comentarii

un vis visat de bucurie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
1 brasovean - de Roman Haduch la: 08/04/2012 18:05:29
(la: urme pe cer)
"cine a certificat visul ca fiind profetic?"
prietenul visator si inca vreo cateva suflete care se afla sub ocrotirea lui Dumnezeu. O persoana chiar m-a mustrat ca sunt prea superficial in sensul ca mi se pune in fatza o profetie si eu, ca "un copil" pun in discutie niste "dare de pe cer"
#631529 (raspuns la: #631520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Baby Mititelu la: 21/06/2012 15:40:28
(la: Moara de hartie)
Foarte frumoasi sunt oamenii acestia, romanii acestia! Le gasiti toti pasii pe fb, iata ca va transcriu un mesaj la intamplare...Am dat acum peste una dintre ultimele impresii primite de la vizitatorii noștri. Ne-a bucurat sufletul. :)

"Am fost la COMANA în luna lui FLORAR., atunci când salcâmii înfloresc, şi am gasit acolo un colţ de Romanie „ALTFEL”. Un loc unde doi oameni sa ambiţionează să ne arate că putem trăi mai puţin complicat.

Acolo, la MOARA DE HÂRTIE, am văzut că se poate trăi încercând să-ţi urmezi visul, că merită să te lupti pentru a-l urma.

Desigur că cei de acolo au avut şi au obstacole de întâmpinat. Dar important este că noi, vizitatorii morii, nu vedem decât zâmbetul gazdelor şi căldura cu care îşi primesc vizitatorii.

MOARA DE HÂRTIE, pe lângă un excelent exemplu didactic, oferă şi un exemplu de comportament. Este o moară specială, una facută cu sufletul.

În încheiere, mie nu îmi rămâne decât să urez morăriţei şi morarului să ne toarcă în continuare dorurile, cu fuioarele ospitalităţii, spre bucuria sufletelor noastre." Carmen Pavăl


Like! :)
Povestea celui care uitase ca viata lui exista - de Tot Areal la: 27/06/2012 08:56:48
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Felia de viata pe care am primit-o in pastrare, in momentul conceptiei noastre, vegheaza asupra existentei noastre. Si merita din plin sa avem grija de ea.
Un barbat aflat intre primavara si vara vietii sale a devenit tata si a avut in timp sase copii, dintre care cinci erau fete.
Amintindu-si de copilaria lui si de dorinta lui nemarginita de a fi recunoscut ca fiind unic, a daruit tot ceea ce credea el ca este important din iubirea lui primului dintre copii. Un baiat in care a crezut ca intrevede posibilitatea de a indeplini propriile lui vise, propriile lui aspiratii. Astfel si-a indeplinit viata lui de barbat, atribuindu-i altcuiva propriile sale idei, interese, iubiri si idealuri.
Intr-o seara, cand se afla in toamna existentei sale, a intalnit si a descoperit o doamna in alb, obosita, asezata la capatul patului sau. Aceea era propria lui viata.
La inceput nu a recunoscut-o, deoarece toata lumea din jurul lui spunea ca tulburarea lui, afectiunea lui este de fapt o maladie. Si, de altfel, a fost tratat ca un bolnav. Pentru ca uneori isi pierdea luciditatea, a fost spitalizat, ingrijit si apoi adus din nou acasa, in perioada de convalescenta.
Iar doamna in alb, inalta si subtire, care il cunostea dintotdeauna, care nu voia sa fie data la o parte sau uitata, se hotarase de ceva timp sa se instaleze permanent la capatul patului lui. Veghea asupra lui cu atentie si bunavointa. Era foarte obosita si dezamagita de comportamentul celui caruia ii fusese alaturi atat de mult timp.
Acel barbat care traise foarte aproape de ea, ignorand-o complet mai bine de trei sferturi de secol, caruia i se devotase, insotindu-l mereu de cand se nascuse, impartind totul cu el, greutatile si bucuriile, incertitudinile si entuziasmul, acel barbat o ignorase complet, traise fara sa tina cont de existenta ei.
Era de fapt deposedat de privirea lui asupra propriei lui fiinte, de tandrete si de entuziasm, pentru ca traia intr-un invelis de om de afaceri, om public, cu functia de sot si de tata.
Astfel, intr-o seara din acea iarna, ea ii sopti:
- Ce ai facut cu mine? M-ai dat altuia, m-ai tradat, m-ai dat unui loc de munca, fiului tau, ai trait cu imprumut, ai trait o jumatate de viata, ai avut doar jumatati de vise. Ce ai facut cu mine, viata ta? Ai stiut vreodata ca te iubeam, ca existam si eu?
Auzind toate acestea, barbatul, acum in varsta, a plans pentru prima oara vazand-o pe cea care se prezenta in fata lui ca fiind viata lui! Acea experienta i-a permis sa deschida ochii.
Si-a privit existenta, sotia lui, absenta si ea din propria lui viata, copiii, reusitele, prietenii, relatiile lui, casa, bunurile lui. Acum privea altfel toate aparentele din viata lui, toate reprezentarile pe care le construise, pe care le intretinuse in zadar timp de ani de zile, trecand foarte usor pe langa ceea ce era mai bun in viata lui.
Apoi a vazut, foarte aproape de el, inconjurata de lumina, ca pe imagine foarte indepartata pe care crezuse ca a uitat-o, o fetita de noua ani care zambea. Si atunci o amintire luminoasa a tasnit din trecutul lui.
ampop - de adina.petre la: 14/07/2012 13:15:38
(la: cum votam la referendum?)
ai perfecta dreptate in ceea ce priveste PNL-ul. cred ca am ramas dureros nostalgica. sau perpetuu visatoare, mai stii? :)

mama cum e formulata asta! "the Romanian Government must respect the full independence of the judiciary" vai de noi.

sigur ca nu putem fi izolati, si in sfarsit pot spune ca m-a bucurat reactia europei la situatia romaniei. prea se intampla lucrurile in romania ca si cum nu exista jupan, nu exista stapan. ar trebui sa bage europa gheara mai tare in gatleju nelegiuitilor. am zis-o de cand eram in liceu si sper sa nu mor zicand ca in primul rand, romania are nevoie de un sistem juridic beton.

despre jegul de actual premier nici nu ma obosesc. e un impostor, un intelectual construit pe baza falsului si uzului de fals, o caricatura la care aspira toti mucosii si toti lenesii.
#633754 (raspuns la: #633655) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vise :) - de ampop la: 17/07/2012 17:00:39
(la: Referendum continuu)
...vise, vise cu "demisia de onoare". Pur si simplu termenul este definitoriu, "de onoare". Unde au politicienii romani onoare? Astia cand se catara pe craca precum babuinul, nu-i dai jos decat cu parul :).
#633846 (raspuns la: #633844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1brasovean - de adina.petre la: 18/07/2012 12:05:47
(la: cum votam la referendum?)
ma bucur sa te vad, sper ca esti bine, sanatos si voinic :)

coana Europa a inceput sa strambe din nas din ce in ce mai patimas la adresa Romanicei, incep sa-si dea seama ca poate s-au cam pripit si poate a fost cam gresit sa deschida usa de la bun inceput. Romania se misca foarte incet si face progrese lento lento, iar asta e contrar dorintelor Evrupei care se vrea un mecanism functional, nu unu care se poticneste la granite.

tare mi-e ca se va termina visul asta european, si atunci sa vedem ce se alege de Romania.
#633877 (raspuns la: #633783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AMPOP - de Roman Haduch la: 02/08/2012 16:06:03
(la: Efectul Ceausescu)
Sunt de acord cu tine, si eu doresc si ma rog sa nu revina totalitarismul ateu iar societatea in care suntem sa fie mai buna.
Am afirmat despre partidul comunist crestin si democrat, ca o reactie , ca un heeelp, fatza de zarva rusinoasa si buimacitoare a celoro ce isi spun politicieni si , unind stanga cu dreapta au malformat at omul democrat, astfel ca nu ma mira unele afirmatii despre "libertatea" cetatenilor de a se casatori unisexual ..
Sunt convins ca Dumnezeu ne-a binecuvantat, vindecandu-ne de "ciuma rosie" si ma bucur ca binecuvantarea Sa nu este un urmata de nici un rau . Suntem oameni liberi si de liberii ce suntem , multzi dintre noi ne-am lasat atrasi in latzul salariilro din viitor, in latzul creditelor, usor de obtinut si greu de rambursat, in latzul libertatilor, izvorate din "iarba" care transformata in hartie de cotidian ne prezinta pe prima foaie sarutul lung si patimas a doua tinere seuperve ( care se prefera insa una pe alta ) si fac sa se ridice in picioare un stadion intreg, in loc sa plangem si sa ne rugam , ovationam astfel de semnale ale incheierii istoriei omenirii in felul in care o cunoastem. As vrea sa ne fereasca Dumnezeu de perversiunile care, in numel libertatii terfelesc sufletele poate mai mult decat o faceau batjocoritorii atei care nu iti permiteau sa ai o opinie, decat daca acceptai ecusonul de baut - beat - betiv ori de nebun-nebun -sadea ( lasa-l ca-i beat, lasa-l ca-i nebun)
O spun, ca pe un promo la capela - psihanaliza, - ranile facute de societatea atee nu numai ca nu s-au vindecat insa uneori mai supureaza, fiind zgandarite si infectate cu de cozile de topor, aruncate la intamplare , peste spatii si timp, peste ani si ani, ( astfel secera si ciocanul aruncate de la linia de finish ( 1989), spre nevinovaţii din 2012, ne face sa umblam cu capul spart, cu ochii plansi , cu sufletele zdrelite , intrebandu-ne si intreband aiurea daca viata are vreun sens..
NU ma cuprinde disperarea, insa nu inseamna ca nu cochetez, uneori, rar, cu nirvana, ca o solutie de scurtcircuitare a torturilor ce strivesc visele , sugruma opinii si ne lasa mintea goala , jefuidu-ne-o de orice idee. Ampop , Dumnezeu sa te binecuvanteze, sa toarne dragostea SA in inima ta si, tu, ca om cu experiente, sa ne binecuvantazi pe noi, sarmani cafegii, spunandu-ne cate o poveste frumoasa . Imi place ancora ta cu privire la bazele americane care indeparteaza riscul revenirii "cosmarului tineretii tale" De Lady Gaga nu am suflat nici un cuvintel intrucat tare mult ma rog sa ii arate Dumnezeu ca nu este decat fata, o femeie , talentata si care poate sa isi exprime talentul intr-un mod placut cum la fel cred ca Parazitilor le va fi rusine intr-o buna zi, de obscenitatile rostite chiar daca le considera justificate in prezent.
#634406 (raspuns la: #634349) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
proud - de ionbarb la: 01/09/2012 19:46:11
(la: Oras antic urias descoperit in Transilvania)
Citez din acel articol:

"În ceea ce priveşte vechimea acestui oraş ea este de peste 6.200 de ani, ceea ce face ca oraşul de la Turdaş să fie cu mult mai bătrân decât piramidele egipetenilor; cele mai vechi piramide egipetene cunoscute au fost descoperite la Saqqar şi sunt datate în jurul anilor 2.630–2.611 î. Hr"

Ca să fiu sincer, m-aş bucura să fie adevărat însă o asemenea afirmaţie trebuie probată cu metode arheologice avansate. Tocmai de aceea am zis să vină americanii pentru că ei ar trebui să dispună de mijloace tehnice mai bune şi să se priceapă astfel mai bine decât noi la estimarea vechimii osemintelor.

Vis-a-vis de vechimea universului să nu exagerăm. Mie-mi plac ficţiunile. Dacă minunile lui Hristos sunt adevărate, atunci ar trebui să fie adevărat că lumea are şase-şapte mii de ani vechime şi nu o infinitate...că toţi, indiferent de rasă, ne tragem din Adam şi Eva

#635203 (raspuns la: #635200) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru citiva... - de Maxalama la: 02/10/2012 20:47:11
(la: Efectul Ceausescu)
Dle Roman,
Ma surprinde cu cita usurinta folositi argumente lipsite de sens. Fara nici cea mai vaga intentie de-a va jigni, sa le luam pe rind:
1. "Partidul Comunist Crestin si Democrat ar fi avut sanse mari sa consolideze o viata decenta insa prin mutilarea partidului de cuvantul CRESTIN mebriiacestuia au devenit maimute evoluate."
- Va declarati impotriva societatii comuniste, totalitare, dar sustineti ca daca ar fi fost si "Crestin", PCR ar fi creat o Romanie de invidiat (!) Sper ca e o gluma.
2. "...eu doresc si ma rog sa nu revina totalitarismul ateu..."
- Care ar fi, dupa parerea dstra, diferenta intre totalitarismul ateu, si cel religios ? Insinuati ca cel religios, de genul Inchizitie, este benefic omenirii ?
3. "...si de liberi ce suntem , multzi dintre noi ne-am lasat atrasi in latzul salariilro din viitor, in latzul creditelor, usor de obtinut si greu de rambursat, in latzul libertatilor, izvorate din "iarba" care transformata in hartie de cotidian ne prezinta pe prima foaie sarutul lung si patimas a doua tinere seuperve ( care se prefera insa una pe alta ) si fac sa se ridice in picioare un stadion intreg, in loc sa plangem si sa ne rugam , ovationam astfel de semnale ale incheierii istoriei omenirii in felul in care o cunoastem..."
- Pai, societatea controlata a Romaniei comuniste nu ne permitea astfel de 'libertati'; de ce va mai plingeti de ea ? Nu sinteti consistent, de acea miezul ideii dstra se pierde in lamentabil.
4. "...dupa 1989. Ferma animalelor si 1984 au inceput sa fie interzise..."
- Absolut fals; confundati statul mafiot cu cel in care libertatile sint interzise.

Dle Racovitan,
Sustineti ca "Io n-m fost mandru ca m-a facut pionier" pe motiv ca parintii v-au 'dezintocsicat'... hmmm, fara suparare, dar nu stiu cita incredere sa va acord. Sigur, atita vreme cit habar am de 'hramul' parintilor dstra, e indecent din partea mea sa fac afirmatii cretine vis-a-vis de cauzele ce-au determinat o astfel de pozitie a parintilor... Singurul lucru pe care as vrea sa-l spun este ca la virsta la care eram facuti pionieri, nu prea intelegeam noi ce-si-cum merge prost in societatea in care traiam. Cravata era privita, cu mindrie, ca un semn al recunoasterii eforturilor pe care le depuneam in scoala. La virsta aia nu eram nici 'turnatori', si nici sacali care sa se bucure de hoiturile dimprejur.

Dle Ampop,
Ati spus: "Ceausescu ca de altfel orice leader stalinist l-a urat din strafundurile sale pe Dumnezeu".
- Cum poti uri pe cineva in care nu crezi, si a carui existenta o renegi ? V-ati grabit (!)
#635551 (raspuns la: #634406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
unde-i vis, încap şi dodii - de parola.uitata la: 26/10/2012 20:49:43
(la: A doua incercare)
"Un ganditor care tocmai iesise din baie ... gandea! Cu fruntea impinsa spre pumn, el gandea.

... o sacosa goala in mana. Glezna ei..."


"Un pânditor care tocmai ieşise din Gaie... pândea! Cu sorgintea împinsă spre somn, el totuşi pândea."

Pânditorul, aşezat pe povârniş de ţâţă la Gaia-n conştiinţă, îi scărpina acesteia nările cu un trunchi de sequoia de vârful căruia legase o şfară c-un cârlig. Cu botul cizmelor lovea din când în când mucusul care se despărţea-n vălurele de malurile nasului şi se amuza aruncând pietricele-n grotele ochilor, mirându-se că lebedele nu-şi iau zborul, ci plutesc mai departe printre sprânceniş. - Ce vis e acesta-n care sacoşele goale nu rodesc? îşi zicea el. A mai văzut careva uter gol să nu-şi nască menirea? Din gleznele femeilor ies patimi pământeşti precum ieşeau din pântece nevoile trupeşti odinioară, în vremurile-n care izmenele erau trântite laolaltă cu fotele şi camizolele pe fundul copăilor, apoi erau făcute de ruşine-n apa rece de pârâu. - Ce vis e acesta-n care sacoşele goale nu rodesc? bolborosea în continuare mâhnit. A mai văzut careva ţintirim gol să nu-şi aştepte cernirea?
#635954 (raspuns la: #635926) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
baby - de Victorian Silă la: 03/02/2013 22:50:55
(la: Coleg dintr-a opta)
Interesant cum dupa atitia ani l-ai visat pe tipul asta. Nimic nu bate lumea viselor.
Cica personajele viselor sint intotdeauna oameni care i-ai intilnit pe parcursul vietii, cu alte cuvinte eu n-o pot visa pe Marylin Monroe:)
Si eu am niste vise ciudate rau.
In general sint f interesat de vise, daca ai unul mai ciudat vreodata, poti sa mi-l trimiti direct ca mesaj.
Recomandare de citit: cartea lui Freud despre vise, am gasit-o pe scribd in romaneste.
Dupa ce am citit cartea am inceput sa-mi explic aproape tot ce visez.

#640400 (raspuns la: #640398) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parintele Dumitru 3 - de sami_paris74 la: 27/02/2013 18:16:23
(la: Parintele Dumitru)
.În Germania Democrată erau adevărate atacuri împotriva emigranţilor turci şi români. Au dat foc lagărului şi au deschis focul cu pistoale şi puşti mitralieră, atunci au murit părinţii mei.
- Dumitru mi-a furat tinereţea şi copilăria! Am să-l omor cu mâna mea.
- Nu n-ai să-l omori tu, o să-l omoare puşcăria, pachetele astea cu prafuri albe, cine le-a pus aici?
După ce plecăm îi lăsăm şi lui un pachet cu cocaină cadou, si - o să-i trimitem poliţia să-i facă o perchiziţie, nu trebuie să-l omori, o să moară singur în puşcărie.
Pardailean furase un colţ de rai, un paradis cu bogăţii imense, şi-apoi din pomul oprit al acestui paradis furase femeia cea mai frumoasă din viaţa lui, în clipa în care îngerul păzitor stătea cu faţa către el.Şi în acest paradis cunoscut doar de el, îi păcălise pe toţi cei ce ascultau de legile omeneşti: popi, împăraţi, avocaţi şi judecători, comandanţi de batalioane, hoţi şi poliţişti.Pe toţi îi păcălise, se simţea invincibil şi avea el impresia că toată omenirea sta gata să fie străpunsă de spadă lui extrem de ascuţită.
Şi totul îi reuşise din plin. Dar oare până când o să ţină norocul lui Pardailean?
Izbutise să se strecoare în cele mai ascunse secrete din casele cele mai renumite. Reuşise să-şi îndeplinească orice vis: bogăţia nemărginită, respectul tuturor ţiganilor din satara... primise titlul de bulibaşă, fericirea în dragoste şi toate aceste minunăţii le câştigase dovedind curaj şi inteligenţă.
Trăsăturile fundamentale ale caracterului său, ale sufletului său erau sinceritatea, cinstea faţă de rude şi prieteni, corectitudinea de a face parte egală cu toată şatra.În şatră era iubit de toată lumea, îl stima şi îl respecta. Din cauza geloziei prima lui nevastă Marylin îi făcuse vrăji cu păr de cal şi coadă de şoarece, după care, în apa din ulcior strecurase câteva grame de arsenic.Şi ca un făcut, o durere puternică se instală în picioarele lui, o boală necunoscută îl făcu să zacă mult timp în pat, să transpire şi să-i curgă în acelaşi timp sânge pe nas şi pe gură. Într-o bună zi preoteasa se duse la Marghioala şi la Popeda, cu lacrimi în ochi le rugă să vină urgent în caravana lui Pardailean.
Marghioala fu singura care descoperi imediat otrava, luă ulciorul cu apă şi-l mirosi cu atenţie, apoi se apropie de Pardailean, apucă o şuviţă de păr care o desprinse cu uşurinţă de pe capul lui şi zise:
Mdaaaaa, asta-i metoda veche de când lumea. « Asta-i metoda Medicis »
- Şi va trăii? O întrebă Popeda.
Va trăi, sigur că va trăi! Dacă tu îl iubeşti cu adevărat să-i dai să bea de trei ori pe zi apă proaspătă de la izvor împreună cu ceaiuri fierbinţi din plantele pe care am să ţi le aduc eu personal aici.
Începând cu ziua de azi nimeni nu mai are voie să intre în caravana lui. Cele două surori gemene Marylin să vină imediat la mine.Cele doua surori gemene au fost legate şi seara înainte de ora zece, tribunalul format din judecători ţigani, au condamnat-o pe una dintre cele doua surori Marylin la moarte, adică obligată să bea ea tot conţinutul din ulciorul cu apă otrăvită.Şi ca un făcut,Pardailean după boala de care zăcuse, se bucura de o sănătate de fier încât nimic nu-i mai făcea rău.În loc să îmbătrânească, parcă întinerise, părul i se îndesise şi devenise mai frumos şi mai rezistent de cât cel care îl avusese înainte de a fi otrăvit. Cât ţinu vara, făcu muncă manuală de artist, construind o căsuţă între ramurile unui nuc uriaş. Era paradisul lor acolo sus în nucul uriaş, se iubiră noapte de noapte şi preoteasa îi dărui trei copii. Era o desfătare să vezi casa cea mică toată din lemn de nuc, sculptată cu migală înfrumuseţându-se sub dalta ascuţită a unui artist îndrăgostit.
#642808 (raspuns la: #642807) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am primit de la Constantin. - de sami_paris74 la: 12/04/2013 19:17:57
(la: Caravanele de la Bezons)
Am primit cu bucurie cel de-al III-lea volum din ”Țiganii, aurul și diamantele”, avându-l ca autor pe Samson Iancu, editat de Ștefan Doru Dăncuș, cel care a făcut să vadă lumina tiparului și cel dintâi volum. Bucuria pe care o încercasem la primele volume nu m-a dezamăgit, pentru că Samson Iancu se șlefuiește din punct de vedere literar asemenea unui diamant. Meseria d-sale fiind de bijutier, este un bun prilej de întâlnire cu materii fine și rare, așa cum pot fi poate doar oamenii. Cei pe care scriitorul ni-i aduce înainte în filele romanului său (cu rădăcini în viața obișnuită prin toată Europa) sunt personaje vii, spontane, colorate și pitorești ca și costumele etniei rrome. Stilul folosit este îndeosebi cel oral, cu pagini de povestire bine închegată, unele pline de farmec și emoție. Pasaje de dragoste și durere, de lovituri de maeștri ai înșelăciunilor, de bogăție și moarte, de visare, sunt cele care alcătuiesc miezul plin de savoare al acestui nou volum. Cu mult haz sau dimpotrivă, cu dramatism, pe întreg parcursul călătoriei numită viață, țiganul pare să poarte în sângele său un germen de fatalism, astfel încât, însoțindu-se cu trei prieteni de nedespărțit – cântecul, versul și dansul – poate învinge cu un zâmbet toate încercările, uneori dure, ale vieții. Cântecul, cu virtuți de însoțitor armonic și de călăuză a sentimentelor către exprimare, de vindecător și vrăjitor, este la fel de viu, cu versuri candide, direct și cald.

Șlefuirea de stil din al III-lea volum din ”Țiganii, aurul și diamantele” este evidentă. Evidente sunt și observațiile din ce în ce mai aprofundate asupra istoriei, nu numai a etniei rrome ci și a omului în general. Cu finețea unui bijutier, Samson Iancu este cel care transformă oamenii în eroi, făpturi călăuzite de pasărea din ce în ce mai rară a libertății. Trecuți prin retorta alchimică a scrisului d-sale, cei întâlniți sunt radiografiați cu un atent simț de observație, Samson Iancu părând a fi în posesia unei magii deosebite care poate duce gândul la puteri paranormale. Din lectura cărții se desprinde o întreagă filosofie a vieții, nu fără o minimă morală care are legătură cu divinul din om. Într-o lume din ce în ce mai absurdă și haotică, țiganul este cel ce posedă experiețele sale de veșnic rătăcitor, memorie ancestrală care își face simțită eficiența în situații limită. De cele mai multe ori simpatic pe cât este de inteligent, pare să nu-i pese de legile uneori absurde alcătuite de oameni, păstrându-le în inimă doar pe cele moștenite de la strămoși ori primite de-a dreptul de la natură. Pare ocrotit de ceva superior, de îngerii pe care a știut să și-i apropie în sute de ani de prigoană și înrobire, dar el este de fapt omul liber în sinele său, în locul unde își păstrează cheile destinului ce îl poartă prin lume.

Volumul e presărat cu imginile autorului în micul său magazin de bijuterii din Paris, locul transformării lui Samson Iancu în scriitor. Un vis care s-a realizat prin forța magică a gândului, a dragostei față de copii, asemenea acestui nou episod din ”Țiganii, aurul și diamantele”. Demn de apreciere este cuvântul maestrului Cristian Țopescu de pe coperta IV. În recenzia celui de-al doilea volum, intitulasem demersul lui Samson Iancu al doilea pas, dar bucuria mea e la fel de vie după ce citesc, în finalul celui de-al III-lea volum / pas, cuvintele va urma.
continuare - de Victorian Silă la: 09/07/2013 19:56:07
(la: Vinatorul de iluzii (2))
Mai întîi, Yoghinul a respirat vreo zece minute, prelung şi scoţînd un sunet ciudat pe fiecare expiraţie, despre care am aflat mai tîrziu că era aşa numitul “om”. Pentru mine nu suna decît ca o vibraţie guturală, pe o frecveţă foarte joasă. Aşteptam nedumerit să se întîmple ceva, cînd, pe neaşteptate, a făcut un gest brusc cu palma stîngă şi una dintre lumînări, aflată la cel puţin un metru de el, s-a stins. A repetat de cîteva ori scamatoria şi toată lumea a aplaudat. Apoi a scos din mîneca cămăşii albe stil kimono, două ace lungi şi subţiri, care păreau din metal.
Cineva a oftat. Altcineva a rîgîit. Cîţiva au rîs. Yoghinul şi-a prins o bucată din pielea de pe stomac între degete şi a trecut acul dintr-o parte în alta. S-a lăsat liniştea. A repetat aceeaşi chestie în zona pectoralilor. A stat aşa cam un minut, după care a scos ambele ace. Toată lumea a putut vedea că nu cursese nici o picătură de sînge. Pielea parcă se lipise la loc, fără nici o semn de rană şi fără urme de cicatrice.
Ca şi cum ce ne arătase nu fusese destul, Yoghinul a împuns unul din ace prin podul palmei şi cu toate că procedeul ieşise din nou perfect, o fată mai din faţă, leşinase.
Aş fi putut jura că urmarea fusese doar o farsă repetată de zeci de ori, dacă nu mi-aş fi amintit după aceea că pe fata care leşinase o ştiam din vedere, din cartier. Toată lumea auzise de ea în generală – făcea parte din categoria celor care au fobie faţă de ace sau injecţii şi din cauza asta, în copilărie, toate vaccinele obligatorii îi fuseseră administrate sub anestezie. Aşa că de fapt, ce a urmat mi se pare chiar şi acum, după atîta timp, complet inexplicabil.
Yoghinul adusese o scîndură de lemn de pe balcon. Nu cred că văzusem aşa ceva pînă atunci, decît poate cîndva, ca o parodie în vreun film de desene animate. Scîndura arăta ca un pat din care ieşeau puzderie de cuie subţiri şi ascuţite. Cineva a şuşotit că Yoghinul se va întinde peste ele, că mai făcuse de cîteva ori asta şi că n-o să păţească “nici pe dracu”. Atunci a apărut Gonzo, care nici nu observasem cînd dispăruse din audienţă. Cînd s-a apropiat de centrul camerei am observat că ţinea ceva în mînă. Erau două fleici de carne crudă, tăiate perfect, ca pentru grătar. Gonzo a depus atent carnea pe vîrful cuielor şi s-a putut obseva cum sub propria greutate, bucăţile au alunecat în jos, aproape un centimetru şi au rămas înfipte acolo.
Gonzo a scos carnea şi s-a îndepărtat. Imediat toată atenţia s-a îndreptat din nou spre Yoghin. Şi-a scos chimonoul de pe el şi l-a pus peste cuie, ca pe un cearşaf. Îl mai văzusem pe Yoghin la bustul gol şi cu alte ocazii şi de fiecare dată mă mirasem ce rău arăta. (Într-a unşpea, stătuse odată toată recreaţia mare în spatele liceului şi ţin minte că în ziua aia se anunţase record de frig în Bucureşti, vreo - 25 C. Iarna următoare crescuse miza pariurilor pentru că se înfăşurase într-un cearşaf ud. Al dracu’ Yoghinul nu răcise niciodată şi nu fusese bolnav de nimic toată viaţa lui!)
I-am urmărit mişcările în cel mai mic detaliu. Cum a luat fata leşinată în braţe, cum a depus-o uşor peste cuie, nici neglijent, dar nici în grabă, exact cum procedase Gonzo cu fleicile mai înainte. Nu detectasem nimic suspect, nimic care să trădeze o scamatorie. De fapt, în general purtarea Yoghinului contrasta cu ce te-ai fi aşteptat să vezi de la un magician. Nici un zîmbet, nici o fluturare de mînă. Din atitudinea lui ghiceai că nu aştepta aplauze. “Atunci de ce o face?” mă întrebasem, nedumerit.
A lăsat fata suspendată vreun minut, apoi a luat-o de acolo. Atent, ca şi cum ar fi fost un bebeluş.
“De ce nu ai lăsat-o mai mult?” a întrebat un roşcovan tatuat.
“Pentru că mi-era frică să nu se trezească.” a răspuns Yoghinul. “Atîta timp cît dormea era în afara oricărui pericol. Dar nu puteam să o las să se trezească în experiment. S-ar fi rănit groaznic.”
“Păi nu atîrna la fel, în somn sau trează?” a întrebat un altul.
“Normal că nu! Visele din cap acţionează ca heliumul din baloane, unele te fac să pluteşti. Să zicem că odată visezi că zbori, iar altădată că ţi-ai pus pe tine o armură de cavaler teuton. Cîntăreşti exact la fel, ce crezi?”
“Nu ştiu.”
“Poţi să-ţi controlezi visele, controlînd energiile vitale ale organismului. Prin exerciţii budiste de yoga, cum fac eu. Iar unii spun că dacă reuşeşti să controlezi lumea viselor sfîrşesti prin a o modifica pe cea de aici.”
“Vrei să spui că i-ai putut controla visele? Pe ale ei?” am întrebat.
“Bună întrebare!” mi-a întors-o Yoghinul, fără să spună mai mult.
Aruncasem o privire spre Gonzo. Era tranfigurat, cu ochii cît farfuriile, cu o expresie de mulţumire care nu ştiam deloc ce ar fi putut să însemne.
*** - de pescadorul la: 18/07/2013 17:00:47
(la: Salut!)
"Fata de ceea ce au spus colegii mei vin cu completarea ca ai o perioada de proba"

Acum nu te bucura ca nu e vorba de "proba" la care viseaza fetele... ;)))))
Aici trebuie sa demonstrezi, n-am inteles nici eu pana acum de vreo 7 ani cui, ca adica meriti deci ca nu te apuci sa scuipi pe jos, sau ca incepi sa-ti ridici poalele in cap, literar vorbind si incepi un dialog cu "sa moara mama va sparg pe toti" desi eu mai ca-l incepusem... ;))))
De ce trebuie sa fii "probata"? Pentru ca eventual sa fii aprobata si sa devii "confirmata". Ceea ce este o mare realizare in viata si inseamna ca ce scrii apare imediat caci ai un buton de postare.
Aceasta sansa unica in viata nu o au toti ei trebuind sa astepte ca unul dintre confirmati sa catadicseasca sa iti posteze textul. Si se face chiar si in conditii grele pentru ei chiar daca isi musca degetele vis-a-vis de continut, in general apasa.
Din acest punct de vedere cel putin eu le sunt etern recunoscator. De ce etern, pentru ca eu sunt eternul neconfirmat... ;)))))))
Teoretic cel putin aceasta perioada de proba ar trebui sa dureze o perioada acceptabila adica macar durata medie a vietii unui om ca sa apuce pretendentul sa profite. In practica insa s-a ajuns la sperante pentru ca urmasii sa poata beneficia de confirmare si sa mearga la cimitir si sa-si anunte ramasitele inaintasilor, tataie ai reusit. Probabil asta este cauza ca in anumite situatii de deshumare s-a asistat la pozitii nefiresti ale osemintelor caci probabil de bucurie n-au mai putut sa-si pastreze tinuta regulamentara cu mainile pe piept.
Deci sperante exista, apropo ai copii?... ;))))
#646356 (raspuns la: #646355) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pasari, raze, flori si vis - de beatlemaniacul la: 24/07/2013 11:07:18
(la: Nălucă)
pasari, raze, flori si vis
repetate-n doua strofe
mi-amintesc de doua profe
cam sexoase ... in rest plictis
vise taica, - de proud la: 31/07/2013 11:38:00
(la: presa instigatoare la violenta?)
vise despre o lume corecta. Cu ocazia asta mi-am amintit cat de incantati am postat despre Ungureanu, amandoi. Eu si tu. :)
#646536 (raspuns la: #646526) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 01/08/2013 23:11:05
(la: presa instigatoare la violenta?)
Apropo de "Bibliteca pentru Toti" pe care tatal meu s-a chinuit ani de zile sa mi-o puna la dispozitie intreaga pana am juns eu prin liceu. Si m-am bucurat foarte tare ca am avut ce sa duc mai tarziu la Anticariat, cate un gemanatn ca sa-mi rotunjesc banii de buzunar. Nu intru in amanunte vis-a-vis de momentul socant ce s-a derulat cand a descoperit paguba. Am retinut doar o expresie care acum ma face sa zambesc amar. Nu gasea cuvinte sa se exprime si s-a rezumat la "Esti un cur de maimuta!"
Singura consolare a fost ca macar am frunzarit-o chiar cu interes inclusiv pe rusi a caror literatura mi se parea un pic "exotica" si o consumam cu placere.
Singura multumire din perioada de trista amintire a fost ca aveai destul timp liber, ca TV ioc, cafenea virtuala ioc asa ca mi l-am pierdut printre file de romane. A fost o adevarata desfatare.
#646639 (raspuns la: #646635) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 06/08/2013 18:15:10
(la: Mars One - o initiativa privata)
Si principala piedica care s-ar opune in caleal unei eventuale cariere de cosmonaut care ar sta sa se infiripe in cazul meu ar fi ca aleasa mea pe care as duce-o cu mare bucurie pe Marte, ca s-o las acolo, nici ea nu ar pune botul la o asemenea aventura ca varsta si sensibilitatea ei sufleteasca ce o impiedica sa numeascafata persoana la care viseaza pe care ar smulge-o din radacinile pamantesti. Doamne ce vis sa stai in pustietatile alea si sa-ti dai in cap cu cartea lui Boia si pe Marte inconjurat cu ghivece de lalele de plastic care sa aduca aminte de taramurile la care ai renuntat definitiv si irefutabil .... ;)))))
Va inchipuiti extraterestrii cum s-ar strange ca la urs ca sa faca poze... ;)))))
#646994 (raspuns la: #646992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
teritoriul partea a-III-a - de sami_paris74 la: 09/08/2013 16:24:49
(la: Teritoriul)

Se aşeză lângă un foc făcut la marginea unei zone industriale din cartierul Militari, în jurul focului găsi foarte mulţi oameni bătrâni şi femei în vârstă.
- E loc şi pentru mine oameni buni?
- Esteee! Răspunse o bătrână cu ochii vopsiţi ca un indian din tribul Apaş. Aici este loc doar pentru bătrâni, nu primim aurolaci şi hoţii de buzunare, mai zise o babă din Ferentari.
Sticla de rachiu trecu din mână în mână.La miezul nopţii limbile se dezlegară. Babele se încălziră cu rachiu şi aveau chef de vorbă. Uitaseră că n-aveau casă şi pensie.
Nu ştiu ce să mai facem; începu o babă venită de o săptămână de la Mărăşeşti.
Alături sfârâiau câteva bucăţi de carne de porc, mai multe oase decât carne.
- Eu nu mai pot să rod, ia şi papă Ioane că viaţa e grea aici pe teritoriul nostru naţional! Gheorghe apucă ciolanul şi începu să-l lingă încet pe margine. Mm-mm ce bun e! De trei zile n-am mai pus nimic în gură.
Miţa Biciclista povestea că porcul vecinului îi rosese aproape toate blănile din gard, aşa că ieri s-a răzbunat pe porc şi i-a împlântat un cuţit mare direct în inimă.
L-am gâdilat puţin pe burtă, s-a aşezat şi -am înfipt cuţitul în el, jos sub omoplatul stâng. Prietenii mei m-au ajutat să-l tai în bucăţi şi să-l transport până aici.
- Spune tu ţaţo Didino, aşa-i c-avem carne paina mâine?
- Da! Sigur că avem, o să avem şi mâine dacă nu o împărţim cu maidanezii. Păi cum să-i laşi aşa flămânzi când îi vezi că urlă şi plâng, plâng şi ei de foame săracii,ca doar ei sunt singurii nostri prieteni in Romània.

- Eu i-am zis vecinului să şi-l ia dracului de porc din curtea mea, i-am zis de zece ori. Oricum nu avea unde să-l ţină, că în bordeiul lui trăiesc nouă persoane. Aşa că l-am uşurat.
- Auzi fă Didino, auzi?
- Da fă, te aud!
- Hai mai cântă-ne şi nouă cântecul ăla de-l cinta Ioana Radu, Dumnezeu s-o hodihneasca.
- Nu pot fă să cânt fără orchestră, să mor pe patul spitalului dacă pot. Hai fă nu te jura aşa la mişto! Că toţi ajungem în final în spitale.
- Uite cântă pentru noul venit, pentru Ion, fă-i şi lui o bucurie fă;
- Da ţi-am spus că n-am orchestră. Trebuie vioară şi pian.
- Ştii ceva, încearcă să cânţi la pâlnie.
Didina îşi puse mâinile pâlnie la gură, în timp ce cânta făcând cu mâna dreaptă să-i vibreze coardele vocale, lacrimile începură să-i inunde faţa şi mâinile.

« Mi-e dor de ochii tăi adânci
Scânteietori ca soarele de mai
Mi-e dor de vraja ce-o arunci
Prinos al părului bălai

De-o dezmierdare iar mi-e dor
Şi de sărutul ce-adanc el m-a robit
Ca vântul adiind uşor
Să-nvie chipul ce-am iubit

Te simt în viaţă paradis
De vorbe dragi, de cântec şi de flori
Te port în minte ca pe-un vis
Ce dăinuieşte peste zări

Mi-e dor de sărutarea ta
Ce pătimaşă tu mi-ai dăruit
Mi-e dor de nopţile de mai
Când amândoi ne-am întâlnit »

(Versuri şi cântec de Ioana Radu.)



#647192 (raspuns la: #647187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...