transportul fiecaruia din noi la casele lor,deci luam limuzina si in 1 ora eram acasa pe la 1-3 ...dimineata.Ma culcam 3-5 ore si iar de la capat!!!F. extrem de rar earu zile cind plecam la 5:30PM si era ca un miracol!!!Sa fiu sincer NU stiu cum am putu munci atit de mult fara sa inebunesc.Uneori imi cadea capul de somn pe planseta.Alteori nu mai plecam acasa ci dormeam la studio pe o canapea,eu locuiam cel mai departe de toti.Odata toti am lucrat non-stop 30 ore si ne-a apucat dimineata la studio ,ne-am culcat pe unde am apucat,unii pe jos chiar
si boul de patron venind in studio avea tupeul sa faca glume de genul"miroase a picioare si transpiratie pe aici.".....
Asa ca si la capitolul timp de lucru am de spus CEVA celor cu 8 ore pe zi ori chiar 18!
Acum 3 ani 9 dintre noi de la studio am decis sa demisionam si ne-am creat propria noastra firma"Greenlight studios inc"cu sediul in NYC unde din un apt. agentul nostru care are doar 30 ani si deja e pe cale de a deveni milionar,un f. bun agent parca nascut pt. asta,conduce opratiile firmei,el ia 20% din comenzi comision noi luam fiecare cite 80%.Evident ca are un mansion in NJ la 35 min. distanta de mine,cu 8 dormitoare si desigur 3 etaje si desigur cu...mortgage pe 30 ani!!!Si desigur ca inchiriaza la fiecare 3 ani masina lui favorita Lexus,dar vrea sa-si ia un Porsche acum la terminarea de lease.BRAVO lui!Ce zici de asta Mr. Andre Morariu???
Deci de atunci fiecare din noi 8 prieteni si colegi lucram de ...acasa si este desigur f. convenabil,chiar daca uneori lucrez cite 24 ore non stop sint acasa!!!Cum am spus in alt text,la vechiul studio noi eram cei mai buni din 17 artisti si agentiile aveau contracte cu studioul(Gem Studio) pt. ca vroiau arta noastra!Am plecat de acolo,au venit dupa noi si azi am auzit ca Gem Studio e pe cale de a da faliment!Si asta e pe f. scurt o parte din povestea vietii mele in America,am gasit de cuviinta sa-ti scriu tie astea pt. ca imi dau seama ca poti intelege fara discernamint ce spun.

Daca vrei sa vezi arta ce facem in adv. pt. reclame TV mergi pe site-ul :
greenlightstudiosinc.com cu litere mici.
Arta noastra e anonima si n-ai sa vezi semnaturi pe ilustratii pt. ca asa se cere de catre agentii,dar daca vrei sa vezi arta mea ce am facut si fac trebuie sa ai acces la anumite passwords ce trebuie sa le pui in acel white box dupa care click send si vor aparea pe ecran.

Am sa-ti dau acum citeva passwords,nu pe toate ca -s prea multe:

deltatv bobtv spikepepsi chrisconcept(inca lucrez la comanda) mickeydraft
porsche robvaltrex randylives lipitor tractor nirajpepsi donatos stevebeer
tresamigos nirajtv spikemcd ambipur mikepeople mikesubway olympuscomps chriscap johnice jbeam johnvolvo randyharley jeanenelowes stevegallo

Pt. unele firme ele cer un anume stil si aici intervine pregatirea de artist cum ii zic eu si toti 8 am fost de acord,de a fi artist Chamelleon adica de a te adapta oricarui stil cerut chiar daca nu este al tau in mod normal.
De aceea sintem si cei mai buni din tara!

In acelasi timp pt. cei ce citesc ce am scris tie,pot folosi site-ul si passwords sa vada cu ochii ce fel de arta facem si cum arata ea prezentata clientilor
nostri si pe ce facem banii nostri si apoi sa mai comenteze...!

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps:poate imi raspunzi daca consideri si ai timp
#12101 (raspuns la: #12084) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. DESTIN - de Paianjenul la: 03/07/2004 20:46:03
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"Cu toata cenzura impusa textelor originale,s-au mai pastrat pe alocuri unele referiri ale lui ISUS CRISTOS la reancarnare.Evanghelia lui Ioan (3,1-8)deasemeni afirmatia lui ISUS la reancarnarea profetului Ilie in trupul lui Ioan Botezatorul din Evanghelia lui Matei(11,14 si 17,10-13)Sau cele spuse de ISUS fariseilor,in legatura cu faptul ca el ar mai fi trait odata pe pamant,inca inaintea patriarhului Avraam Evanghelia lui Ioan (9,1-3)."Epistola lui Pavel catre Filipeni"(2,6-7).Epistola soborniceasca a lui Iacov(3,6)".


- Evanghelia lui Ioan 3:1-8 se refera la NASTEREA DIN NOU din "apa si din duh" a unei persoane, o expresie strict METAFORICA vizind un proces mental-emotional care are loc in cursul ACELEIASI vieti al respectivei persoane - NU intr-o viata viitoare... adica, un proces care NU are NIMIC de a face cu re-locarea sufletului cuiva intr-un nou trup fizic, asa cum presupune ideea de REINCARNARE.

- Evanghelia lui Matei 11:11-17 si 17:10-13 se refera la natura misiunii lui Ioan Botezatorul, aceea de REFORMATOR spiritual al poporului iudeu, reforma care urma sa se faca (in vederea acceptarii lui Isus ca MESIA, de catre acest popor), in ACELASI spirit in care si profetul Ilie o facuse in vechime. Ioan Botezatorul a fost un individ cu o identitate de sine stataoare, nu reincarnarea profetului Ilie.

- NU exista nici un text in Evanghelia lui Ioan in care Isus spune fariseilor ca ar mai fi trait odata PE PAMINT! In textul din Evanghelia lui Ioan 8:57 (Cornilescu) Isus afirma:"Adevarat, adevarat va spun ca, mai inainte sa se nasca Avraam, sint Eu". Faptul ca el a EXISTAT si inainte de Avraam nu inseamna obligatoriu ca El a trait ca fiinta umana PE PAMINT inainte de Avraam, si ca deci, acum ar fi revenit prin reincarnare ca Isus Hristos.

- Epistola lui Pavel catre Filipeni 2:6-7 se refera la INCARNARE/INTRUPARE a celei de a doua persoane a DUMNEZEIRII in fiinta UMANA, in care avea de indeplinit o misiune... si nu de REINCARNARE, ca o faza intr-un ciclu de reincarnari necesare pentru a ajunge la PERFECTIUNE. A fost o experienta UNICA si IREPETABILA in istoria UNIVERSULUI (atita timp cit conceptia CRESTINA despre INCARNARE/INTRUPARE este acceptabila), si NU se aplica la alte fiinte.

- NU am gasit NIMIC referitor la reincarnare in Epistola soborniceasca a lui Iacov, 3:6!


UNDE sint deci versetele BIBLICE care suporta doctrina REINCARNARII?!...


#17242 (raspuns la: #17226) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belle :-) - de dinisor la: 10/09/2004 22:35:44
(la: Despre prietenie)
nu numai cele de pe 5,6,7,8,9 sept. eu am trimis spre publicare doua texte noi cam de aprox 10 zile si nici urma de ele. astept insa, cum zise turcu...
cum merge cu munca, by the way?
ai vazut ca AlexM a reinceput sa butoneze. sa-l trimitem pe subiectul tau despåre barbati? poate ca intram putin in actiune ca lancezesc curand...
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21698 (raspuns la: #21693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cui se simte abordata.... - de Mary la: 02/11/2004 18:14:08
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
Citez:
''Stati sa vedeti cum arata niste degete de la picioare care au fiert 7-8 ore in suc propriu (adica in dres), si dresurile transpirate cand se lipeste praful de pe strada de ele. ''' ........ Yuck....Praf ??!! Unde ?! ...A, inteleg, vorbesti de praful din Bucuresti !!! Draga mea, din pacate (;) glumesc desigur...) descriptia nu se potriveste si mediului la care a fost facuta referinta cu dresul !!! ;))......
Si fiind intre oameni civilizati aici, nu e locul sa vii cu sugerari de situatii de cealalta extrema... .
Ma intreb la ce fel de raspuns te-ai mai asteptat dupa asa o exprimare...
Belle vorbea de tinuta unei femei de afaceri, de exemplu, vorbea de tinuta formala pe care trebuie sa o ai in birou. Sint profesii unde nu iti poti permite o tinuta casual chiar daca afara e canicula.
Si in America, draga mea, aia asa exagereaza cu air conditioner ca uneori iti ingheata.....oasele....in birou cind afara este canicula !!...
Deci tinuta formala inseamna ca trebuie sa porti ciorapi subtiri de matase (explic asa ca ma gindesc ca poate nu ai inteles ce inseamna dres, ti-o fi fugit gindul la ciorapi mai grosi de iarna de ai reactionat asa)indiferent de vreme, ce sa-i faci asta este regula etichetei dar si a bunului simt (adica din respect pentru cei cu care lucrezi) sa nu mergi cu picioarele goale cind profesia iti permite numai sa ai costum taior de fusta (mai ales) sau pantaloni negru/bleumarin/gri.
Pe aici mai respecti si eticheta daca vrei sa iti pastrezi jobul ;)
#27353 (raspuns la: #26984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. carapiscum - de donquijote la: 19/01/2005 19:52:14
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
am sa incerc sa-ti raspund la mai toate argumentele:
-aerul, adica existenta si inexistenta precum si componenta lui pot fi determinate experimental. in grecia antica, Democrit si al filozof apropiat lui (i-am uitat numele si nu am timp sa caut pe net) au reusit sa aprecieze destul de precis tinand seama de apratura pe care o aveau la dispozitie marimea moleculelor (folosind ulei si apa).
D-zeu nu poate fi demonstrat. Exista o demonstratie logica a imposibilitatii demontrarii existentei Fiintei Supreme facuta de E.Kant in 'Critica Ratiunii Pure'. Textul e destul de greoi pentru cititorii de azi, ideea de baza fiind ca D-zeu poate fi demonstrat numai prin existenta 'minunilor' si din moment ce minunile nu se manifesta (in prezent), nu poate exista. Personal nu am citit-o, numai comentarii despre...Deci fiecare cu parerea lui, chestie de credinta.
- lumina e formata din fotoni, deci intunericul e lipsa de fotoni (cum vacuum-ul e lipsa de aer sau 0 e lipsa de orice - notiunea de 0 a aparut foarte tarziu in gandirea umana. nici macar Grecii antici nu o aveau.). Mai recent fizicienii au reusit sa separe in spatii inchise fotoni 'izolati' (in engleza solitary, isolated, singular).
- chestia cu apa sfiintita e un truc stravechi al bisericii (preluata si ea de la un obicei ritual al evreilor de a-si spala mainile inainte de masa folosind un vas de argint cu doua manere folosite alternativ, astfel ca mana nespalata sa nu vie in contact cu cea curata) - cea ce pastreaza apa e faptul ca e tinuta in vase de argint pur. argintul e un puternic bactericid si nu permite dezvoltarea bacteriilor. pulberea de argint e folosita in sistemele de filtrare a apei (exemplu filtrul Brita, filtrele de imbunatatire a gustului din carbune activ, etc.). incearca sa pastrezi apa sfiintita in vase de aur. toate rugaciunile din lume nu i-ar ajuta.

Si pentru incheiere un 'panseu' luat de undeva de pe net (poate din site-ul asta, nu-mi mai amintesc - sper sa nu am probleme de copyright)
citez din memorie ( deci aproximativ, dar idea de baza e aceiasi):
daca universul a fost creat acum X (6, 7, 8 depinde dupa care din religiile monoteiste s-a calculat) mii de ani atunci de ce Creatorul a facut in asa fel incat observarea miscarii corpurilor ceresti sa ne indice ca universul e in expansiune continua si analizand 'pe revers' toate corpurile par sa vina din acelasi punct in timp si spatiu (vezi teoria Big Bang) si conduc la o vechime de miliarde de ani?
pretzul halelii in romania - de stancosty1 la: 11/03/2005 14:16:10
(la: pretzul halelii in romania)
Nu e cazul sa te sperii asa de tare.
Cei de aici stiu ca acele preturi sunt pentru cei cu bani, care nu se uita la o diferenta de 50% sau si mai mult fata de alte magazine. Asta se intampla si in alte tari. Aceleasi produse se gasesc la preturi diferite, in functie de clientela mai simandicoasa sau mai putin ...
In supermarket-uri (si acum sunt din astea in toate orasele mari, nu mai vorbesc de Bucuresti, unde numai Carrefour are trei) preturile sunt rezonabile (adica acolo gasesti, de exemplu, portocale la pretul in jur de 1 USD).
Evident, pentru veniturile medii din Romania preturile sunt mari, dar in general nu mai mari decat in vest si, uneori, mai mici decat acolo.
Daca este vorba insa de alimente din import, cum este cazul citricelor, pretul este ca in vest. Totusi, acum, iarna, rosiile de import (Turcia) costa 1 - 2 euro kilogramul şi nu 5 euro, ca in Franta.
Pot sa-ti spun si alte preturi de supermarket:
1 kg muschi porc dezosat: 14 - 16 RON (adica lei noi, cu 4 zerouri taiate de la cei vechi)
1 kg zahar - 2 RON
1 litru ulei - 3,5 RON
1 kg branza - 6 - 12 RON
1 kg cascaval - 12 - 20 RON
1 kg castraveti (acum, iarna, din Turcia) 7 - 8 RON
1 kg pui intreg 5 - 6 RON
1/4 kg cafea macinata vid - 5 - 8 RON
1 sticla vin (bunicel, la 3/4) - 6 - 11 RON
s.a.m.d ...
Daca doresti, pot sa-ti dau si alte informatii.
Sper ca totusi ti-ai facut o idee.
interesant.
fie 8-9, daca supralicitez?
cine hotaraste limita, TC?

mi-au placut de cand ma stiu barbatii mai in varsta ca mine.
exista un interes, desigur ... intelepciunea si masura, care, de-obicei vin o data cu varsta.
draga tc :) - de zaraza la: 26/03/2005 01:49:08
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
nu, nu te tin minte de la conferinta cu femeile, ci de la faza cu cei 800 de euro pe luna ptr mancare :). inca sunt curioasa cum reusesti sa-i cheltuiesti. a, si ti-am citit si un text ...

in ce priveste generalizarea, pentru ca ceri argumente, fie, te citez: "Eu cred ca diferentele mai mari de 7-8 ani intre parteneri tradeaza o casatorie din interes, in care dragostea lipseste (eventual exista unilateral)" si "Fii bun si spune-ne : oare lucrurile nu stau chiar asa (adica tipul e plin de bani) in majoritatea covarsitoare a cazurilor ? Sigur, pot fi si exceptii...

Nu, nu e vorba de orgoliul barbatilor in aceasta discutie, aici sunt realitati evidente, ce au unele explicatii. Iti trebuie numai luciditate."


daca astea nu sunt generalizari, atunci zi-mi tu ce sunt. si incearca sa eviti expresia "realitati evidente", nu de alta, dar te vei repeta.

legat de conferinta cu homosexualii, nu sunt pe langa subiect, discutia a luat firul "sa-i vindecam, sa-i salvam, sau daca nu, sa-i gazam".

despre lidia z, imi permit sa-ti spun ca in opinia mea e o femeie care are ceva de spus, si reuseste sa o spuna foarte coerent. pacat ca nu ti-a mai raspuns :).

cat despre faza cu femeile care critica barbatii, ti-am mai zis, traim in lumi diferite. daca in lumea ta femeile sunt asa plangacioase, poate exista un motiv pentru asta. think about it...

despre superioritatea, aroganta, si lipsa mea de calm si discernamant, fii bun si adu argumente.

si cred ca momentan voi ramane la cafenea, inca imi place. poti sa ma ignori daca tii neaparat sa nu fii contrazis.

zaraza





#40814 (raspuns la: #40768) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hm - de anisia la: 15/04/2005 21:53:48
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
ce ciudatenie... uite asa arata:
Conferinte noi:
Ce ne da putere?
Umorul
Ne-interventia armatei in evenimentele imediat dupa revolutie
Avem curaj sa discutam deschis despre infidelitate?
Petitorii Aristocrate
spania si portugalia/honeymoon/help!
Cum ati scrie un anunt la matrimoniale?
FEMEIA intre cariera si cratita; BARBATUL...unde mai are loc...
Moment de plictiseala naste intrebari curioase
Poze din Dubai
mai multe...

TEXTE PUBLICATE
Impotriva Firii (posibila continuare la Calator)
Jurnalul de stiri, munte de prostie
Propunere de categorie
chemând zburători (...privindu-te pe furiş)
A tolera/cat de justa vi se pare semnificatia?
417
Gara din Milano
Despre educatie...
Am adus granita Europei la Prut
Intrebare...
mai multe...

NAVIGARE IN ARHIVA
« April 2005
L Ma Mi J Fr Sa Su
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30


STIRI SOFTPEDIA
Primele detalii despre Longhorn
Ubisoft anunta titlurile pentru E3 2005
Doom The Movie mai asteapta
Sony va include suport Blu-Ray sistemelor Vaio
Stocarea holografica aproape de realitate comerciala
mai multe...

JURNALUL NATIONAL
Editorialisti
Cititorul nostru,
De la omida la fluture
X
Studiul National de Audienta - Suntem pe val!
mai multe...

SLASHDOT
#43841 (raspuns la: #43839) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Starea fotografiei dimbovitzene - de Dinu Lazar la: 04/06/2005 18:13:36
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am fost si eu la Bookarest - tirgul de carte, sa vad si eu ce se mai intimpla si ce carti mai citesc si ce si cum devine cazul.
Cu coada ochiului m-am uitat in fuga si ce se mai intimpla in legatura cu fotografia.
La o privire pe ansamblu, se poate vedea acelasi lucru care s-a mai vazut: copertile cartilor editurilor straine arata gigea, fotografii de fotografii, texte clare, bine compuse si aranjate; copertile cartilor romanesti, pe ansamblu, arata ca facute pe genunchi de nepotul portarului, fotografii ori shmanglite de pe Internet ori facute la economie, texte puse fara nici o cunostinta de grafica si compozitie, corelu` sa traiasca...
Am vazut si citeva zeci de albume romanesti si carti de bucate si carti in care fotografia e mai consistenta; ele exista, asta e cea mai buna chestie, in rest tot asa, mai e mult, cu miiici exceptii, pina la imaginea profesionala facuta cu har si profesionalism, care sa aiba norocul sa fie bine pusa in pagina de un ochi de director artistic cu cunostinte grele in compozitie si in arta cartii, si care imagine sa fie tiparita la standardele de azi.
Afisele editurilor, cam varza si care avea fotografii, tot asa, facute cu digitalul soferului.
Deci pe ansamblu acolo unde s-a vazut fotografie, era ori era luata de pe net, asa cum se intimpla in mai toate ziarele romanesti - nu e unul sa nu aiba imagini in mod sigur luate pe de-a moaca - ori era fotografie utilitara ieftinutza.
Albumele despre Ro, vederile si calendarele puse la vedere, cu imagini romanesti, erau de la asa si asa in jos. Poate asta cere publicul, poate asta se vinde, poate atita se poate.
Iesind de la Bookarest, la ora 12 ziua, vad eu aglomeratie si aud muzica in fata la Inter; se lansa o marca de maisna. Dive, tipe, dame, masini, prezentari, si normal, fotografi de presa. Eu stateam de o parte si ma gindeam daca sa scot trei sutele sau nu, cind vad niste confrati, care se inghesuiau sa faca niste poze; era ora 12 ziua, un soare orbitor, si ei faceau poze cu blitul indreptat in sus la 90 de grade, ca sa bronzeze soarele. Si erau vreo 7- 8 care grandagulareau bronzind soarele cu blitul in sus... incredibil, absolut incredibil. Unul nu avea o blenda sau ceva pe blit, numai cutiute dintr-acelea translucide pe blit, care nu au nici un efect. M-am uitat in presa de azi sa vad si eu productiile respective, dar nu am vazut nimic nicaieri.
Dar am vazut in Jurnalul National un reportaj alb negru facut cu curul - adica exclusiv cu grandangularul extrem si la lumina existenta, dar genul cu cadre prost sau de loc compuse, mizerabil iluminate.
Pacat, caci reportajele foto sint rare la noi, si cind sint rau facute, e si mai trist.
Ma refer strict la partea de meserie, nu la alte considerente.
Un fotoreportaj are niste reguli si e ca un film, nu e numai o desfasurare sau baleiere grandangulara facuta mizer la o mizerie care si asa arata ca dracu`.
Ce e insa jenant la presa romana, e ca oameni importanti, formatori de opinie, luptatori in jungla presei, tipi altfel de comitet cind ii vezi la dat cu opinia la tembeliziuni, se coboara sa puna in ziarele lor in fiecare zi atitea imagini sub care nu scrie cine le-a facut sau unde nu scriu ce agentie le-a furnizat si care miros de la o posta a furaciune de pe net.
Nu poti sa te lupti pentru dreptate, integritate, sa dai in vileag mafiotii, sa vrei sa fie bine in societate si la vara cald, si pe de alta parte sa folosesti in ziarul tau imagini jmanglite... e trist.
#53263 (raspuns la: #52997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cozi si carti - de dochia la: 23/09/2005 18:32:33
(la: Amintiri din Iepoca de Aur)
m-am nascut si am crescut in cea mai neagra perioada a comunismului. la 6-7 ani in oraselul meu, deja vanam magica expresie :"se da". Si alergam la telefon s-o anunt pe mama, careia mai apoi ii tineam randul la coada la oua, carne, ulei. De fapt doar la oua! Carnea si uleiul erau oricum pe cartela. Cascaval era doar in Bucuresti. Era minunat cand erau pene de curent. Iarna, ai mei ne bagau in pat cu ei sa ne incalzeasca si ne invatau capitalele lumii. Atunci le stiam pe toate, acum..........Si povestea tatalui meu cu "supa primordiala". Aia-i poveste? De citit am invatat sa citesc pentru a deosebi discurile cu povesti (cele care nu erau copertate frumos). Iar apoi am citit in nestire. La 7-8 ani citeam Elias Canneti (acum nici sa-l scriu corect nu reusesc, spre rusinea mea). Si citeam si citeam in disperare. Era cea mai mare bucurie si placere, daca nu pun la socoteala cartofii prajiti cu mujdei de usturoi la Teleenciclopedia de sambata seara! Partidul! Pai partidul, statul, tara, neamul, pentru mine erau acelasi lucru. Ce grotesc! Brrrrrrr. Rece in iepoca de aur. Asta e senzatia pe care inca o am!
utilizatori - de donquijote la: 09/02/2006 16:15:51
(la: Prietenie sau dragoste?)
site-ul are (dupa spusele lui admin-ului) cam 10,000 de utilizatori. daca vorbim de utilizatori activi si constanti, adica care participa la conferinte in mod constant (mai mult de o interventie pe saptamana), la mai mult de o singura conferinta, si o fac pentru perioade mai lungi de 3 - 4 luni, se poate vorbi de 50-60 (numara-i pe aia de pe cele 2 trancaneli plus cei care apar pe conferintele mai vechi si mai lungi: homosexuali, muzica, suflete, etc.). daca-i mai adaugam si pe scriitori/poeti care publica si comenteaza numai texte (literare) personale mai avem inca vreo 20. in orice caz nu mai mult de o suta care corespund criteriilor pe care le-am pus (poate subiective, dar altfel n-avem cum aprecia).
daca te intereseaza, fa un sondaj pe tema, de exemplu: 'cu cati utilizatori corespondati pe mp', cu optiuni 0/1/1-3/4-7/8+. 'corespondati' inseamna mai mult decat corespondenta intamplatoare pentru lamurirea unor conflicte.
definitii... - de anisia la: 13/02/2006 19:35:29
(la: Rebus...)
1 vertical: curbura cu punct in frunte
12 orizontal: 30 si una de nopti
17 vertical: intr-o zi, la drum de seara
23 orizontal: inceput de calatorie
6,7,8,9 vertical: carari serpuite, de pasi slefuite
10 vertical: la rascruce de drumuri
1 orizontal: surpat la temelie
9 vertical: rascoala

nenea de sub dus... verticale sau orizontale, gandurile si trairile sunt ceea ce ne compun pe noi, oamenii. faptele insa, odata vertical alese sa fie, orizontalele se pleaca maiestriei lor. nu stiu daca verticala ta este de multe ori ceva mai inalta decat a lor. astfel de dimensiuni nu se masoara in centimetri. am mai spus eu asta cuiva. verticalele si orizontalele nu pot fi comparate cu nici o unitate de masura arbitrar aleasa in sistemul de referinta international. ele sunt unice. altfel n-as mai fi EU...
dar, revenind la textul dumitale... nu vad diagonala ca pe o solutie. unghiul de inclinatie s-ar putea sa-ti dea asa niste ameteli, incat dramul de putere ce te-ar ajuta sa treci de la orizontala la verticala, s-ar imputzinii prea repede si nu ai apuca sa traiesti cu adevarat nici maretia verticalului si nici supunerea orizontalului. diagonala, in acest caz, ar fi o partie intre inima si palma stanga, cum mi-a spus mie cineva odata. si pe partie se aventureaza numai cei ce stapanesc bine arta schiatului, nu?
din ce vad eu aici, dumneata inca mai faci slalom printre intrebari...



_______________________________________________
de-atunci si pâna acum e-o vesnicie...
!!! - de picky la: 13/03/2006 13:20:39
(la: Tacerea)
Adrian Fuchs :

8 martie.
8 randuri.
8 locuri comune !
Halal ...
Recidiva devenita profesiune de credinta !
Text pentru vecina de palier ...
Volumul 2 (Se vede ca tre sa recuperez cu scrisul la Cafenea) :) - de fefe la: 14/03/2006 23:56:37
(la: "Americanii sunt prosti")
Dulcineea draga,

Ca sa nu zici ca te ignor mai fac un efort si continui novela de ieri.

#1. Cica case din caramida sint peste tot. Am una chiar linga mine, si nu stau in Beverly Hills, iar matusa-mea care saraca sta intr-o zona destul de pricajita in Sacramento sta tocmai intr-o casa facuta din caramida de beton. Daca te intereseaza asa de mult din ce sint construite casele multimilionarilor din America hai sa-ti spun: din lemn! Lemnul este mult mai flexibil si mult mai usor de manipulat. Poti sa faci mult mai multe lucruri din lemn decit din beton, si cum zicea cineva mai jos, un zid de lemn poti sa-l muti oricind fara sa strici o casa intreaga. Ia incearca tu sa muti peretii din blocul in care stai. Cit priveste povestea ta cu purcelusii hai sa-ti mai spun ceva care vad ca nu prea stii. Tot lemnul folosit in casele noastre de lemn este tratat impotriva incendiilor, inclusiv “cartonul” ala despre care tot pomenesti, care de fapt nu este carton ci e o placa din ghips care serveste de perete si care poate fi imbracat in orice-ti doreste inimioara ta, de la furnir de lemn pina la marmura de Carera. O alta chestie care inca n-ai invatat la scoala, este ca lemnul ca material de consctructie este cel mai bun in cazuri de cutremure. Flexibilitatea lemnului in comparatie cu rigiditatea betonului este mult mai rezistenta la cutremurele de care cel putin noi aici in California nu ducem lipsa. Sau probabil tu preferi sa stai intr-un bloc de beton ca cei de la cutremurul din 79, sau cind a fost, atunci de a murit si Toma Caragiu saracul pironit sub un perete de beton armat. Un alt amanunt care trebuie sa ti-l aduc in vedere este ca la ora actuala in Romania cei care isi construiesc casele cele mai moderne si mai scumpe folosesc exact modelul de constructie American. Tocmai m-am mirat ce-au mai evoluat Romanasii nosti cind mi-am vizitat niste prieteni prin Timisoara si prin cartierele “Americane” din Felix linga Oradea. Hehe, m-am simtit ca acasa.

#2. Despre inginerii romani, hai ca deja ma distrezi de numa la faza asta. Eu stiu precis ce am zis. Nu stiu citi ingineri constructori cunosti tu, dar iti spun clar, un absolvit de facultate cu licenta in mina poate sa semneze si sa aprobe planuri de constructie si instalatii. Ca lucreaza sub supravegherea altor ingineri asta e altceva, dar planurile ce ies de la ei din firma poti sa-mi spui daca mai sint controlate de altcineva??? Iti spun clar ca nu. Deci daca nu stii lucrurile concret te rog sa te informezi.

#3. Masinile noastre incapatoare consuma cit trei Dacii Romanesti in care incap tot la fel de multi oameni. Vai ce-am ris! Tin sa te anunt ca nu consumul de bezina afecteaza aerul ci arderea ei, si daca o Dacie nu are arderea cum trebuie degeaba consuma numa 1 litru la fiecare 100Km. Cine stie bancul cu Trabantul? :)))) In aceeasi ordine de idei, cica in Romania nu este poluatie decit numa in Bucuresti. La fel pot spune eu, in America nu este poluatie decit numai in Los Angeles, si ca in restul Americii poti respira aer curat. De fapt e mai curat decit in oricare alt oras la Romani unde praful si mizeria contin mai multi factori de imbolnavire decit tot fumul din Los Angeles. Hai sa te intreb o chestie banala. De cite ori pe zi iti faci pantofii? Hai sa-ti spun si eu: eu ii fac cam odata la 6 luni, si nu ca sa-i curat de mizerie, ci doar sa le dau luciul ala de nou noutz. Si cica nu tre sa luam in considerare mizeria de pe drumuri. De fapt Romania niciodata nu s-a tinut de legile de regulament al poluatiei. In 1995 a fost ultima tara din Europa ca sa introduca legea de protectie a naturii. Emisiile de gaze, poluatia industriala, ca sa nu mai zic de scurgerea de “cyanide” in Dunare in anul 2000 care a contaminat apa potabila si a omorit o mare parte din fauna acvatica nu numai pentru Romania dar si pentru tarile vecine. In Romania cel puti 18% din apa nu este buna de baut, si asta nu e numai in Bucuresti. I-a sa mergem la sate, unde cica se poate scoate apa din fintina, dar nimeni n-o bea ca e infecta, si tot taranul se duce cu plasa la En-Gross si-si cumpara “apa plata” la sticla ca sa poata sa-si faca supa de gaina. In acelasi timp daca analizam problema dintr-un punct matematic, comparind suprafata si populatia Americii cu cea a Romaniei, concentrarea de poluatie pe capat de om este mult mai mare in Romania decit in America. Iar daca vrei sa stii care este cea mai poluata tara din lume uita-te te rog la China. Dar oricum nu pricepi, degeaba iti spun. Ah, era sa uit, sa nu vii sa-mi spui de legile din Romania cu adusul de masini care nu polueaza ca ma faci sa crap de ris. Toata lumea stie ca una scrie in lege si alta se face. Atita timp cit poti da un Euro sau un Dolar pe sub masa poti sa aduci ce-ti vrea muschiuletzul in Romania. Sau tu crezi ca Romanul e asa de cinstit si onorabil? Unde-i Divertis ca sa-si ia niste surse de glume hazlii!?!?! :)))

#4. Despre mincare: unde ziceai ca se gaseste carne cu $7-$8 pe kilogram? In Romania sau aici?

#5. La un moment dat imi zici “nu m-am laudat ca merg la opera,mi-am spus punctul de vedere.Aici un bilet ieftin costa un dolar,iar cel mai scump 20. Mi le pot permite pe amandoua. Si eu am dvd-uri si cd-uri cu muzica si ascult si eu in surdina cand am chef.Hai sa-ti dau si eu un link:www.operanb.ro Nu am negat cat de profesinisti sunt aia care canta pe acolo si nici n-am zis ca opera voastra arata urat!” dar in textul original ai zis total altceva “vreau sa mai vad din cand in cand cate o piesa de teatru sau sa merg la opera,ceea ce in America ar fi cam greu(cine se duce la opera si cat costa "beletu?",si mai ales care opera,ca nu e!-cel putin nu peste tot)” Da, nu te-ai legat de profesionismul performantilor si de frumusetea caselor de opera dar din textul anterior unde te plingeai ca in America nu poti merge la opera ca n-ai unde mi-a dat de inteles tocmai lucru asta: ca te duci la opera des si America nu-ti ofera posibilitatea asta si nici nu prea ai ce vedea ca nu sint piese reputabile. Eu ti-am dat un link unde sa vezi nu numai cum arata o sala de opera dar unde poti de asemenea vedea lista de piese care se pot urmarii intr-o anumita perioada. Eu nu stiu unde ai fost tu cind ai venit in America, dar oricare oras care are o populatie de citeva zeci de mii are access la opere si performance arts de orice culoare vrei tu. Aduti aminte ca America este construita pe ideia capitalismului, ce se cere aia se da. La momentul de fata reconstruirea, renovarile si instalarea celor mai frumoase centre de arta sint in plina forta in cele mai ascunse orase din America. Asa ca ma indoiesc sa nu ai access la o seara culturala oriunde ai fi in America.

#6. Care este diferenta intre voyeurismul Romanesc si cel American? Raspund tot eu, ala Romanesc e de gust prost si cu intentii malicioase, iar ala American e pe fatza si acceptabil. Imi place cind ma plimb seara pe strada, si vad prin geamurile vecinilor (care fara nici o rusine nu-si trag obloanele) cum stau la masa si maninca, cum stau pe o canapea si citesc sau se uita la televizor, cum este decorata casa, si asa mai departe. Nu ma ocup de voyeurism, departe de mine, dar ca orice sursa de lumina care provine din spatele unui geam, privirile iti sint atrase. Poate daca as avea o luneta si-as locuii intr-un penthouse in New York as sta si eu cu luneta pe vecinii mei, la urma urmei daca n-au perdele la geamuri cu ce ma opreste pe mine sau ce lege calc ca stau si ma uit la ei? Cine nu vrea sa fie vazut sa-si puna obloane.

#7. Ce ma distreaza remarcile cu “cine va pune sa trimiteti bani” sau “trimiteti bani ca sa reconstruiti ce-ati distrus in razboi”. La care din razboaie te referi??? La Razboaiele Mondiale? La razboaiele civile? La razboaiele astea mai recente din Iraq si Afganistan? Mama mia cite stii!!! Hai sa analizam problemele atunci. Razboaiele Mondiale: daca nu veneau Americanii Europa era o tara germana, si daca nu trimiteau Americanii bani la Europeni, Parisul, Londra, Praga, si toate celelalte capitale ar fi fost capitalele sobolanilor. Razboaiele Civile: (adica alea ca in Romania din 89) ca vrei tu sa admiti ori nu, Americanii au fost primii sa ajute Romania, la fel si tarile Africane, la fel si cele Asiatice, ca sa nu mai spun de ajutoarele umanitare care sint trimise de Americani si care niciodata nu vor fi mai putin decit toate ajutoarele trimise de celalalte tari adunate la un loc. Razboaiele din Iraq si Afganistan: inainte de a veni Americanii sa-i cotonogeasca pe Sadamisti si pe BinLadenisti, si Iraq-ul si Afagnistanul erau niste ruine de tari. Americanii au venit numa sa faca curat, si sa construiasca ceea ce nu era si n-a fost niciodata. Ca exemplu: in Afaganistan acuma gasesti scoli nu numai pentru baieti dar si pentru fete, gasesti cit de putin un spital cu niste paturi curate, o cladire de primarie, si binenteles drumuri, aeropoarte si intr-o oarecare masura libertate. In Iraq la fel. Dar nu merita sa stau acuma sa fac politica din asta ca iara imi sar in cap Anti-Americanii.

Doamne fereste ca mult am mai scris. Macar de data asta am numa 7 puncte. Scuze gazdei care a deschis subiectul si care a scris destul de frumos in textul de la inceput. Promit sa ma limitez aici, las si pe altii sa comenteze ca sint destui care se inghesuiesc. Ma duc acuma sa-mi continui munca, ca la Americani se munceste nu se luzareste :))

BigDefender a scris: "Nu eu - de anadi108 la: 16/05/2006 21:10:36
(la: Biblia si canonul ei(continuare))
BigDefender a scris:
"Nu eu am stabilit asa ceva, ci cele 14 referiri anterioare,incepand cu 170en. si terminand cu 397en.Daca tu nu vrei sa le recunosti este numai problema ta,fata de Dumnezeu."

Replică:
Cine le-a stabilit atunci ?
Din cele ce scrii s-ar subânţelege că Dumnezeu le-a stabilit.
Există vre-o dovadă pentru aceasta ? Când şi cu ce ocazie?

Sirul despre originea celor 4 Evanghelii arată în mod documentat că aceastea nu au fost scrise de apostoli, si nu au origine divină, ci au apărut mult mai târziu, în a doua parte a secolului II, fiind scrise de autori necunoscuţi ai creştinismului timpuriu din Grecia.


Replica lui Big Defender :
"fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!"
_____________________________________________________________
papirusuri:nash,rylanda457,458,fouad266,sulul de la marea moarta al leviticului,chester beaty1,2,3,8,9,10,oxyrhyncus2,1228,michigan1570,
bodmer2,7,8,14,15. …

Replica lui anadi:
Nici una din scrierile mai sus amintite nu combat faptul că cele patru evanghelii care au fost introduse în culegerea de texte numită biblie, sunt scrieri ne-autor-izate, adică scrieri anonime, ai căror autori nu sunt însoţitorii lui Isus, ci predicatori greci, care se adresau unui auditoriu grecesc, apărând abia în cea de-a doua jumătate a secolului al doilea.

Ia te rog unul dintre argumentele prezentate în şirul despre originea evangheliilor, şi arată cum una dintre scrierile înşiruite de tine combate acel argument.

#122541 (raspuns la: #122251) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de zaraza sc la: 16/01/2008 13:29:53
(la: Câini, căţei si căţeluşi )
Avem doi caini si o catzea. La parinti n-am avut nici caini, nici pisici, iar la socri a aparut intai o pisica atunci cand a murit batrana(mama socrului) si caini am avut si mai tarziu, incepand din iarna lui 2002/2003 cand a venit unul dupa sotz de la servici, unde locuiau mai multi caini in curtea mare a firmei. Dupa el s-a aciuat unul dintre blocuri si apoi catzeaua.

Cainii au cushti si ii cheama Husky pe cel care seamana cu rasa respectiva, iar pe celalalt Vibratoru' pentru ca tremura din cand in cand. Asta din urma e cam rau, e mai in varsta. O fi suferit in viata lui...A muscat un pic din sotz si fiica...sa ii guste. Persoana mea nu l-a interesat. La inceput numai eu ii puneam zgarda. Iarna ii place sa arunci cu lopata zapada pe el, iar vara sa il uzi. Are sosete in doua culori, alb cu maro.

Catzeaua nu mai are loc de cushca...sau nu exista interes. Ea de fapt merge si la vecini. Ei au botezat-o Cutza. Latra foarte tare, dar nu a muscat pe nimeni.
Am sterilizat-o de curand, e in varsta de 7-8 ani.

note - de zaraza la: 23/01/2008 22:55:50 Modificat la: 23/01/2008 22:59:50
(la: PREMIILE LITERARE CAFENEAUA- EDITIA 2007 - SECTIUNEA PROZA - NOTAREA)
1. U incercare (Esteu) - E destulă apă-n jur – 9
2. Alex Boldea – fotograf - 6
3. Diana Vlase – Ioana - 7
4. Thebrightside -[Hin]dusa departe - 7
5. Intruder - Tata, du-te acasa! - 9
6. Astrid (Guinevere) –Zdrente - 8
7. Cri Cri - Din stradă - 7
8. Brod - Prater noster -9
9. Homo Stultus - mic tratat despre naşteri -6
10.U incercare (Esteu) - Aer conditionat - 9,5
11. Brod - Groapa lui Procust - 8
12. Diana Vlase - Cu naframa pe ulita - 8
13. Homo Stultus - Gratii in cer -6
14. Tuxedo - Din alta vreme_Idila. Un basm - 7
15. Sarsilovici – Pic - 6
16. U incercare (Esteu) - In care unii cad in plasa, iar altii intra in pamant - revin cu nota
17. Tuxedo – Un mars - 9
18. Intruder – Bilet dus-intors - 7
19.Realdo- Potcoava de aur - 9
20. Alexandros – Poveste cu o zana - 8
21. Thebrightside - Daca se face verde....9
22. Alex andra – Ploi - 8
23. Cosmacpan – Hartia de o suta - 7
24. Omerta – Profan - 8
25 Diana Vlase - Buna, eu sunt Oana! - 9
26. Tuxedo – Em - 8
27. Thebrightside – Buletin de analize - 6
28. Alex andra – Partea mea de lumina - 7
29. Sancho Panza - iti scriu astazi tie, femeie - 9
30. U incercare (Esteu) - Intoarcerea -8
31. U incercare (Esteu) - Zero barat - 7
32 Sancho Panza – Banca -9
33. Homo Stultus - Marul, para, micsuneaua -6
34. Intruder – Mon amour - 7
35. Astrid (Guinevere) – Implozii - nu cred ca e text literar
36. Alex andra – scrisori din impas - 6
37. Cosmacpan – Scara - 6


zaraza





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...