comentarii

un tricou si un pantalon isi demonstreaza utilitatea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
neatza - de anisia la: 06/04/2006 11:50:40
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
sunt ca un mic clovn pistruiat
in mov capul mi-am infasurat
galbior tricou pe mine
pantalonii-mi pica-n vine
ei sunt verzi cu bulinute
si-am o vesta de fetite

am un cap cat un dovleac
nu e cap... e un bamblec
s-a umflat de la curent
c-am umblat c-un dezident
si-acu' trag cu acea febra
si cu fata ca de zebra
cand e rosie... cand alba
nu seamana a dalba
nici a ghiocel, deloc
mai degrab' a mormoloc...

sa aveti o zi frumoasa
va deoreste de acasa
generalul bolnavior
obosit si putin chior :(



___________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#115719 (raspuns la: #115701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tuxedo - de sandtrout la: 14/09/2011 14:37:05
(la: un vis ciudat)
e cu intrarea libera, ne lasa si pe noi astia-n adisdashi si cu tricou' scos din pantaloni, veniti de pe la sapa, coasa...
glumesc si eu, offtopic:)
au ba?:))
Proud> zacamintele naturale is amanetate de mult, acu' ne iau streinii femeile cu japca si barbatii cu arcanu':))
#620609 (raspuns la: #620595) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Muntele cu mai multe infatisari - de zaraza sc la: 28/03/2014 10:08:52 Modificat la: 28/03/2014 10:12:21
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/muntele-cu-mai-multe-infatisari

"E noapte si un catel tembel din satul vecin latra cu insistenta de cam o ora. In timp ce scriu postarea in cort nu pot decat sa sper ca la un moment dat o sa se plictiseasca si o sa se duca la alte treburi, dar deocamdata nu e decat extrem, extrem de enervant. Sunt cu cortul pus la 1300 de metri, dupa Sasvad, inainte de urcarea pana in pasul de 2600 de metri. Am preferat sa raman mai pe jos pentru a evita o noapte petrecuta in zapada si pentru ca pe valea pe care am urcat astazi a fost neasteptat de cald.

Nu stiu cum sunt climatele si microclimatele in Turcia, dar cert e ca la munte ma asteptam sa fie mai frig, si totusi astazi a fost prin zi in care as fi putut pedala in tricou si in pantaloni scurti. Iar odata cu microclimatele s-a schimbat in mod radical si vegetatia, de la un peisaj gen Elvetia de dimineata, o vale sterpa, stancaoasa si rosiatica pe care am inaintat la mijlocul zilei pana la zona de pasuni inalte ce se gaseste pe langa Sasvad. Peste tot munte si totusi diferente atat de mari, uneori chiar de la un versant la celalalt. Oricum arata extrem de spectaculos muntii astia, poate si pentru ca pana acum nu am mai vazut munti atat de sterpi care sa aiba in acelasi timp varfurile acoperite de zapada.

Si in acelasi timp si diferentele de nivel sunt mult mai mari, in vreme ce pedalez pe fundul unei vai la 400-500 de metri vad la distanta nu foarte mare varfuri inzapezite ce se ridica pana la 3400-3500 de metri, in interval de cativa kilometri, astfel incat trebuie sa sucesti putin gatul ca sa te uiti dupa ele. In schimb si toata ziuua a fost cam o urcare continua, si ritmul de peste 100 de kilometri pe zi de pe malul marii e doar amintire. Astazi viteza la deal variaza intre 5 si 10 kilometri la ora, dar cu pauze pentru poze si pentru odihna mi se pare ca trec mult mai repede decat acelasi numar de kilometri pe malul marii. Si in acelasi timp tot respectul pentru drumarii turci care au croit drumuri pe aici."

Ar fii interesant si util - de Madalina la: 15/11/2003 20:15:18
(la: Subiecte traduse si in franceza sau engleza)
Ar fii interesant si util pt. situatiile despre care vorbesti. In acelasi timp insa as dori f. mult ca tot ceea ce se scrie sa fie in l. romana. Nu toata lumea care participa la discutii stie franceza,engleza, germana, etc. Sau nu suficient de bine...Iar accesul la informatie ar trebui sa fie egal.
Ca mai departe se poate traduce pt. altii care nu stiu l.romana...asta ar fii interesant si util...pt.ei.

Ce spuneti? Admin?
ce nu-mi place mie de Craciun - de zabriski la: 11/12/2003 15:58:43
(la: Un Craciun perfect)
Divaghez.... dar parca de vreo cativa ani, pentru mine, Craciunul si-a pierdut ceva din farmec – vorbesc de emotia acea muta, incordata, pe care o traiam an de an, facand pregatiri febril, dar cu sfiosenie, cu discretie, cu retinere, ca sa ma pot bucura bine in seara de Ajun.

Dar cum Craciunul incepe de la sfarsitul lui noiembrie, clinchetele de clopotei, mos-craciunii de peste tot, reclamele, brazii, colindele, sclipiciurile, toate astea imi cam strica bucuria. E totul prea strident, prea ostentativ, prea "in gura mare".

Da’ suparare mai mare decat buletinul meteo totusi n-am – tot aud c-o sa avem aici, in Romania, un Craciun noroios.

Cat despre soare, bananieri si plaja de Craciun – nu stiu ce sa zic... Varianta traditionala ramane pentru mine preferabila, cu tot cu frigul asta nesuferit, cu colindatori mici si incotosmanati, cu fularele spanzurand aiurea la gat. Trebuie sa fie amuzanti totusi oamenii in tricou si pantaloni scurti cumparand brazi, incarcati de pachetele poleite si primind in case cate un Mos Craciun congestionat, exasperat de transpiratia care i se prelinge pe sub barba.

moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
explicå -mi si mie ce vrei s - de (anonim) la: 30/12/2003 17:03:54
(la: Invatamantul din ziua de azi)
explicå -mi si mie ce vrei så zici cu balanta?balantå in procesul de invåtare?, sint cam nedumeritå. am vrut doar så explic , sau så-mi spun pårerea despre invåtåmint,pentru-cå mi se pare cå educatia este problemå cu care ne confruntåm toti ,la orice orå din zi si din noapte,la scoalå ,acaså, cu media.cred cå cel care a pus intrebarea, este destul de inteligent si nu se laså indobitocit de -asa trebuie så se facå si RO. ar fi bine ca elevii si studentii så aibe mai multe influentå cum se desfåsoarå invåtåminul, så nu tocesti ca timpitul, (poate la medicnå si farmacie)så fie motivati si stimulati så fie capabili så gindeascå, så aibe libertatea så spunå cum gindesc si så fie capabilim så argumenteze pentru pårerile lor. educatia este un capital si partea ecomomicå,nu este de dicutat,profesorii stiu de ce sau fåcut profesori ,nici profesorul meu de chimie in liceu nu avea decit un tricou si o pereche de pantaloni, dar asta nu la impiedicat så nu ne invete valentele,sau så-mi spunå cå trebuie så stiu chimie dacå vreau så fiu doctor.doctor n-am ajuns ,dar chimie tot mai stiu si dupå 30 de ani de la liceu si ce bine mi-a folosit aici. asa cå tot respectul pentru profesori si pentru cei ce au resurse så vor så invete.
#7475 (raspuns la: #7471) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce poate fi sufletul -teorie 2002- fragment din cartea mea - de adacartianu la: 20/03/2004 15:08:18
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
DIAVOLUL: Aşa că tu crezi că eşti singurul vinovat de păcatul de a dori? Dar oare, nu Dumnezeu a lăsat în oameni şi îngeri simţirea, nu el a eliberat sufletul acesta plin de dorinţi şi pasiuni, chiar dacă sufletul îngerilor diferă de cel al oamenilor.
INGERUL: Problema ta este conceptuală, nu cred că viaţa ta nu ţi-a oferit nimic altceva decât o oarecare forţă distructivă, iar înţelepciunea te-a ocolit cu desăvârşire! Ar fi absurd să descopăr că eşti doar viclean şi atât!
DIAVOLUL: Viclenia e o parte consistentă a firii mele, iar despre înţelepciune nu pot spune că m-ar ajuta cu ceva, astfel că nici nu o consider necesară planurilor mele care includ lumea. Departe de mine să gândesc că isteţimea mea poate fi întrecută de înţelepciune. Dar ce vrei să spui cu asta?
INGERUL: Problema sufletului este una de esenţă, sufletul fiind esenţa universală pe care nici măcar Dumnezeu nu a creat-o! Sufletul este o energie independentă pe care Dumnezeu poate doar să o modeleze prin virtutea unor legi universale, însă nu o poate transforma. Insăşi Dumnezeu s-a născut cu sufletul în sine ceea ce demonstrează evident că şi înaintea existenţei Lui sufletul era eternitatea. Până şi Dumnezeu a luat naştere din suflet, asemeni oricărei creaţii lumeşti sau universale! Sufletul fiind baza, restul sunt doar amănunte.
DIAVOLUL: Il consideri pe Dumnezeu doar un amănunt?! Ti l-ai urcat în cap definitiv acum!
INGERUL: Ba nu! Vezi, asta înseamnă lipsa de înţelepciune! Adevărul nu poate fi contestat, iar lupta ta aprigă de secole este o absurditate care s-a născut tocmai din lipsa ta de înţelepciune. Nu poţi fura puterea unei fiinţe asupra unei lumi atâta timp cât nici puterea ei nu este integrală. El nu reprezintă totul pentru întreg universul, ci doar pentru o parte a lui. Universul este o gradare, iar dacă Dumnezeu este puternic peste viaţa pământeană asta nu înseamnă că el deţine întreaga putere universală.
DIAVOLUL: Negi autoritatea divină? Nu mă aşteptam să fii chiar atât de nesăbuit! Ha!Eşti un înger răzvrătit cu adevărat!
INGERUL: Nu, nu contest puterea Lui, afirm doar ceea ce ştiu, faptul că nu este o autoritate universală unica, o forţă care domină întregul în toată masa lui! Te înşeli amarnic crezând de atâtea secole că e doar El şi numai El în tot acest infinit!
DIAVOLUL: Iţi baţi joc de mine?!
INGERUL: Nu. Iţi spun doar ceea ce este universul, lumea şi Dumnezeu. La baza tuturor creaţilor stă sufletul, el reprezintă viaţa apoi urmează Dumnezeu şi restul.
DIAVOLUL: Restul care?!
INGERUL: Restul care participă la procesul creaţiei, la întreţinerea vieţii în toate aspectele ei. Nu este simplu acest proces de naştere, întreţinere şi devenire, apoi, ce să mai spun de transfigurare şi transcendenţă? Crezi că toate astea se întamplă numai datorită Lui? Crezi că miturile esentiale ale umanităţii sunt doar vorbe-n vânt? Doar poveşti scornite la întâmplare de cine ştie ce muritor?
DIAVOLUL: Nu ştiu ce intenţii ai spunându-mi toate aceste inepţii…bazaconii pe care nu pot să le consider decât o insultă la adresa Lui! Ori ţi-ai pierdut într-adevăr minţile!
INGERUL: Nu am nici o intenţie în ceea ce te priveşte, m-ai împins spre dialog, acum suportă consecinţele sau pleacă. Eu nu te pot ţine aici cu forţa, sunt un deţinut. Călăii mei sunt oamenii, nici tu şi nici El!
DIAVOLUL: Dar explică-mi şi mie teoria ta cu privire la universalitate şi conducătorii ei, m-ai surprins. Si, recunosc, departe de mine să cred această teorie! Faptul că Dumnezeu nu este autoritate absolută mă uimeşte cu adevărat.
INGERUL: Este autoritate absolută asupra oamenilor nu asupra întregului univers. Nu există Dumnezeu şi doar atât, legile universale se bazează şi pe alte soiuri de forţe. Dumnezeu este doar o parte din forţa înţelepciunii, iar autoritatea Lui este răspândită asupa spiritului şi sufletului uman, nu asupra vieţii însăşi. De aceea nu El poate schimba lucrurile rele din viaţa oamenilor! Intregul univers este divizat, nu este o unitate în sine, iar asta implică o serie de forţe diferite care stau la baza orânduirii lui.
DIAVOLUL: Nu Dumnezeu a creat lumea?
INGERUL: Nu, dar a luat parte la creaţia ei. Dacă Biblia omenească spune că Dumnezeu a creat lumea în 7 zile asta este doar o latură mitologică prin care omul trebuie să înţeleagă că El este autoritatea cea mai puternică asupra umanităţii. Dar Dumnezeu nu este creatorul universalului, El este implicit o parte a acestuia.
DIAVOLUL: Si-atunci ce rol are El în creaţia umanităţii?
INGERUL: Rolul de părinte ocrotitor al omului pentru că, Dumnezeu a creat omul, nu şi lumea în care există omul! Aici s-a greşit în doctrina religioasă şi faptul acesta l-a determinat pe fizician sau chimist să conteste existenţa lui Dumnezeu şi religia!
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu a făcut omul, iar restul lumii în care există s-a născut prin puterea altor forţe?
INGERUL: Bineânţeles, este o problema de lege naturală, de energie universală care a contribuit la o creaţie necesară. După cum bine ar trebui să ştii, noi îngerii studiem în şcoală în afara legilor Paradisului, universalităţii şi divinităţii, însăşi doctrinele, mitologiile şi legile umanităţii, pe acelea create de ea însăşi. Este formidabil să vezi evoluţia fiinţei, să vezi când a descoperit existenţa lui Dumnezeu. După câte încercări de a-şi răspunde asupra problemei existenţei sale prin propria-i forţă, a înţeles actul divin al creaţiei! Este fantastică descoperirea organizării lumii datorită înţelepciunii cu care i-a înzestrat Dumnezeu. Inţelepciune care nu este uşor de folosit sau cultivat, şi totuşi oamenii, unii dintre ei, au reuşit să descopere prin puţinul spiritului lor o capodoperă universală cum este creatia lor şi a lumii în care trăiesc!
DIAVOLUL: Nu cred că oamenii au descoperit încă provenienţa lor sau a lumii, la ei totul este o permanentă îndoială, incertitudine. Nu au dobândit încă marile adevăruri despre care îmi spui tu acum!
INGERUL: Ei poartă aceste adevăruri în ei înşişi însă nu înţeleg adevărul, iar dacă cineva anume le-ar revela conştiinţa asupra marilor adevăruri, nu ar ştii să le primească, i-ar speria. Oamenii încă nu pot înţelege totul, şi chiar dacă le-ai da totul, uşurinţa fenomenului le-ar crea mari probleme, fiindcă nu ar ştii să se folosească de ceea ce ştiu. Ei se aşteaptă la cu totul altceva, unii se aşteaptă chiar să descopere faptul că nu există Dumnezeu…încă există multă absurditate în minţile şi încercările lor pentru a fi convins că nu pot suporta adevărul. Nu s-ar mulţumii dacă ar ştii că e doar Dumnezeu, ei încă mai caută alte soluţii pentru că au impresia că ar fi prea simplu să fie aşa. Le place viaţa complicată.
DIAVOLUL: Dar este evident că singura lor soluţie este să creadă ca sunt o creaţie divină!
INGERUL: Da, aşa este, însă fiecare în adâncul sufletului aşteaptă să i se dovedească altceva. Până nu scapă de aceste căutări care nu-i pot focaliza spre singurul adevăr real al existenţei lor, nu se pot linişti. Unii descoperă adevărul, aceia sunt cei înţelepţi, dar întotdeauna pe cei înţelepţi omenirea îi lasă la urmă, căutându-i abia în clipa în care nu mai există. In timpul vieţii lor sunt consideraţi nebuni sau visători, calităţi pe care societatea nu le acceptă. Interesantă firea omenească, păcatul voluptăţii în care cade cu uşurinţă şi cu care e atât de uşor să atragă pe oricine! Vicleniile pe care le cunoaşte de la tine îi stau uneori drept căpătâi al faptelor şi, cu atâta uşurinţă este capabilă să se joace între lumină şi întuneric încât îţi lasă impresia că umanitatea a evoluat mai presus de divinitatea universală. Evident, este doar o impresie înşelătoare, cel care ajunge să creadă în ea, el însuşi e o umbră cu atribut de om. Omul adevărat se ridică spre înţelepciune, cel care aşteaptă de la sinea lucrurilor să o primească se risipeşte spre pieire. După cum bine ştii, nu toţi muritorii văd Paradisul! Deşi Paradisul este o stare naturală. Ei înşişi îl poartă în construcţia lor, însă în felul în care trăiesc pe pământ îi îndepartează de acesta.
DIAVOLUL: Eu cred că ai luat-o razna şi spre amuzamentul meu cred că-L mâniezi tare pe moşulică!
INGERUL: Nici pomeneală! Sunt destul de înţelept să ştiu că ceea ce gândesc e adevărat. Vorbele mele nu sunt o joacă de cuvinte şi doar atât.
DIAVOLUL: De ce crezi că este adevărat, numai pentru faptul că te consideri înţelept? Mie unul mi se pare absurdă teoria ta cu privire la puterea divină.
INGERUL: Nu mă refer la puterea divină, ci la puterea lui Dumnezeu. El este divinitatea pentru oameni, dar alături de el se găsesc şi alte forţe. Esenţa divinităţii nu se opreşte în el. Divinitatea este un fenomen mai amplu pentru universalitate. Nu putem privi infinitul ca finit în Dumnezeu, pentru că El nu este un capăt, o limită. Nu vorbesc din prisma oamenilor, cu ei se întamplă altceva. Bineânţeles că pentru ei ca fiinţe, Dumnezeu reprezintă totul, însă pentru universalitate nu.
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu are Dumnezeul lui?! E absurd!
INGERUL: Nu. Insă el deopotrivă cu alţii conduce acest univers infinit.Eu, ca înger contribui la viaţa Paradisului, Dumnezeu contribuie la viaţa universului, omul contribuie la viaţa pământeană. Fiecare dintre noi contribuie la un proces de creaţie diferit, dar care se răsfrânge inevitabil asupra tuturor lumilor existente în univers şi, bineânţeles, asupra universalităţii însăşi. Viaţa în toate aspectele ei este cauză şi efect, nimic nu este întâmplător şi totul are un sens. Animalul, insecta, omul, noi, Dumnezeu, planetele, sufletul, chiar şi tu, au rostul lor într-un scop mult mai grandios decât viaţa pământeană sau Paradisul. Ar fi o lume mult prea simplă aşa cum o percep oamenii, o lume redusă la om şi Paradis. Viaţa e doar un pas spre adevărata lume, moartea e doar pasul următor, iar Paradisul la fel. Viaţa nu se opreşte la un nivel, ci însăşi viaţa transcede spre alte forme de viaţă chiar de nu sunt pământene. Există un soi de plafonare în lumea tangibilă, o plafonare care le mişcă oamenilor conştiinţa în asemenea hal încât nu pot percepe că viaţa lor de acolo nu este nimic mai mult decât o impresie. Ei sunt expresii viitoare care în lumea materială capătă doar o vagă intuiţie a ceea ce-i aşteaptă mai târziu. Viaţa lor este o probă pe care trebuie să o treacă până la finele timpului acordat de natură, dacă nu reuşesc se nasc din nou până când descoperă ceea ce au de descoperit.
DIAVOLUL: Asta ştiu şi eu, dar mă frământă gândul că secole de-a rândul însăşi eu l-am privit pe Dumnezeu ca fiind unic. In cazul de faţă pot înţelege de ce, de atâtea ori, aveam impresia că oricât aş încerca să transform lumea Lui în ceea ce vreau eu, alte forţe se războiau cu mine în afara Lui. E un fel de conspiraţie universală care-ţi dă libertatea să te mişti în voie până la un punct, apoi vine şi îţi întoarce toate planurile peste cap. Eu credeam că e El!
INGERUL: Nu întotdeauna, uneori nu-i stă în atribuţii să facă unele lucruri, alteori se sfătuieşte cu restul şi ajung la un plan comun în ceea ce te priveşte, în ceea ce priveşte lumea sau universul. Dumnezeu este o parte a forţei universale chiar dacă viaţa oamenilor este guvernată de el.
DIAVOLUL: Ciudat este faptul că omul cuprinde şi laturi care mă caracterizează, de ce ar fi vrut El să creeze o fiinţă în care să existe şi binele şi răul deopotrivă?
INGERUL: Omul a ales răul singur când nu a ascultat învăţătura Lui.
DIAVOLUL: Omul a căutat cunoaşterea, de ce cunoaşterea ar fi un rău?
INGERUL: Stiu, un om fără cunoaştere e un imbecil, dar El le dăruise atât cât le trebuia pentru a fi fericiţi.
DIAVOLUL: Cu toate astea nu au fost fericiţi. Si tu ai avut totul care să te facă fericit şi, totuşi, eşti aici.
INGERUL: Iţi mai aminteşti cum a luat naştere lumea?
DIAVOLUL: Din plictiseală?
INGERUL: Nu râde, vroiai să vorbim serios.
DIAVOLUL: Te ascult.
INGERUL: Era vorba despre echilibrul universal, îţi aminteşti?
DIAVOLUL: Da, credeau că prin crearea lumii se va forma echilibrul dintre timpuri. Balansul egal pe linia infinitului.
INGERUL: Da. Gândeşte-te la infinit ca la o dreaptă care are situate pe ea punctele A si B,…e!…dreapta asta este străbătută de tot soiul de energii care trec pe deasupra ei cu forţe diferite. Aceşti curenţi ajung, uneori, în punctul B cu mai multă forţă şi atunci dreapta suferă mici transformări. Punctul B se apleacă, iar punctul A trece ca vârf, apoi invers, punctul B trece ca vârf. Diferenţa de gradaţie în timp şi spaţiu este aproape insesizabilă în condiţia în care există A şi B, dar imaginează-ţi ce groaznic ar fi dacă pe dreaptă ar exista un simplu A şi toate aceste forţe s-ar vânzolii doar deasupra lui. Eee!…uite, din acest motiv a fost creată lumea oamenilor. Acesta era echilibrul căutat.
DIAVOLUL: Dar ce rol au oamenii, de ce n-au lăsat doar pământul?
INGERUL: Tu chiar n-ai minte?! Oamenii sunt energia care creaza echilibrul. Pământul e doar un spaţiu în care ei se dezvoltă pentru a contribui cu energia lor la echilibrul universal. Imaginează-ţi că pe dreapta asta sunt mai multe puncte…A,B,C,D,E…şi aşa mai departe, pe lângă astea mai sunt zeci de alte puncte care sunt, de fapt, planete nelocuite, nepopulate cu nici un soi de fiinţă. Toate planetele A,B,C,D,E sunt populate iar în jurul acestora pe o raza de mii de ani lumină nu există viaţă, ci doar alte planete nepopulate. Forţa acestor emisfere, acestor spaţii se transformă într-o forţă unică care alcătuieşte prin sine universalitatea. Să presupunem că pământul s-ar fi aflat în partea dreaptă a dreptei pe care ne-am imaginat-o, în partea stângă sunt zeci de alte planete locuite, iar în partea dreaptă sunt doar 5, de exemplu,…echilibrul nu e perfect. Atunci mai trebuia populată o planetă care să aibă în jurul ei o configuraţie de planete care pot contribui la viaţa finţelor care se vor naşte. Planete nelocuite care prin conjuncţia lor, prin amplasamentul lor să influenţeze viaţa. Fiecare om e născut sub un semn zodiacal, crezi că pământul a fost ales la întâmplare? Nu, bineânţeles, e vorba de o scară ierarhică a energiilor, a planetelor, a influenţei acestora asupra oamenilor. De ce crezi că spaţiul, cerul şi planetele au însemnat din totdeauna pentru ei un punct de reper, tipologiile ca trăsături mari ale umanităţii sunt descifrate prin influenţa planetelor, a spaţiului. Acum înţelegi ce substrat au toate aceste amănunte? Până şi timpul, gândeşte-te la timp care de fiecare dată e altul, pe pământ sau în spaţiu. Creaţia omului nu este un fenomen întâmplător sau un fel de experiment, rolul creaţiei este de o mai adancă complexitate pentru întreg universul.

DIAVOLUL: In concluzie universul se foloseşte de energia oamenilor…păi e corect?! Si ăştia, amărâţii de ei, nu ştiu nimic, le folosiţi energia şi apoi îi omorâţi! HA! E convenabil!
INGERUL: Nu glumii cu asta, ştii prea bine ce se întamplă apoi…cum ştii prea bine de ce mor oamenii.
DIAVOLUL: Da, omul bătrân nu mai posedă aceeaşi energie, dacă moare se transformă în energia iniţială. Vezi că ştiu?
INGERUL: Uneori eşti doar un bufon, ştiai?
DIAVOLUL: După atâta teorie mai trebuie să te amuzi puţin, nu crezi? Dar, ce-ai spus e interesant, recunosc. Eu nu m-aş fi gândit. Dar ce rol are atunci Paradisul?
INGERUL: Eşti îngrozitor! Tu crezi că un spirit care a existat într-o lume materială ca cea de pe pământ se poate obişnui în alta care să nu-i semene? E, Paradisul are calităţile exterioare ale lumii lor, o lume cu care sunt obişnuiţi. Vorbeam despre timp, există atâtea timpuri paralele în univers!…iar unul dintre ele este chiar Paradisul. Imaginează-ţi tot dreapta de mai devreme, pe ea se află planetele care formează echilibrul vieţii în tot ansamblul de puls material, am rezolvat problema echilibrului acesta, dar mai există şi timpul dintre timpuri. Acest timp este paralel cu toate celelalte şi în acesta se află divinitatea în toată măreţia ei. In concluzie, energia care creaza echilibrul vieţii creaza şi echilibrul acestui spaţiu în care nu poţi exista decât ca energie. Spaţiul dintre spaţii, dar pe care îl cuprinde tot infinitul universal. Si, poate te gândeşti că existând atâtea vietăţi în univers s-ar putea strânge prea multă energie în spaţiul dintre spaţii. Ei bine, nu se poate. Dintr-o regulă foarte simplă. Si anume, cum oamenii au Paradisul, fiecare din restul lumilor au spaţile lor care să fie identice cu lumea în care au trăit. Aşa se formează un echilibru superior şi, totodată, ştii că unele energii se reântorc de unde au plecat, revin la viaţă dupa un anumit timp. Ciclul acesta de energie-viaţă se produce în permanenţă, e o rotaţie, o energie vine şi o alta pleacă. Spaţiul dintre spaţii e ca o sursă de reâncărcare după ce fiinţa organică, materială, îşi consumă energia trăind.
DIAVOLUL: Asta ajungi să spui tu despre Dumnezeu! Dacă spui asta şi oamenilor te vor arde pe rug! Eu, te cred, dar în afara mea nu te va mai crede nimeni aici!
INGERUL: Stiu, nici nu voi spune astfel de lucruri…mă gândeam că, poate, acum vei înţelege măcar tu că unele dintre jocurile tale nu se vor realiza niciodată. Nu din cauza Lui, ci din cauza unei puteri mult mai mari din care el este doar o parte.
DIAVOLUL: Si despre restul…ştii ceva anume?
INGERUL: Nu, cărţile acelea nu ne sunt puse la dispoziţie, iar eu sunt doar un înger al Paradisului, nici eu nu pot cunoaşte totul, ci puţin mai mult decât oamenii. Intotdeauna există o limită pentru că numai Dumnezeu şi restul sunt culmea înţelepciunii. Restul, orice ar fi şi oricâţi ar fi cred că au acelaşi fundament, posedând aceeaşi cunoaştere a totului. In mod real nu pot conduce universul decât dacă ar fi egali, în cazul în care unul ar fi mai deştept sau mai puternic, s-ar face o altă ierarhizare, ceea ce nu cred că este şi cazul lor. De fapt, sunt convins de asta.
DIAVOLUL: Ai da toată omenirea peste cap cu teoriile tale! Ai reuşit s-o faci cu mine, dar cu ei?! La cât de înţelept eşti, de ce nu încerci să te salvezi singur?
INGERUL: Pentru că am greşit, sunt în închisoarea oamenilor cu voinţa Lui. Dacă El va considera că voi putea primi iertarea, îmi va da de ştire.
DIAVOLUL: Auzi, ştii care e o altă ciudăţenie?
INGERUL: Nu, spune-mi.
DIAVOLUL: Nu există Iadul de care vorbesc oamenii, eu nu am creat nici unul. Eu exist printre ei şi îi am adepţi cât trăiesc, după ce ei mor…eu caut alţi oameni.
INGERUL: Nu e ciudat, şi ştiu că nu există Iadul, dar trebuia construit în mintea lor pentru a se teme de tine. Stii şi motivul pentru care s-a întâmplat asta!
DIAVOLUL: Oarecum.
INGERUL: Sti bine că atunci când o fiinţa îşi foloseşte energia în mod negativ, distructiv pentru sine sau specie, energia se dizolvă atât de mult încât dispare la un moment dat. Când omul care şi-a folosit energia în mod negativ moare, nu mai posedă minimul de energie care să-l urce spre Paradis. Pur şi simplu omul rău moare pentru că, în final, devine doar materie lipsită de energie. Adevărul e că Iadul e o necesitate, aşa se poate păstra mai multă energie creatoare utilă universalităţii.
"Inca o data se demonstreaza - de Daniel Racovitan la: 02/04/2004 06:21:28
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
"Inca o data se demonstreaza ca românul se enerveaza pe imagine si aparente mai mult decât pe realitate."

La fel de mult s-ar fi enervat si francezul in fata expozitiei mele cu cacatii de pe asfaltul Parisului.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#13180 (raspuns la: #13179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Uite chiar ca la 'utilitatea' - de mikhayah la: 23/04/2004 19:24:58
(la: Viata gay...romaneasca!)
Uite chiar ca la 'utilitatea' sexualitatii mele nu m-am gandit...Cam ce metrica ar trebui sa folosim? Numarul de copii? Raportul ovulatii/ejaculari 'utile' fata de 'pierderi' prin masturbari?

"Sex between a man and a woman can be absolutely wonderful - provided you get between the right man and the right woman."
Woody Allen.
#14421 (raspuns la: #1561) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
(la: Jos palaria!)
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
util - de desdemona la: 29/09/2004 17:35:37
(la: Supermarketul viitorului)
Cred si eu ca va fi util un astfel de sistem, cand ma gandesc numai cat timp pierdem in fiecare saptamana la supermarket, si cat efort depus sa plimbam kilograme intregi de produse pe banda rulanta, sa le incarcam iar in carucior. Daca te duci in perioadele de 'varf' la cumparaturi, stai cate o jumatate de ora la coada, si cand credeai si tu ca ai ajuns, hop! la persoana din fata la la ultimul articol era rupta pe jumatate eticheta cu codul de bare, si suna operatoarea pe colega de la sectia respectiva, si alearga saraca angajata pana in celalalt capat de magazin sa caute acul in carul cu fan, si vine gafaind dupa zece minute cu un alt produs care din fericire are codul de bare citibil. In locurile unde trebuie sa iti cumperi si apa de baut (cea de la robinet fiind execrabila) un carucior se umple repede chiar numai la doua persoane. Dar la 6 ?

Desdemonovici
concret, in cazul meu - de niulius la: 28/05/2005 17:33:44
(la: Aspectul exterior)
1) legat de afirmatia ca "exteriorul vine din interior" : eu ma imbrac relativ normal, si parerea cuncoscutilor mei este ca sunt un tip "blajin", "moale", "fraier", depinde de situatie. pe de alta parte ascult muzica uneori mult mai brutala decat cea ascultata de cei care se declara "rockeri". unde e corespondenta interior - exterior ?

2) legat de tinuta decenta: la servici, particip la sedinte in care toata lumea se imbraca "la cravata", sau macar pantalon de stofa si camasa. eu merg intotdeuna in blugi si tricou, uneori camasa cu minim o floare pe ea :). nimeni nu a comentat vreodata ceva, nici nu s-au uitat urit la mine, nici nu m-au tratat cu superioritate. ce parere aveti? mi-ati zice vreo doua daca ati fi in locul sefului meu?
Ai dreptate nu exista meseria - de evil13dark la: 19/06/2005 11:25:43
(la: ROCK - ce parere avetzi despre felul lor de a fi ...)
Ai dreptate nu exista meseria de rocker dar este alegerea ta . Asculti sau nu rock sau alt gen de muzica. Sincera sa fiu ma vad rockerita la 40 chiar 50 de ani sau pana mor , ma vad crede-ma pentru ca omul nu este in totalitate ce vezi . Si nu cred ca este penibil sa te manifesti asa cum doresti. Am spus si o repet lumea este atat de rea incat nu conteaza ce muzica asculti sau cum te imbraci pentru ca mereu o sa se comenteze pe seama ta.Pentru mine nu conteaza parerea oamenilor nu ma intereseaza rautatile lor . Imi vad de viata mea si de gandurile mele pentru ca am destule incat sa ma gandesc la problemele alltora sau sa judec oamenii. Sa te uiti in dincolo de haine negre si bratari din piele si fete suparate. Este posibil sa gasesti ceea ce ai vazut in exterior dar sunt sigur ca se ascund si alte calitati si defecte.Toti oamenii se gandesc la ziua de maine si la ce o sa puna pe masa dar asta nu inseamna sa ne transformam in sclavii banului sau sa murim de inima din cauza grijilor.Nu trebuie sa traim pentru ziua de maine nici nu se stie ce se poate intampla daca o apucam sau nu.Trebuie sa traim pentru ziua de azi. Ai inteles gresit nu este spirit de turma se numeste prietenie si fiecare are propria pesonalitate .Nu este vorba de uniforma pentru ca nu o sa poarte toti acelasi tricou ac. pantaloni , sosete sau adidasi, este o chestie in comuni si prietenii au anumite lucruri in comun :un gen de muzica un bar preferat etc. Cum am scris si in alt eseu noi oamenii incercam sa ne impunem superioritatea si uitam ca toti ne-am nascut egali.Iesi in evidenta prin ceea ce esti cu adevarat si prin ceea ce faci dar daca faci ac. lucru sa il faci pentru ca asa vrei tu nu pentru ca asa vor ceilalti .
Me
#55522 (raspuns la: #54770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
entropie - de Cassandra la: 23/06/2005 03:08:13
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Putem vorbi de entropia termodinamica (are dimensiunea energie/temperatura) si de cea “logica” datorita lui Boltzmann care a asociat entropiei conceptul de probabilitate. Desi foarte putin intuitiva, notiunea de entropie este foarte des folosita de multe ori facindu-se apel la analogii pentru a facilita intelegerea. Conceptul entropiei s-a extins – putem vorbi de entropie informationala, entropie sociala, ecologica etc In natura exista de pilda o diferenta calitativa intre aceeasi cantitate de materie prima (exemplu lemnul copacilor) si de materie folosita de catre om (lemnul ars) care se intoarce in natura, iar masura fizica a acestei diferente calitative este entropia.
La care din aceste aspecte ale entropiei credeti ca se refera creationistii cind afirma ca evolutia violeaza legea a doua a termodinamicii si cum demonstreaza aceasta? Se refera la aspecte energetice, la energia utila, refolosibila? Cum explica de exemplu energetica producerii informatiei genetice?
In cazul in care creationistii ar dori intr-adevar sa demonstreze ca evolutia contrazice legea a doua a termodinamicii, ar trebui sa porneasca de la a defini sistemul in care se produce evolutia – sa zicem ca este biosfera, apoi sa defineasca starea initiala (inainte de evolutie) si finala a sistemului, si sa calculeze variatia totala a entropiei in procesul evolutiv.
#50 - de Dinu Lazar la: 06/07/2005 15:21:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Bun venit, stimate domn, la o cafeluta pe aici.

La urma urmei, cred ca este o discutie extrem de interesanta si mai ales utila tuturor; as compara tema, cu genul de incercari de a vedea, de a lamuri si de intreba, care au inceput de mult, cind omul a inceput sa scrijeleasca pe peretii pesterilor linii nesigure care cu timpul s-au transformat in picturi, si va continua pina mina ultimului om va trage ultima linie... care va sa zica, totul se repeta.

Despre imaginile domnului GN, nu pot sa spun decit ca imi par, multe dintre ele, foarte interesante, si ca pe ansamblu, cum am mai spus pe aici, multe dintre fotografiile domniei sale cred ca merg dincolo de a fi elemente disparate intr-un album uitat in sertar; se intrevede un stil propriu marcant, si asta e mare lucru in ziua de azi.

Nu pot sa nu recunosc ca m-a frapat mult fraza Dvs de incheiere, "Oricum e bine ca o imagine sa fie pe placul unui public cat mai larg."

Aici as avea citeva mici dubii... eu cred ca dimpotriva, un artist trebuie sa lucreze in sinea sa, pentru placerea sa, pentru a se exprima pe sine, si sa i se rupa de ceilalti.
Daca are norocul sa fie inteles de ceilalti mai repede, bine, daca nu, asta este, numai continuind va sti ceva...
La urma urmei, in istoria artei, au fost atitea genii care au pornit si au existat exact ca in opusul frazei Dvs; au creat pentru ei, au respirat arta lor, si daca ceilalti au rezonat, bine, daca nu, sa le creasca par in nas si frunze pe chelie...
Cunoastem toti -si daca nu, exista aici mai jos cu o mie si ceva de mesaje, citeva postari relative la cum devine cazul cu impresionistii, cu toti cei care au creat pentru ca asa le-a dat cel de sus poteca, si nu ca sa faca bulevarde pe care sa vina multimea.
Cred ca mai curind singura arta - dar este arta? - creata ca sa placa unui public cit mai larg este arta bibelourilor, a chestiilor dragutze, a chestiilor foarte comerciale; in fotografie spunea un fotograf american dintr-o familie de pictori ca ar fi astfel subiectele cu pisici, barbosi, cersetori, si tot asa.

Sigur, ar fi stupid sa credem un actor care sa spuna ca i se rupe total de aplauze; aplauzele au rolul lor si sunt fantastice, adrenalina penru creatie; dar actorul care ar crea numai si numai pentru cit mai multe aplauze cred ca ar sfirsi in ratare.

Putini sunt cei care pot in timp sa se extraga din mirajul cautarii succesului si sa nu faca - sau sa faca numai cit mai putine - concesii.

Un alt post interesant am vazut pe badorgood de curind; la http://www.badorgood.com/detailq.php?id=675

Acolo un domn se intreba cum se face ca la noi nu prea exista imagini ca cele indicate de el; si pe buna dreptate se intreba.

Foarte interesante parerile exprimate acolo; dupa mine, eu cred ca imaginea utilitara este legata cu fire invizibile si indestructibile de imaginea artistica, pe care o face omul singur, de placere, fara nici o constringere; imaginile date acolo ca exemplu sunt superbe, mie cel putin imi plac mult, si arata cit de jos se afla acum scoala de fotografie romaneasca.
Multe din acele imagini este evident ca nu sunt facute sa placa unui public cit mai larg... au un stil puternic si demonstreaza o munca uriasa, facuta de si pentru placerea fotografului.
Sa mai bem o cafea, sa vedem ce mai zice lumea...
#58211 (raspuns la: #58193) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
apropo de somn la servici :) - de cico la: 09/07/2005 20:10:54
(la: sfaturi practice - cum pasam pisica moarta)
Am lucrat odata la o companie foarte neconventionala, ca-n unele birouri aveau oamenii si cite-o canapea, pe care sa doarma daca era prea tirziu s-o mai stearga acasa. Unul din utilizatorii frecventi ai unei asemenea canapele de oficiu era administratorul de sisteme, care se ocupa cu backup-uri noaptea si-si facea veacul la birou, sa fie pe faza la urgentele tehnice. La el era mai mereu intuneric, mergind doar ecranele citorva calculatoare. Cind ii bateai ziua la usa, aveai toate sansele sa-ti deschida un individ somnoros, in papuci de plaja si pantaloni scurti, un tricou ponosit (ce-i servea sigur si de pijama). Tipul era barbos, senzatie de nespalat, parul ciufulit, ursuz... Baiat bun, ca ni se facea mila de el sa-l trezim in miezul zilei cu micile noastre probleme :)
#58841 (raspuns la: #58816) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de rac la: 01/10/2005 20:44:52
(la: Am putea face posibilă întâlnirea cafegiilor ?)
Polemica se poate face in mai multe feluri. Hai sa o alegem pe aceea eleganta, sa nu dam exemple negative.

Interventia ta vine si-mi da dreptate, de fapt. Ea demonstreaza cat de usor se pot interpreta vorbele, atunci cand sunt doar scrise, relevand astfel superioritatea comunicarii reale, in comparatie cu cea virtuala. De exemplu, cuvantul "Da" poate sa aiba sens de intrebare, de mirare, de plictisire, de uimire, de bucurie, de intristare... Insa asta vine din pronuntie, din ton, adica nicidecum din ceva virtual, surd. Sigur, noi aici suntem pe o pagina, noi am ales asta, dar... nu inseamna sa nu recunoastem ca tipul asta de comunicare de fapt nu reflecta 100% din intentiile reale, avute in vedere de catre cei care participa la aceste discutii virtuale. Este si ceea ce s-a intamplat cu Intruder, de exemplu, dar nu e singurul caz.
Revenind la Intruder, aici sunt doua aspecte: mai intai, ca au existat mai multe schimburi de mesaje private si mailuri intre mine si el, deci interventia mea nu e chiar grabita, ea vine dupa o perioada in care am obosit. O sa spui acum: de ce nu renunti, daca nu obtii ce vrei? Renunt, dar nu fara lupta, asta e raspunsul meu, mai ales cand mi se pare ca am dreptate, ca dupa ce dau dovada de buna-credinta, sunt tratat atat de distant.
Al doilea aspect legat de Intruder, pai, draga maan: de ce ii iei tu apararea? Oare el nu poate sa-si sustina punctul de vedere? Sau ai o afinitate pentru el? Ori, ma ai in target pe mine... Glumesc aici, desigur, dar, in general adevarurile se spun in gluma, nu?

Revenind la consideratiile tale pe tema utilitatii sau nu a intalnirii membrilor de pe site: esti libera sa crezi ce vrei tu despre asta, sa-ti imaginezi cum vrei tu tipul de discutie pe care l-ai avea cu Cassandra cand va veti intalni (asta tine de voi doua, nicidecum de un soi de... demitizare, pe care il sugerezi). Eu cred simplu ca asa cum este un om in scheletul lui psihic, asa va fi mereu, in orice situatie.
Daca inainte de revolutie cineva fura, si dupa aceea a continuat sa o faca, numai ca acum, in "capitalism". Daca cineva este harnic, sa zicem, este si acasa, in Romania, si in Canada, daca ajunge sa traiasca. Daca eu am niste valori, maan, le am si cand dorm, si cand merg la WC (scuze), si cand si ce scriu pe cafeneaua.com, si cand merg la serviciu, si cand merg pe strada.
Nu vad de ce doua persoane care au putut schimba discutii virtuale interesante, amuzante, spirituale, placute, atunci cand s-au intalnit face to face au devenit brusc gospodine blazate, plictisite, si ineteresate numai de vreo reteta de prajituri... Sincer, nu cred asta. Daca tu, sau altcineva aveti doua tipuri de comportament in sensul celor aratate de mine, atunci... n-are rost sa ne mai facem bataturi la degete pe tastatura...

In clipa cand porti o comunicare cu cineva (din nou vin la Intruder) pentru o vreme si descoperi niste puncte comune cu persoana, apoi, sunt altele care te atrag (chestiuni de cultura, educatie, si altele) - sigur, in masura in care le poti intui de departe, atunci, vii si-i spui, locuind in acelasi oras cu el: hei, you, hai sa ne vedem, sa ne intalnim, ca sa putem dezbate, ca sa facem "echipa", cum am zis eu. Sigur, nu poti forta, dar merita sa te intrebi si sa-l intrebi de ce. E normal, nu? Apoi, explicatia nu e explicatie, ci lungi texte in care se invarte in jurul cozii...Vii din nou si-i zici ca nu ai inteles, ca nu ai priceput, ca totusi..., dupa care din nou ascunzisuri, trageri de timp (nu stiu cum sa le zic). De aici vine pasajul cu “ai un talent deosebit in a scrie (…) mult si a spune (…) putin.” Aveam dreptate, in sensul ca asta e parerea mea, am dreptul sa cred asta, am si motive, despre care tocmai am vorbit.
Chestia cu frustrarile..., da, e o provocare voita sau facuta la nervi (recunosc ca ma aprind repede, dar ma si sting la fel), insa unde vezi tu aici agresivitate? Care este jignirea? Poate, pana la urma, nici nu sunt prea departe de adevar.
Insa, provocarea venea sa il faca sa ma faca sa inteleg si eu...
Vezi, maan, eu nu sunt omul care sa cedeze din prima. Daca la serviciu vine patronul si imi spune: "De maine esti concediat", ma duc si intreb de ce. Apoi, iar si iar de ce, pana inteleg. Nu ma pun de-a curmezisul, vreau sa fiu bine inteles, dar nu inghit nimic nemestecat, nu pierd nimic fara lupta, nu ma resemnez asa usor.
De aceea am avut acest schimb cu Intruder, pe care, daca l-as intalni, l-as lamuri eu... In fine.
Eu, cu oricine m-as intalni de pe acest site, ori de pe altul, as fi, si am fost la fel. As vorbi asa cum scriu... As dezbate ce si cum dezbat pe aici...
Crezi ca sunt nebun daca am propus intalnirea asta? N-are decat sa faca fiecare ce vrea, sa nu vina, dar intentia e fireasca, de bun simt, normala. Sau, cel putin asa o vad eu. Nu mai departe decat baiatul meu, care are 13 ani mi-a zis: Tata, uite, am primit un mail, prin care sunt invitat la o intalnire cu utilizatorii de pe site-ul... ma rog, nu mai stiu care. Pai, cand am auzit asa, am zis: de ce sa nu facem si noi? Adica, altii fac, se organizeaza, iar noi...
De aceea am deschis conferinta asta, si astea imi sunt crezurile despre comunicarea umana. Aaaa, ca unii cu altii nu se inghit: nu-i nimic, n-am nimic impotriva ca ne putem intalni pe "clase"... Ca si absolventii, cand se intalnesc dupa un numar de ani, nu se intalnesc tot anul, ci pe grupe...
Dar, eu am lansat ideea, nimic mai mult. Nu vreti? OK, nu-i bai.

In legatura cu DQ, am sa spun asa: totul depinde de partener. Uite, am fosti colegi cu care pe vremuri ma intalneam mereu, mergeam la petreceri, ne vizitam. Unii dintre ei, dupa ce s-au insurat, au disparut din cerc in timp ce altii au continuat sa se intalneasca, implicand si nevestele, bineinteles. Sigur, nu la aceeasi temperatura au mai fost contactele, dar ele nu au murit brusc.
Ceea ce vreau sa spun e ca e vorba de partener. daca este un sot/sotie incuiat(a), o persoana rea... si mai stiu eu cum, atunci se va simti in plus la genul asta de intalnire.
Daca, din contra, e o altfel de persoana, fii sigur ca se va adapta imediat, va intra in joc, daca nu cumva se va si inscrie in viitorul apropiat ca utilizator. Cam asta cred eu.

Am scris si eu un cearceaf..., dar nu asta e problema... Pot scrie si doua, si trei, daca as stii ca la capatul acestor demersuri ar putea rasarii macar un inceput.

Imi amintesc de Teodor Stolojan, cand era prim ministru, pe la inceputul anilor `90. Era o greva puternica (nu mai stiu unde, parca la CFR) si dadea la TV negocierile. Zicea atunci Stolo: Chiar daca ar trebui sa stau sa vorbesc 7 ore cu voi si sa va explic, si tot am sa o fac, ca sa rezolvam situatia...
Ma rog, citatul si contextul sunt aproximative, dar relevante, cred.

Asa si eu...
#76165 (raspuns la: #76124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un sfat util: "keep it short - de Daniel Racovitan la: 05/10/2005 20:46:26
(la: miss cafenea 2005)
un sfat util: "keep it short and simple"

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
Cred ca unul din riscuri este - de maan la: 07/11/2005 11:01:04
(la: ce inseamna pentru voi un om... bun?)
Cred ca unul din riscuri este tentatia de a incerca sa incetinesti ritmul pasilor proprii, de dragul culorilor, in timp ce ceilalti isi marsaluiesc pasii numarati, mai departe in ritmul lor alb-negru. In acest caz, "filmul" se termina, adeptii sai se vad ajunsi la capatul drumului si iti demonstreaza zambind triumfal cu aratatorul intins spre rola goala, ca ei au dreptate. Si nu-i poti combate, pentru ca drumul intr-adevar nu-i mai lung decat a fost filmul, iar tu te vezi in obligatia de a invoca circumstante atenuante. (Tuturor in afara de tine, bineinteles).

ani de zile m-am intrebat de ce marile evenimente li se intampla unora mai tarziu decat majoritatii.
cred ca aici e cheia: sa poti s-ajungi la capat in timp util, si-n acelasi timp sa-ti poti permite luxul de-a adasta suficient pe margine de sant luand din maci atata rosu' cat pentru restul drumului, privind detasat goana nebuneasca, stiind ca TU vei castiga -nu-n detrimentul altora, ci pentru sine.
i-adevarat ca la mine gandul precede pasul, dar vorba e mai iute, uneori, decat amandoua.:))))))

"Ce-mi da asta?
Poate convingerea, ca momentul ezitarii impus de automatismul descris va decide in momentul decisiv, asupra declansarii raului din mine - si implicit asupra reactiei aratatorului de pe tragaciul din tabloul schitat de tine.
Si poate ca mai imi da sentimentul de a nu ma fi lasat privat si de ultima dintre libertatile necumparate: aceea de a vedea culoarea unui drum pietruit cu bolovani de rau.
"

vrei sa spui ca bunatatea ta sta-n echilibrul asta fragil bazat pe o convingere ce-ncepe cu 'poate'?

"Modul in care stii sa le faci fata e doar victorie asupra ta si, in celasi timp, o rana-n plus, cu-atat mai mare cu cat dorinta s-a opus mai aprig constiintei.
Dorinta s-a opus constiintei in cazul in care tu esti de partea dorintei. Eu am privit intotdeauna constiinta ca pe aliatul meu, sau cel putin ca pe un sistem de alarma...
"
poate cineva sa spuna ca a avut dorinte de partea carora n-a fost nici un moment?
fiindca daca sunt, eu numesc asa ceva 'instincte' care nu-mi mai creeaza de multa vreme necazuri.

exemplu.
ti se ofera oportunitatea unei sluje care e tot ce nu-i aia veche: lupta, arderi, bani, afirmare.
de cealalata parte risti echilibrul familiei ce are, imperios, nevoie de prezenta ta nemijlocita.
alegi familia, fiindca STII deja ce ai.
cum astupi in tine racnet urias ramas pentru eternitate in urma-ti?
ai totusi constiinta limpede...ai facut ce trebuia!

"Pretul de a privi in alb-negru nu mi se pare a fi dobandirea curajului necesar, ci captivitatea intr-o lume bidimensionala, care m-ar lipsi nu numai de culoare ci si de multitudinea de forme care este proprie lumii tridimensionale. Unde mai pui, ca nimeni nu cred ca mi-ar putea garanta, ca dupa un anume timp as mai avea puterea de a ma reintoarce in lumea culorilor: Prea mare ar putea fi tentatia simplului dintre alb si negru..."

eu cred ca-i vorba aici de puterea de-a sti cand sa te extragi din culori, ca sa cuprinzi esenta -scurt, intens, la obiect, precis, chirurgical.
nu m-am temut nciodata ca voi trai in gri, cand n-am fost niciodata definita doar de doua vorbe.

"Dar ce te faci, daca drumul si telul asa cum crede el ca ar trebui sa le vezi tu, nu sunt drumul si telul tau? Ce te faci, daca telul este acelasi dar drumul difera? Cine - si cu ce argumente - are dreptul sa te convinga sa schimbi ritmul pasilor?"
ce fac?
ascult.
n-am avut niciodata pretentia ca ma duc la iasi pe cel mai bun drum.
n-am, in plus, nici macar certitudinea ca folosesc cel mai bun vehicul si nici ca trebuie cu-adevarat sa ma duc acolo.
stiu ca vreau si ca voi ajunge, cum-necum.

nu cer sa fiu invinsa ci voi multumi tuturor acelora care au amabilitatea sa-mi spuna: cu ce s-au dus la iasi, cum cred ei ca se-ajunge acolo, de ce si-au dorit sa mearga sau cum au auzit ca e ...daca se-ofera unul sa ma duca pana acolo, riscul imi si-i apartine ... ca si deciziile.:)

multumesc, deci.
si nu, aceasta nu-nseamna ca am incheiat discutia.:)))
#85423 (raspuns la: #85372) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: