comentarii

unchiul meu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Unchiul Damian - de zaraza sc la: 12/02/2014 14:29:32
(la: Sa mai si radem)
Unchiul meu Damian era în stare bună de sănătate până când soția lui, mătușa mea Doroteea, la cererea fiicei sale, verișoara mea Tota, i-a zis:
- Damian, împlinești 65 de ani, e timpul sa-ti faci un control medical.
- Dar de ce? Mă simt foarte bine!
- Pentru că prevenirea trebuie să fie făcută acum, când încă ești în putere, i-a replicat mătușa mea.
Asa că, unchiul Damian s-a dus să-l vadă un medic.
Medicul, de bună seamă, l-a trimis să-și facă toate examinările și analizele.
Două săptămâni mai târziu, doctorul i-a spus că e destul de bine, dar are în atenție unele rezultate care trebuie să fie îmbunătățite.
Apoi i-a scris o rețetă:
· Atorvastatina comprimate, pentru colesterol,
· Losartan, de inima si hipertensiune,
· Metformin, pentru a preveni diabetul zaharat,
· Polivitamine, pentru a crește imunitatea,
· Norvastatina, pentru tensiune arteriala,
· Desloratadina, pentru alergie.
Cum medicamentele erau numeroase trebuia protejat stomacul și i-a dat Omeprazol și Diuretic pentru edem.
Unchiul Damian s-a dus la farmacie și a plătit pentru medicamente o bună parte din pensie.
Totodata, nemaiaducându-și aminte dacă pilulele verzi de alergie trebuie luate înainte sau după cele pentru stomac, iar cele galbene pentru inimă în timpul sau după ce a terminat masa, s-a dus iar la doctor.
I s-a făcut așadar o mică descriere privind modul cum să fie luate doctoriile. Se simțea un pic tensionat și cumva deprimat, așa că i s-a mai dat să ia Alprazolol Succedal pentru dormit.
Unchiul meu, în loc sa se simtă mai bine, se simțea tot mai rău.
Ținea toate medicamentele într-un dulap din bucătărie și n-a mai putut ieși din casă deoarece nu trecea nici măcar o clipă din zi fără ca să nu ia câte o pilulă.
Un necaz veni apoi peste unchiul Damian, câteva zile mai târziu, când a făcut gripă, iar mătușa mea i-a făcut patul ca de obicei dar, de aceasta dată, în afară de a-i da ceai cu miere, a chemat și doctorul.
Acesta i-a spus că nu-i nici o problemă, dar i-a prescris Tapsin, Sanigrip ziua și noaptea, cu efedrină, pentru tahicardie Atenolol și a adăugat un antibiotic, Amoxiciclină de 1 gram la fiecare 12 ore, timp de 10 zile. Pentru o ciupercă și herpes i-a dat Fluconol cu Zovirax .
Colac peste pupăză unchiul Damian s-a apucat să citească prospectele tuturor medicamentelor pe care le lua și a aflat care sunt contraindicațiile atenționările, punerile în gardă, precauțiile, efectele secundare și interacțiunile medicale.
Ceea ce citea era îngrozitor!
Nu numai că puteai să-ți dai duhul, dar puteai sa faci aritmie ventriculară, sângerări anormale, puseuri de greață, hipertensiune, insuficiență renală, paralizie, crampe, modificări psihice și o mulțime de alte lucruri oribile.
Speriat de moarte, a chemat doctorul care l-a văzut și i-a spus să nu-și facă griji.
- Liniștește-te, Dom' Damian, nu te agita, i-a spus doctorul, în timp ce i-a scris o nouă rețetă cu Rivotril cu un antidepresiv, Sertralina 100 mg. Și cum îl dureau încheieturile i-a dat Diclofenac.
Ca urmare, de fiecare dată unchiul meu, apelând la farmacie, umbla și la pensie.
Se simțea din ce in ce mai rău, motiv pentru care doctorul îi administra noi medicamente ingenioase.
A venit și vremea când sărmanului meu unchi Damian nu-i mai rămânea nici un moment din zi în care să nu ia pastile și nu mai avea pic de somn în ciuda capsulelor pentru insomnie care i-au fost prescrise.
A ajuns atât de rău că într-o zi, dând curs celor cuprinse în prospectele medicamentelor, muri.

La înmormântare au fost toți dar cel care a plâns cel mai tare a fost farmacistul.
Chiar și astăzi, mătușa mea spune că, din fericire, l-a trimis la timp la medic, pentru că dacă nu-l trimitea în mod sigur ar fi murit mai devreme.
Ah, dacă unchiul Damian nu ar fi luat nimic și ar fi urmat un regim naturist cu pui fără piele, curcan, linte, ulei de măsline, fructe, legume de toate culorile, sărac in sare, fără adaos de zahăr, cu un pahar de vin roșu și ar fi mers pe jos șase mii de pași pe zi ar fi fost încă în viață și ar fi petrecut de minune.
#650515 (raspuns la: #650228) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Parinte Iulian - de mama la: 25/11/2003 23:27:56
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
eu sunt casatorita cu un catolic

unchiul meu, ortodox fiind este casatorit cu o femeie evanghelica

eu cred ca semnificatia casatoriei
trece de bariere religioase
atata timp cat cuvantul da
are o valoare in fata lui Dumnezeu.

sa-mi fie iertat
daca gresesc.

si sa va mai spun ceva:
strabunicii mei au fost greco-catolici
ei au trecut din motive...(independente de vointa lor)
nu conteaza
dar sa le spunem de politica bisericii
la ortodoxism.

asta nu i-a impiedicat sa fie
mai departe de Dumnezeu.
#5206 (raspuns la: #5192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Catalina,
Mutumesc,
Imi place tonul acestei conversatii "virtuale." Tocmai am citit niste comentarii de pe urma interviului pe care l-am dat la "Evenimentul Zilei," destul de vulgare, referitoare la faptul ca am folosit imagini de la Mineriada din 1990 in filmul meu. Alt motiv de a nu incerca sa port un dialog civilizat cu o societate departe de civilizare. Dar sa raspund la intrebarea ta.

Familia mea a fost destul de ciudata, amestec de tarani si aristocrati. Toate informatiile pe care le am despre ei sint vagi, si multe lucruri pe care astazi cred ca le stiu, au multe pete albe. Parintii mei au murit in 1982 si in 1983, cind nu-mi inchipuiam ca vor muri vreodata, si ca urmare, am aminat intrebarile esentiale pe care orice adolescent ar trebui sa le puna parintilor. Din partea mamei, stiu ca sint ceva legaturi cu Brincovenii (am aici in state, un arbore genealogic care explica, chiar daca destul de vag, legaturile astea). Bunica din partea mamei a fost grecoaica, s-au stabilit la Buzau. Legatura cu Brincovenii vine de la bunicul meu, pe care nu l-am cunoscut.
Fratele mamei mele, ambasador cultural, prieten cu Nicolae Iorga, a infiintat Liga Culturala. I-a promis mamei ca, dupa ce ea ii va absolvi facultatea, ii va deschide o casa de mode la Paris, unde sa-si desavirseasca visul (a studiat moda). Poate ca a simtit ceva, sau poate ca a stiut ceva despre ce se va intimpla in Romania. El s-a insurat si a plecat pe Coasta de Azur in luna de miere. In tara, Iorga si alti demnitari din cercul lui au fost asasinati. Din Franta a venit vestea ca unchiul meu s-a sinucis, destul de aberant daca te gindesti ca nimeni nu s-ar sinucide pe Coasta de Azur, in luna de miere, in loc sa ceara azil politic si sa se stabileasca in aceasta tara magnifica.
Bineinteles ca mama si ideile ei de moda s-au topit in salopetele rusilor si a comunistilor locali, care au considerat ca ea n-a avut "origine" sanatoasa, si ca urmare, desi era absolventa de facultate cu studii in design de moda, a fost nevoita sa fie "re-educata" si sa lucreze in posturi amarite de cusatoreasa, etc. Cred ca moartea fratelui ei a fost prima lovitura majora. Altele au urmat, dar ea nu si-a revenit niciodata. Am crescut in spiritul acela al lumii "vechi," inconjurat de ceea ce a putut sa salveze, un sens de cultura apusa, o umbra veche a ceea ce a fost vreodata, ca o patina de aur de-abia vazuta pe o icoana veche.
Tatal meu...n-a fost usor de trait cu el, desi m-a iubit mult mult. La 12 ani ascultam Europa Libera sub un cort de paturi improvizat intr-unul din dormitoarele apartamentului din Drumul Taberei. Tata credea ca paturile vor fi un fel de buffer (nu-mi aduc aminte cuvintul in romaneste), si ca vecinii nu vor putea auzi ce ascultam. N-a vrut sa se inroleze in partid, si toata viata a incercat sa ne salveze, ca familie, desi lupta pentru o cauza pierduta. A fost un om simplu, nascut intr-o casa de chirpici, fara podele. Cred ca a regretat ca n-a ramas la tara, si s-a mutat la oras pentru o viata mai buna. Cred ca si-a dat seama ca viata mai buna era doar o iluzie. A avut tot timpul nostalgia oalei de pamint si a strachinii. Mama avea seturi de tacimuri de argint masiv (salvate si nedeclarate la militie), dar tata s-a incapatinat sa-si manince ciorba intotdeauna cu o lingura de lemn. A fost un om ciudat, excelent fotograf amator, foarte patimas, care in ultimii ani de viata si-a gasit consolarea in bautura.
#6733 (raspuns la: #6627) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am citeva fotografii de la Va - de Florin Firimita la: 17/12/2003 23:27:22
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Am citeva fotografii de la Valenii de munte cu unchiul meu si cu Nicolae Iorga. Unchiul meu a fost foarte generos, a ajutat pe multi sa-si implineasca visurile. A fost un calator inveterat, si, destul, de straniu, isi trimetea vederi de prin toate colturile lumii, vederi cu sfaturi "filosofice" pe care le scria pe vreun vapor sau altul.
Mama n-a vorbit despre moartea lui, deci nu stiu detalii. Nu stiu unde sint inmormintati, in Romania sau in Franta. Am mai spus ca atunci cind ar fi trebuit sa-mi intreb parintii, a fost prea tirziu, i-am pierdut pe amindoi foarte repede.
#6808 (raspuns la: #6785) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Maryland - de Florin si atat la: 25/07/2004 12:19:18
(la: Interviu cu Dumnezeu)
Chestia cu platitul...a fost o gluma.
Am inteles ca textul/ prezentarea vrea sa para o scriere/ text apocrif -scriere cu tilc (apocrypha- in engleza).
Este insa ca si cu o ceasca de ceai...daca pui zahar..unora le place..altii gasesc ca este gretos.
Ce am crezut eu ca este gretos? Pozele. Alese in stil american. Si muzica. Pentru mine au stricat textul- povestea cu tilc.

Eu- om mai 'slow'-...departe de o biserica ortodoxa romana...icoana de lemn cu Isus din casa imi este de ajuns...:)).
Este un cadou. Unchiul meu a pictat-o special pentru mine...mi-a scris o dedicatie pe spatele icoanei si s-a semnat...icoana a fost sfiintita la Putna.

:)) Nu, nici eu nici PC-ul nu sintem slow...doar 'avem'...:) un punct de vedere diferit.




#18357 (raspuns la: #18348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
industria laptelui - de AlexM la: 04/08/2004 22:08:03
(la: Cum gandim?)
Destin zise ca si la munte se intampla ceva. Ui acilea:
--------------------------------------------------------------------
AlexM,si ciobanii, numiti si "oieri"au suferit si sufera continu transformari in viata lor..."industrializarea" s-a "catarat" si pe munte...
--------------------------------------------------------------------

Ultima data cand am fost la stana a fost asta vara. La stana unchiului meu, fratele tatii, cioban de cand era copil. E tot asa cum o stiam eu de copil. Tot aceasi stana din scanduri, tot acelasi interior, tot aceleasi lucruri care atarna peste tot. Parca numai cainii erau altii, copil fiind imi amintesc alte neamuri de caini ce avea el acolo. Industrializare la el ? Nu-i. O fi ca-i cioban de campie care-si mana oile prin stufarish si mirishti. modernizare? Avea un radio acum acolo. Ca m-a intrebat de ce nu i-am adus si lui nishte baterii "din Germania, ca ale-i mai bune". Bicilceta era in spatele stânii fara roata din fatsa si cu roata din spate "pe geanta". O bicicleta marca "Tohani" care a fost portocalie odata dar acum era mai mult ruginita decat portocalie. Pe stana mai erau 2 roti de bicicleta, dar amandoua cu spite lipsa si tot asa, ruginite. In schimb cãruta era top! Pe roti cu cauciucuri nene, si era saracul tare mandru ca are o iapa de 5 ani care "fugi ca argintul ghiu". L-am intrebat cum i se pare acum la 69 de ani , daca e fericit, daca ar face altceva, daca ar incepe altfel sa mai fie odata tanar. Parca-l vad cum si-a dat caciula de astrahan pe ceafa ( si vara, curios lucru, caciula asta o poarta. E una mai subtire ca aia de iarna, dar tot caciula de astrahan e) si-a invartit o tigare ( nu fumeaza din comerts ca au "buruieni in ele") si a inchis asa ochii in timp ce tragea din ea. Zice "auzi mai Sandica tata, daca as mai fi tanar mi-ash lua alta nevasta, dar cu meseria sint multumit). Am ras sa ma prapadesc. Cu femeia lui e de 45 de ani 3 copii mari si voinici.. Noa bun, deci la el nu e nici un pic de industrie. Si nefericit parea omul (daca ar fi sa-lk crez pe cuvant) din cauza la muiere. Eh, ce ti-e si cu femeiele astea cand esti barbat si ce ti-e si cu barbatii ashtia cand esti femeie.....

AlexM
#19034 (raspuns la: #18942) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
extraordinara poezie - de (anonim) la: 06/08/2004 09:23:58
(la: Cele mai frumoase poezii)
strivirea sarutului mai preocupa pe cineva astazi asa de mult?totul ia o intorsatura neasteptata....unchiul meu a scris o alta realitate...daca se poate spune asa:

Test
Nu pune la indoiala iubirea
acest crin imaculat
al lumii.
Iubirea nu se-ncearca
ci se crede.

Supusa la probe
ai putea s-o distrugi
pentru vecie.
O singura iubire
a inviat
a treia zi
dupa ce a fost incercata
pe cruce.

Iubirea nu se-ncearca
ci se crede.
de Petru Lascau

va multumesc,,,,,
#19149 (raspuns la: #17512) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horia D - de RSI la: 19/04/2005 00:56:09
(la: Automobilele erei comuniste)
Vorba cantecului:
"Pai de n-ar fi Horica-n site/
Eu de mult as fi uitat./
Dar ase Horica este/
Eu zic lumii o poveste!
"

Adaptare libera a textului popular-studentesc... ;-))
Renault 10 asamblat la Pitesti din piese importate direct din Franta. Unchiul meu avea unul care l-a "tinut" aproape 40 de ani! Ce excursii am facut cu el prin tara...Acesta era precursorul si modelul lui Dacia 1100, care se pare ca a fost un model mai reusit decat Dacia 1300, bine-cunoscuta si draga noua tuturor...

==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#44234 (raspuns la: #44218) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si chestie de ce ar fi penibil - de Jimmy_Cecilia la: 15/05/2005 12:40:31
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
sa va povestesc si eu ceva... ce mi s-a intamplat de mult...
tare de mult...
eram in anul întâi la chimie la iashi, spre sfarsit,
eram intr-un grup de straini,
gasca... eu si trei arabutzi...ei erau in anul doi la
hidrotehnica agricola... relatzii in toata cinstea, fratzesti...
desi unul avea intentii serioase.. yemenitul
ceilalti doi un irakian si un sirian...
toti trei educatie si mornä englezeasca, facusera scoala
elementara si liceul in Anglia...
vin eu cu tramvaiul de langa opera (unde era caminul)
pana in afara din iasi unde era institutul agricol, mancam toti 4 la cantina lor si apoi in asteptare sa goleasca sala si sa inceapa balul
de sfarsit de an, ne asezam pe scaune, pe langa perete si incepem
sa sporavaim......

imi povesteau arabutzii
cum au invatzat romaneste, ce prostii i-au invatzat românii sa spuna
cand vroiau sa invetze formule de politetze...
am râs in hohote, nu mai puteam de râs... si de o data simt ca ceva pocneste la talie...
imi zic, na! ca a lasat o pensa la cusatura, nu-i bai, ca tot
material e dedesupt..
era moda , asta era in iunie 1960, rochii stranse tare pe bust si talie
cu fusta infoiata si cu jupon apretat dedesupt, ca sa fie mai
infoiat...
hai acum sa dansam... sirianul deschide invitatia, ca fratele mai mare...
ma scol eu, ma scutur de fund, ca sa mi se puna juponul in forma,
si simt numai ca-mi aluneca pe glezne chilotzii... sau budi, ca pe vremea aia doar din aia gaseai in RO, pana la talie, cu elastic infilat ca sa-i tina
de calitate proasta.. la spalare elasticul lasa... la fel si atza de cusatura..

arabutzii mei nu mai stiau un,de sa se puna , unde sa se uite,
cu educatzia lor englezo-araba...eu bufneam de râs...
ceilalti studenti se uitau la noi ... ei trei si inca un vietnamean care
era la mecanica si tot in gasca noastra, erau singurii studenti straini din iasi...noi 5 eram aproape tot timpul impreuna...
se uita lumea ca la ursi la noi, mai ales ca romancele erau toate moarte
dupa straini pe vremea ceea, iar iei erau baietzasi seriosi, nu se uitau la fete...
daud-irakianul imi zice : jimmy, ti-ai pierdut batista...

eu de colo: ce batista, draga? mi-am pierdut chilotzii.. si-i vina voastra
ca prea m-ati facut sa râd...
erau sideratzi.. eu, linistita am scos piciorusele unul cate unul
afara, m-am aplecat , i-am luat si i-am bagat in poseta si
îi zic lui ahmed-yemenitul :
acum una din doua: sau imi arat fundul la toata lumea dansând,
sau mergem la caminul vostru (era alaturi de cantina unde era balul),
si-mi dai tu un chilot de-al tau....

zis si facut, dar pana la urma a fost un chilot de-al lui daud,
ca el avea fundul mai mic...

apoi ne-am intors in sala de la cantina si am dansat...cu totii in grup,
ca era twistul la moda...
intre timp vine si Li-chinezul....
îi povestim si ne apucam iarasi de râs...toata seara ne-am amuzat...

urmarile au fost doua:
in vacantze, s-au dus arabutzii 2 saptamâni la Munchen sa faca
cumparaturi, ca ei aveau o bursa prin ONU in dolari,
iar la reintoarcere sau dat jos din tren la timisoara,
unde au stat o luna,gazduitzi de unchiul meu

iar printre alte cadouri aduse intregii familii, ce credetzi ca jimmy
a primit in cadou?
18 chiloti germani, calitate si model extra, oferitzi de catre galeb-sirianul,
care se considera fratele meu mai mare, deci aparentele erau pastrate
la fel si morala respectata...:))

a doua urmare,
devenise o zicala, cand unul din grup ne facea sa radem tare, altul -i zicea: "potoleste-te, ce vrei sa ne pierdem chilotzii??
#49049 (raspuns la: #49043) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rsi - de cico la: 09/07/2005 03:42:52
(la: Penelopa)
ce faza! :))) deci ...nici eu matusalem, nici tu cu scutecele, ca se pare c-am trait la aceeasi epoca (de aur? ;))) Om fi chiar gemeni, dar n-o stim ;)

Ca la mine a doua (in aceeasi vacanta) a fost ...cei trei muschetari, urmat de "Dupa 20 de ani", "Vicontele de Bragelonne" si "Dama cu camelii" (pe toate le-am gasit la unchi-meu). Iliada lui Homer (in versuri) iti marturisesc ca m-a adormit dupa citeva zeci de pagini, dar am citit-o mai tirziu.

Amintiri, amintiri... Mai tii minte cind au aparut apoi, la scurta vreme, carticelele din "Biblioteca pentru toti" parca, cu Old Surehand, apoi Mizerabilii lui Hugo, Rob Roy?... Plus colectia lui Jules Verne (le cumparasem si le citisem pe toate).
#58798 (raspuns la: #58780) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu.. fiind FATA... (stim cu t - de Honey in the Sunshine la: 25/07/2005 15:18:19
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
Eu.. fiind FATA... (stim cu totii ca in disputele din cartier fetele sunt cantitate neglijabila) am fost foarte norocoasa...
Unchiul meu care pe atunci intra in lumea adultilor mi-a lasat o intreaga mostenire de pusti din tevi, prastii, pistoale cu bile, abtibilde... si toate celelalte chestii care ridica unui copil rangul in fata blocului :)
Asa ca eram ceea ce azi se numeste "bazata" :) .. Regret un singur lucru .. colectia de abtibilde Turbo :)) ma intreb unde or fi..
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
eu am o singura amintire legata :) - de Honey in the Sunshine la: 28/09/2005 21:06:01
(la: Amintiri din armata)
Aveam 5 ani si unchiul meu era in armata.Cum tocmai invatasem sa scriu m-am gandit sa-i trimit o scrisoare..

El a primit un plic mic, roz si o scrisoare mazgalita de hieroglife in care ii ziceam ca abia astept sa se intoarca acasa :)

Mi-a spus dupaia ca atunci cand a primit scrisoarea s-au strans toti in jurul lui la zeflemea .. "Ai gagica la gradinita, bah?"...
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
mila - de Shtevia la: 28/11/2005 10:17:24
(la: Mila: Am nevoie de definitie!)
Mie mila mi se pare un sentiment profund uman. Leului nu ii e mila de puii lui flamanzi, daca el insusi e flamand. Lupul nu se va induiosa de mielul plapand care sta langa coltii lui, iar pisica nu va ezita sa insface soarecele speriat. Nu se va gandi ca soriceii raman fara mama lor. Exemplele pot continua.
Insa, nu trebuie confundata cu “mila” care te face sa dai 5 lei cersetorului din autobuz (pe care eu o vad tare fatarnica) cu mila fata de vecinul de la doi care nu isi poate plati cheltuielile de bloc si abia de are cum isi intretine familia, fiindca tocmai a fost data afara de la locul de munca, pe motiv ca e invalid si societatea are nevoie doar de oameni sanatosi si puternici. Cred ca cei care se enerveaza primii de compasiunea celor din jur, sunt cei care au probleme de ego, care inca mai au de luptat cu orgoliul personal.
Eram studenta si de cate ori ma intalneam cu unchiul meu, care avea destul de multi bani, imi strecura cate o bancnota in mana sau in buzunar. Cand a facut-o prima data, m-am simtit jignita, desi umblam cu pantalonii peticiti de nu stiu cand. Am rosit, I-am zis ca ma jigneste si mi-a spus: “si eu am fost student si nu mi-a dat nimeni un leu. De multe ori umblam flamand zile intregi si zau ca as fi vrut sa ma jigneasca cineva cu niste bani. Daca nu iei bani de la mine, care ti-i dau fara sa mi-i ceri, fiindca te iubesc si stiu ce nevoi ai, atunci de la cine sa iei? Eu ii dau ca ajutor, nu ca sa te ofensez.” I-am multumit frumos si zau ca de multe ori abia asteptam sa ma mai “jigneasca” cu niste bani. Nevoi aveam mai mereu: cursuri, haine, un film. Iar bursa nu ajungea nici pe o masea…
Ceea ce ma sperie, insa, este mila care nu este sustinuta de iubire….e foarte ciudata si intr-adevar poate avea conotatii negative. Poate ca, de fapt, ceea ce numesc eu mila, este mai curand, empatie.
picky - de mya la: 25/05/2006 09:30:29
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Intuitia e una si rationalul e alta.

Preotul Iulian Nistea zicea ceva de genul "credinta vine din inima" si sunt de acord cu el. Iar intuitia mea imi zice ca Dumnezeu exista. Aici iar ma suprapun cu parerea preotului in cauza, din pura intamplare insa. Si ca o paranteza, a propos de rational...preotul a facut si facultatea de matematica, asta asa...ca fapt divers ca sa vezi ca tipul e destupat la cap.

Asa este, nu-mi bat capul...iau de-a gata asa cum simt, din intuite si din inima, ce sa fac...asa sunt eu. Am ajuns sa cred in Dumnezeu si nu-mi pare rau. Cred sincer!

Nu vreau sa o combat pe Jeniffer ca nu tin neaparat. Ma lasa rece. Nu-mi pierd vremea in discutii sterile, ii cunosc parerile si imi dau seama ca nu prea am ce sa discut cu ea. Nu vreau sa o conving de nimicuta :)).

Unchiul meu, precum Jeniffer, voia sa ma "convinga" de neexistenta lui Dumnezeu si nu a reusit.

Sincer nu tin sa discut in contradictoriu cu tine sau cu altii pe subiecte de religie, politica sau altele mai grele. Nu ma pasioneaza pur si simplu. Prefer sa ma destind cu topicuri mai usurele aici pe Cafenea.



#124150 (raspuns la: #124144) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu as zice miau da-mi plac si cei de zic ham ham... - de sarsilovici la: 01/06/2006 20:31:27
(la: Câine sau pisică?)
Sarsilovici is dupa Sarsica sau Sarsailoasa cand ii mai zic cand scurma in ghivecele cu flori icearca sa se joace cu telefonu mobil sau imi ascunde pe sub pat pachetu de tigari..Parintii acasa in apartament au acum pe a batarna de ma uraste si acu ca o trageam de coada in tinerete, are vreo 16 ani, pe Kity o birmaneza, pe Fitil de a cazut in balia cu apa oparita si a donat o parte din blana de pe spate si acu umbla decapotabil, pe Negruta care tocmai a fatat de ceva vreme dar a ramas fara pui ca i-a dat mama spre adoptie..
In concluzie eu unde is cu casa mea acu sau ma rog cu chirie in alt oras o am pe Sarsica care e neagra ca noaptea fara stele si nebuna tare da si tare atasata de mine si eu de ea...L-am mai avut si pe Duda un motan roscat cum imi e paru da a trebuit sa il dau la bunici...
Acum sa-mi aduc aminte de ce a spus cineva pe aici pe la cafenea ca decat sa iti iei un animal de companie mai bine infiezi un copil... da ma gandesc si eu asa ce ii pot oferi eu acum acelui copil...cam nimic adica nu am ajuns acolo in pozitia in care sa-mi permit infierea lui si dupa aia sa-l fac si pe el om si sa-i ofer toate conditiile si educatia scolastica sa creasca si sa devina om la randul lui...
Pe Duda roscatu l-am luat de acasa ...El nu a fost progenitura nimanui din pisicoasele casei ci a fost gasit de mama pe la garaj...Il aruncasera copii pe acoperis si plangea saracutu si era cat o ceasca de aia de pui cafeaua in ea...Si adus in casa a avut timp de o saptamana mama pe Michi batrana cu toate ca ea are la un mamelon o tumora, dupa care pe Kity pisica de 4 ani inca virgina da totusi cu instinctu matern...
Cand ma mai duceam pe acasa si le vedeam ma gandeam si eu cate avem de invatat de la animale Auzi nu e puiu tau da il tragi cu labuta la tata ta si chiar de nu-i ai sa-i dai lapte zici ca-i dai mancare si-l speli si il ocrotesti...
Povestesc de pisici ca astea au incaput in casa la noi si acu la mine unde locuiesc...
La serviciu in curte e Brutus un catel flocos negru fioros la prima vedere da tare alintat si daca mai ies la o tigara si il alint incepe sa se gudure de mine si parca mai are un pic si o face pe poneiu si ma arunca in spatele lui sa ma plimbe un pic..Da nu prea are sanse ca eu ma situez spre suta de kg....
De ce animal de companie? Pentru ca Sarsica vine seara cand ma bag in pat si ma mai uit la televizor si se aseaza pe pieptul meu si eu tre sa ma uit printre urechile ei sa mai vad ceva...cica vine si se aseaza acolo unde-l doare pe om..Ea vine si se aseaza pe piept..Pisica unchiului meu vine si se aseaza langa burta lui si el are ciroza si a ramas aproape doar scheletu, un pic de piele si o burta imensa.,.. Cam de asta pentru animale de companie..
Poate ele nu stiu atatea cat stim noi da stiu sa ofere acea afectiune care ne mai face sa ne luam gandul de la ce ne doare pe noi ca oameni...
Draga anonimule... - de ampop la: 08/06/2006 08:58:53
(la: SINUCIDEREA...am nevoie de ajutor !!!!)
Am dat de subiectul tau tarziu. Nu am mai intrat de oarece vreme in cafenea. Daca e sau nu provocare, chiar nu ma intereseaza. E clar ca esti extrem de depresiv si poate ai avea nevoie de ajutor medical de specialitate. Dar pana la urma nici un psihiatru nu-ti poate da echilibrul necesar, ci doar o prescriptie medicamentoasa. Wake up! copile...de la tine porneste totul! Esti slab? :) Eu sunt gras :)). Am slabit 8 kg intr-o luna ca asa am vrut! O sa ti se regleze si tie metabolismul si o sa vezi. Am avut 65kg in 1990, 105kg in 2006. Who cares? Esti intr-adevar la o varsta delicata, cand toate ti se par fara solutie. Dar sa stii...(eu sunt convins) ca ORICE problema este rezolvabila, cu ajutorul Celui de Sus.
Din nefericire am avut o experienta trista in propria familie. Unchiul meu, pe care nici macar nu l-am cunoscut (fratele mamei) si-a pus capat zilelor in 1955. Pentru o tanara. Otrava nu si-a facut efectul si a agonizat mai bine de o saptamana. Mama imi spunea ca regreta ce a facut, dar nu mai era cale de intoarcere, avea organele interne distruse.Cumplit.
Chiar daca spui ca "Nu cred in dumnezeu"... eu vreau sa-L vezi nu ca pe un judecator care te-ar condamna pentru o asemenea fapta, ci ca pe un tata intristat... God bless you!
Mario


eh... - de love_flavour la: 04/07/2006 20:26:09
(la: farmece cu ace - pe bune)
mai deci nu pot sa spun ca mama a dus o viata normala, a avut parte de cateva ciudatenii zdravene. pot sa incep cu faptul ca mama a divortat de tatal meu cand eu abia eram de vreo 3 luni in burta la ea. la vre-un an dupa divort tata a murit. s-a recasatorit cand avream vre-o 5 ani si a divortat iar si chici ce... a murit si tatal vitreg dupa vre-un an jumate si de atunci nici nu a mai avut devcat o singura relatie cu un tip dar nu a durat decat vreo cateva luni. ma gandesc ca ar putea sa fie un farmec in directia asta. mama nici nu are prieteni. la ea nu vine nimeni in vizita si nici ea nu se duce la nimeni. pe de alta parte se simte rau fizic: ba inima ba ficatul ba stomacul, are si probleme cu coloana si dureri de cap si cand se duce sa-si faca analize nu iese nimic anormal sau nimic mai mult decat usoare probleme ce apar cu varsta. deci sincer nu stiu ce sa spun.
am patit si eu niste chestii destul ce diudate. m-a busit plansul la scoala intr-o zi din senin. eram convinsa ca bunicu o sa moara in curand (si nu a zacut sau sa se planga ca-l doare ceva ca sa am vre-un motiv sa-mi fac griji). in noaptea in acare a murit am visat ca a venit fratemiu in camera si m-a anuntat ca bunicu a murit si ca nimeni nu se astepta. vreau sa spun ca fiecare detalui din vis a corespuns cu realitatea. alta chestie, trebuia sa mearga mama la tara ca se taia porcul. se hotarase sa plece pe 24 seara. am visat ca i-am spus sa se duca pe 23 daca vrea sa-l mai prinda pe unchiul meu in viata. cand m am trezit am reusit sa o conving sa mergem pe 23 fara sa-i spun motivul care m-a determinat sa mergem mai devreme. pe 24 pe la ora 2, imediat dupa ce am mancat pomana porcului cu totii, unchemiu a murit. si lista poate continua
deci am tot dreptul sa cred in chestii mistice si vraji si clarviziune.
plus ca bunica din partea tatalui meu bun dadea in carti, in cafea, in bobi, avea un arsenal de legaturi cu plante, radacini, flori, bucati de scoarta si altele (eu nu le-am vazut, si nici nu am vazut-o dand in carti dar i-a spus taicamiu lu mama de chestia asta. si tata dadea in carti si din cate am inteles, chiar destul de bine). si sincer pe ea o suspectez. si cred ca tot ei i se datoreaza si pasiunea mea pentru chestii de genu si capacitatea sa percep niste chestii pe care putini le inteleg. sincer nu am incercat sa fac vraji si nici nu cred ca o sa ma apuc vreo data. sa dau in carti poate ca o sa mai incerc (o singura data am incercat sa iau in mana cartile unei tipe care stia sa ghiceasca si mi s-a facut rau instant, m-a luat ameteala, ma durea capul si cu toate ca tineam cartile destul de strans, mi-au cazut din mana, parca au incercat sa fuga). in chimb daca e vorba de fenomene paranormale - vise care se adeveresc, ganduri rele care se intampla (intr-o proportie mica, ce-i drept), reactii energetice ciudate - pot sa scriu un roman cu cate am patit
#131601 (raspuns la: #130913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
CRI CRI - de zaraza sc la: 15/09/2006 15:58:14
(la: Pictori şi picturi)
Cri Cri, esti fenomenala!
Cu al tau peisagist Siskin, pe care l-am gasit la Shishkin, am gasit un tablou care m-a insotit in anii de liceu si facultate la unchiul meu. E vorba de "Ship timber". Asa l-am gasit in google.
Pe mine ma tenta sa va spun ca imi plac peisajele si cautam si alti peisagisti.

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#145519 (raspuns la: #145115) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mao - de dacia1300 la: 28/09/2006 19:55:17
(la: Proamerican sau antiamerican?)
Dupa cum am mai spus, un om normal nu si-ar lua ca nick Himmler sau Göring sau Hitler. Banuiesc ca esti de acord.

Foametea nu a fost o cauza directa a conducerii despotice a lui Mao, a avut alte origini.

Nu e adevarat. Originile foametei au fost exact experimentele, "metodele stiintifice" in agricultura ale lui Mao. La asta s-au adaugat seceta, inundatii si coruptia birocratiei comuniste chineze. A fost o inlantuire perfecta de evenimente, la baza carora a stat Mao. Mao este cel care a pornit experimente pe spinarea poporului; experimentele au esuat si zeci de milioane au murit.

Revenind la Truman, tu afirmi ca efectul psihologic ar fi fost acelasi si daca ar fi lovit baze militare. Asta e teorie foarte frumoasa, despre care se poate discuta la nesfirsit acum, in linistea de dupa razboi. Problema e ca practica arata altfel la ora aceea. Americanii deja bombardau puternic cu arme conventionale Japonia, dar asta nu ii facea pe japonezi sa se predea. Sigur, le diminua substantial puterea militara, dar atit... Dupa cum poate stii, Germania a fost bombardata crunt, atit orasele cit si instalatiile militare si industriale. Cu toate astea Germania s-a predat neconditionat doar in momentul cind pur si simplu nu mai putea lupta la sol.

Tinind cont de faptul ca japonezii erau mult mai fanatici decit germanii, nu e greu de inteles ce ar fi insemnat invadarea Japoniei pentru armata americana. E un lucru foarte bine stiut in doctrina militara ca un razboi (conflict) nu se poate cistiga doar prin bombardamente aeriene. E nevoie de ceea ce se numeste "boots on the ground". Truman in acel moment pur si simplu nu mai vroia sa puna "boots on the ground" in Japonia, asa ca a folosit bombele. (Apropo, spuneai ca americanii ar fi trebuit sa atace baze militare in loc de Hiroshima si Nagasaki. Hiroshima era centru logistic vital pentru armata japoneza, iar Nagasaki era baza navala militara).

Imi pare rau de unchiul tau, era insa militar. Chiar nu poti face diferenta?

Mao, tu chiar nu ai inteles ce am vrut sa spun. Am dat exemplul unchiului meu pentru a iti arata ca el a murit in lupta in martie-aprilile 1945 doar din cauza incapatinarii germanilor de a inceta razboiul, desi era evident ca pierdusera razboiul. Acelasi lucru s-ar fi intimplat cu zeci de mii de soldati americani daca invadau insulele japoneze, ar fi murit inutil doar din cauza fanatismului japonez.

Asta e practic tot ceea ce se poate spune despre subiectul asta. Daca tot nu intelegi ideea mea, nu ai decit sa continui sa afirmi ca Truman e monstru cu nimic mai prejos decat Bin Laden.

Zici ca nu esti adeptul teoriilor nebune? Foarte bine, asa sa fie. Apropo, ce parere ai despre linkurile postate de paianjen la subiectul despre tortura? Ti se par normale, putin exagerate dar totusi interesante sau produsul unei minti bolnave?

Ghicesc la tine o atitudine ciudata fata de romani... Faptul ca ai emigrat ... ti-a schimbat optica si ti-a ridicat nasul?

De ani buni citesc in mod regulat forumuri in doua limbi straine, si din cind in cind forumuri in limba romana. De-a lungul acestor ani am observat un fenomen care se repeta in mod regulat: discutiile in contradictoriu ale romanilor degenereaza in certuri si chiar injuraturi (daca permit moderatorii) mult mai des decit cele ale strainilor. (Evident ca nu vorbesc de absolut toate discutiile romanilor). Nu am absolut nimic impotriva unui ton puternic, chiar agresiv, daca ramine totusi politicos. La multi romani politetea dispare prima in cazul unui conflict verbal. In engleza exista o vorba: "we agree to disagree" - sintem de acord ca sintem in dezacord. La multi romani, daca sint in dezacord, discutia o ia usor, usor (sau chiar repede) spre cearta.

Poate ma insel, poate e o observatie falsa. Cu toate astea, imi amintesc de certuri in mijloacele de transport in comun la ora 7 dimineata (!). Un om normal (cum sint de altfel foarte multi romani) probabil ca dormiteaza in autobuz la ora aia :-) Un mitocan roman injura la ora aia. Nu injura pentru ca e beat sau face parte dintr-o clasa sociala defavorizata. E un domn (doamna), bine imbracat(a), nervo(a)s(a) si se descarca pe cei din jur. Expresia "Fa, io sint o doamna!", e reala si isi una din origini in troileibuz. La asta adaug ceea ce scrie in ziare in mod regulat, si anume faptul ca dupa revolutie a crescut enorm numarul persoanelor care sufera de tulburari psihice sau nervoase. (Asta mi-a confirmat si o prietena din Romania, medic psihiatru la celebrul fost spital 9). Un medic psihiatru roman din America mi-a spus ca exista romani care au tulburari psihice din cauza socului produs de emigratie, dar asta deja e altceva.

Tragind linie sub tot ceea ce am spus pina acum, am tras concluzia ca multor romani le lipseste intr-adevar cultura dialogului in contradictoriu. Nu ai decit sa consideri explicatia asta ca fiind un semn de aroganta din partea mea.

nu te vad niciodata la "useri online". Sub ce nick mai postezi?

Nici un alt nick. Postez si citesc doar de citeva ori pe an.
Imi luai haina de casa Din m - de cosmacpan la: 17/01/2007 17:56:10
(la: Cine vrea sa stea de vorba cu zaraza sc?)
Imi luai haina de casa
Din molton tivit cu-atlas,
Papucii di cheli-ntoarsa
Si acum sa vezi taifas.

Dau o fuga-n Cartarescu:
Ca doar el iubea femeia
Si dadui peste povestea
Cu Vasile si Zaraza:

Unchiul meu dinspre mama, care este actor, facea un turneu cu trupa lui cand l-a intalnit, prin 1959, la Piatra-Neamt. A gasit acolo, pe post de masinist (tragea in fiecare seara cortina), un batran cu aspect de boschetar, caruia teatrul ii dadea, de mila, o paine. Cineva i-a spus ca era Cristian Vasile si ca fusese faimos la vremea lui. I s-a si fredonat refrenul Zarazei. Unchiul meu i-a dat batranului o cinzeaca si acesta, gajaind in soapta, i-a povestit cele de mai sus. Le povestea oricui, dar nimeni n-a pus pan-acum povestea pe hartie. O fac eu,in cele din urma, deplin constient de faptul ca nu aceste biete pagini vor duce mai departe amintirea lui Cristian Vasile, ci refrenul etern al Zarazei:

Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza,
Cine te-a iubit,
Cati au plans nebuni pentru tine
Si cati au murit.
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza,
Sa ma-mbatezi mereu,
De a ta sarutare, Zaraza,
Vreau sa mor si eu...

( preluare din cartea "De ce iubim femeile", de Mircea Cartarescu, Editura Humanitas.)

IO as vrea sa stau nitzel, colea pe un scaunel



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...