comentarii

va`ni dau bana tut ti tini lea vruta s`n vasalii ti tini lea alexandra :


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Vedeti de ce nu dau eu prea m - de Danila Prepeleac Jr la: 25/06/2005 22:39:43
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
Vedeti de ce nu dau eu prea multe date personale? Pentru ca prin cafenea sunt multe “caractere” care dau in clocot foarte repede si n-as vrea ca la urmatorul contra-raspuns sa mi se puna in circa si un eventual infarct, Doamne fereste! Apoi eu nu ma consider o persoana importanta sau publica si nici nu imi place sa merg in piata sa ma urc pe o taraba si sa incep sa ma bat cu pumnul in piept, doar-doar de ma vor auzi, daca nu precupetii, macar legumele , fructele sau zarzavaturile. Sa nu ne grabim ca fata mare la ... Am mai spus ceva si despre mine, dar sa avem putintica rabdare. Aici suntem in Canada unde totul este slooow (asa zic americanii) iar eu folosesc o masina de tipul I AM CANADIAN cu trei viteze: incet, foarte incet si pi loc. Daca cineva ma sperie bag in viteza a treia.

“Sti sper ca pentru orice vizita in strainatate cetatenii romani trebuie sa dovedeasca la aeroport la plecare ca au fondurile necesare de subzistenta in strainatate pe perioada vizitei”.
Conexiunea este geniala! Vorbesc serios. Pai d’aia ma simt eu aici, dupa ani buni, ca un vizitator! Asa am fost tratat de la primul pas facut in Canada. Suspectez ca acestei tari i-ar conveni foarte mult sa transforme emigrantul in vizitator si ca face tot posibilul pentru asta. Ginditi-va la puhoiul de emigranti-turisti care ar parasi tara dupa ce si-au cheltuit fiecare zeci de mii de dolari. Ce turism fabulos! Aici am si eu o parte de vina. O mare parte din “rezon-ul” alegerii Canadei se datoreaza frumusetilor Vancouver-ului. Un coleg care facuse o vizita la sucursala firmei Pirelli, la inceputul anilor ’90, facuse niste diapozitive in relif cu niste imagini de ti se taia respiratia. Asta a fost tinta mea pina aproape de plecare. Cunosteam statisticile despre precipitatii, temperaturi, detalii despre firme din domeniul meu, geografie fizico-economica, etc. Si imi vine ideea, ca rominul in al 12-lea ceas sa studiez harta seismica. Mamaaaa care faci gogosi tu le faci tu le mirosi! Si mai si dadeau detalii despre cum sa te ascunzi sub masa la urmatorul mare cutremur care se asteapta in BC. Eu sunt adeptul lui “ce tie scris in frunte-ti pus” dar am auzit ca destinul poate fi modelat un pic si ma gindesc ca in loc sa-mi rup piciorul in Vancouver (Doamne fereste!) poate scap mumai cu un deget scrintit in Toronto.
A propos de turism, acum vreo 3 ani ma intorcem din RO. La granita intrebarile obisnuite. Din ce dirctie vii, daca ai adus bauturi alcoolice, tigari, cadouri, ce fel de cadouri, cite bagaje ai, etc. O singura data aveam doua valize mari pline cu carti si mai multe amintiri din RO. Ma trecut pe “bucla” dintre bagaje si iesire. Sunt cel putin 4 mese lungi unde se pureca bagajul. Saracii oameni! Le pusesera la vedere cele doua sticlute de votca aduse legale si ii scotoceau si in borsete. Nu am mai vazut asa ceva de pe vremea odiosului. Eu am scapat numai cu o revizualizare la raze. Luna trecuta interviul a devenit de-a dreptul obraznic. Intre granita si sala bagajelor stateau 4 dudui (duduia pamintul sub ele cind mergeau!). Urmatoarea care se libereaza incepe: De unde vii? Cat ai stat? Ai adus alcool? Dar tigari? In ce sonsta cadourile?(Avea in mina cartonasul semnat de mine, cu aceste date. Probabil era intrigata ca nu am adus nimic), etc. si dintr-o data intrebari socante: Citi bani ai la tine? Ce fel de bani? Ai dus bani la rude? Ce suma? Unde lucrezi? Ai afaceri cu “cutare” tara? (era in Pasaport o viza veche de vreo 8 ani) Cite bagaje ai? Ce ai in el? Cind ai fost ultima data plecat? ....Cind mai ai de gind sa pleci? La aceasta intrebare raspund iritat: NICIODATA... Se uita la mine cu o privire fortat blajina si imi spune: Bine ai venit inapoi! Daca nu erau toti luati la intrebari as fi putut suspecta urmarea celor scrise la cafenea (...)

Cei minus 2100 dolari reprezinta valoarea (worth) unei familii. Un fel de “ tot ce valoreaza acea familie este o paguba de 2100 dolari”. Dar de ce nu mergeti la sursa indicata de mine? Articolul se numeste “Rich, poor are even wider apart”. Sau dati-mi un numar de fax si va trimit acea parte a articolului din ziar.

Credeti ca ar sta cineva sa mai faca propaganda anti-emigrare? Sa nu fim naivi, emigrarea este foarte benefica si pentru RO. Ginditi-va ca leul, nu numai ca sta de vreo 3 ani la aceeasi valoare dar s-a mai si apreciat fata de dolarul SUA sau Euro. Aici un rol covirsitor l-a avut si acele miliarde de Euro intrate in tara de pe urma celor care”culeg capsuni”. A propos stiti cum se numesc “capsunarii” din Filipine? Eroi contemporani recunoscuti de guvernul filipinez (foarte interesant reportajul realizat de National Geographic). Poate si RO isi va schimba putin parerea in viitor. Noi vorbim despre interesul unor persoane fizice care emigreaza si care s-ar putea sa cada in plasa. Cunoaste-ti vreo tara care sa-si apere indivizii din proprie initiativa? Eu nu cunosc. Atunci? As putea eu sa spun ca cineva se simte lezat in “amorul propriu” si nu este de acord cu ceea ce se spune aici, asa din obisnuinta. Fiecare parere trebuie ascultata. Nu vreti sau nu aveti “rabdare”? In coltul din dreapta sus a ecranului exista un mic patratel marcat cu X. Faceti va rog un “clic” pe el si reveniti in lumea de basm a povestilor, mai mult sau mai putin nemuritoare, despre Canada!
#56765 (raspuns la: #56760) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din pacate nu-i altfel - de Simeon Dascalul la: 22/09/2004 12:29:05
(la: ABSOLUT NEPOETIC SI NECREATIV:O zi din viata mea…)
Ba nu, e fix la fel, cu o doză de simţ al umorului în minus şi de una de exasperare în plus. Nu ştiu când rutina - drum şcoală – şcoală – drum casă, care a evoluat apoi spre serviciu - s-a transformat şi din ceva înghiţibil a ajuns ceva foarte greu de suportat. Probabil după ce începi să conştientizezi că “asta” nu-i ceva temporar, ci bătut în cuie pentru eternitate şi că nu prea ai cum să scapi. Dacă stau şi analizez soarta mea / a noastră nu-i cea mai rea din lume, ba sunt alţii care-o duc mult mai rău. Am o slujbă normală, prost plătită, desăvârşit de stupidă, în care pendulez între plictiseală şi epuizare. Patronul încearcă să stoarcă din noi cât mai mult şi noi să ne surmenăm cât mai puţin. Deseori mă fascinează colegii mei şi tare aş vrea să le fiu asemenea. Înjură în surdină şi-şi fac treaba, când primesc un al treişpelea salariu de două milioane sunt de-a dreptul leşinaţi de recunoştinţă şi niciodată nu li se par absurde toate lucrurile existente pe o rază de treizeci de kilometri. Dacă le-aş spune că ieri făceam o figură îndurerată nu fiindcă trebuia să stăm trei ore peste program, ci fiindcă urma să mă întorc în acelaşi apartament nasol şi dimineaţa să vin iar în aceeaşi slujbă şi mai nasoală, cred că n-ar pricepe nimic. Oamenii ăştia parcă au un zid protector în jurul creierului şi îi invidiez tare mult.
Mă bate gândul să-mi schimb serviciul actual, deşi ştiu că nu găsesc ceva mai grozav, numai din plictiseală. Dar sunt sigur că remediul n-ar fi eficient decât pe termen scurt. După o săptămână aş începe iar să mă uit pe site-urile editurilor să văd ce mai apare şi cum pot aloca salariul meu simbolic.

Îmi întreţineam cumva iluzia că senzaţia asta de zădărnicie, de plictiseală de moarte e şi din cauza provinciei şi că Bucureştiul mai colorează cumva vieţile. Văd că lumea e finită şi că te poţi simţi la fel de încarcerat şi într-un oraş mare.

Soluţia mea are puţine şanse de a se materializa şi poate părea trivială. Dar cred că singura libertate o dau banii şi că nu avem altă variantă de acţiune decât să ne preumblăm în prostie pe la interviuri, poate nimerim pur aleatoriu o slujbă bănoasă. Atunci urâţenia slujbei ar fi compensată de confortul de-acasă şi pe ansamblu viaţa n-ar fi aşa de groaznică. Cred că dacă aş lua un salariu bun i-aş vedea pe ai mei colegi de birou ca pe Patapievici şi Djuvara.

Dar cum spuneam, e prea puţin realizabilă. Şi oricât mă gândesc nu văd nici o variantă de a-scăpa din mediocritatea materială în care ne bălăcim.
ba io nu dau bani pe - de anisia la: 02/01/2009 21:34:34
(la: ''Pe două lucruri nu dau bani: pe târfe şi pe apă.'')
alcool. nici pe tigari nu mai dau ca ma lasai de fumat demult.
apai, nici pe maglavaizuri nu dau, ca nu ma fardez. nici pe onomatopee!

pe ce nu dau doi bani e alta mancare de peste. astept sa ma intrebi, ca mi-a zis tati al meu sa nu vorbesc neintrebata :)))
nu dau bani pe - de Bogdan simplu la: 10/01/2009 22:08:12
(la: ''Pe două lucruri nu dau bani: pe târfe şi pe apă.'')
cafenea, bani de la net se pun?:| pe prostia amuzanta de pe strada, sau dau si acolo? pe prieteni:D pe somn, pe apa dai bani btw Intruder:D pe faptul ca poti fi fericit, pe primu' fulg de nea, pe mare, ar mai fi dar nu ia asa de true , tokio hotel:))))
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Efraim Zuroff - de (anonim) la: 21/01/2004 07:38:33
(la: A existat holocaust in Romania?)
Efraim Zuroff, directorul Centrului Wiesenthal din Ierusalim, cauta nazisti in Romania
Centrul Simon Wiesenthal a anuntat lansarea in Romania a unei linii telefonice gratuite, la care vor putea suna cei care au informatii despre criminalii de razboi nazisti care ar mai fi in viata. Informatiile care duc la prinderea si condamnarea unor criminali de razboi vor fi recompensate cu 10.000 de dolari. Programul se numeste “operatiunea ultima sansa” si a debutat in 2002 in tarile baltice. “Vinatorul de nazisti”, dr. Efraim Zuroff, spera sa aiba succes si in Romania. Efraim Zuroff, sef al biroului din Ierusalim al Centrului Wiesenthal, va veni la Bucuresti la sfirsitul acestei saptamini. Alaturi de Ion Iliescu, el va inaugura o expozitie dedicata Holocaustului la Muzeul de Istorie.
De ce acum o linie telefonica gratuita? Si de ce in Romania?
Cred ca numele actiunii ii reflecta intr-o masura semnificatia. E “operatiunea ultima sansa” pentru ca aceasta e intr-adevar ultima sansa pe care o mai avem de a-i aduce in fata justitiei pe cei responsabili de aceste crime. Timpul se scurge, criminalii sint batrini, supravietuitorii care ar putea depune marturie imbatrinesc si ei, deci mai avem poate doi-trei ani in care mai putem face ceva. In ce priveste Romania... cred ca e important de subliniat ca am inceput operatiunea in tarile baltice. Aici e singurul loc din Europa unde s-au petrecut trei lucruri deodata. A fost o extrem de mare participare a populatiei locale la aceste crime, apoi mii de evrei au fost adusi din afara pentru a fi ucisi in fiecare din aceste tari si, in al treilea rind, unitati ale politiei locale nu numai ca au participat la crime in Lituania, Letonia si Estonia, dar au fost trimise si in alte tari pentru a ucide evrei, in special in Bielorusia si Polonia.
Succesul operatiunii “ultima sansa” in tarile baltice ne-a determinat sa o extindem si am ales trei tari: Polonia, Romania si Austria. Sint trei tari in care apreciem ca s-a facut relativ putin pentru a-i aduce pe criminalii nazisti in fata justitiei si in care exista un numar destul de mare de oameni implicati in aceste crime.
Dar ce presupune aceasta procedura. Suni la telefon sa spui ce?
Linia telefonica e pentru oricine are informatii si ne poate suna sa ne dea aceste informatii. Noi trebuie sa vedem daca aceste informatii sint serioase si sa decidem daca sa le trimitem sau nu procurorului general din aceste tari. In tarile baltice am primit numele a 256 de suspecti, 196 in Lituania, 41 in Letonia, 6 din Estonia si 13 nume din Ucraina, chiar daca nu am lansat aceasta operatiune in Ucraina. A trebuit sa decidem daca aceste informatii sint serioase si merita investigate. Dupa aceasta evaluare, am dat 70 din aceste 256 nume Parchetelor locale. Au fost facute citeva anchete in Letonia, sint opt cazuri de crime de razboi investigate in Lituania in baza informatiilor primite in programul “ultima sansa”.
O poveste de succes, in opinia dumneavoatra...
In tarile baltice da, un succes enorm, cu exceptia Estoniei, unde nu am avut succes.
De ce?
Am avut probleme tehnice teribile in stringerea informatiilor, nu pot sa imi dau seama, am fost probabil sabotati sau a fost un accident. Pina si informatia inregistrata pe robotul nostru telefonic a fost stearsa de cineva. Am intilnit o opozitie puternica in Estonia, am avut probleme in publicarea reclamei pentru linia telefonica.

Dr. Efraim Zuroff, despre viata unui “vinator de nazisti”:
“E foarte frustrant, dar in acelasi timp, cind reusesti, si citeodata reusim, ai un sentiment de satisfactie profunda, caci, intr-un fel, e o lovitura data Raului, este o lupta impotriva Raului (...) Holocaustul nu a fost un cutremur devastator, nu a fost un uragan. A fost o catastrofa provocata de oameni. Unii au luat decizii de razboi, altii le-au aplicat si astfel au fost ucisi sase milioane de evrei. Cind saptamina trecuta germanii l-au arestat pe Ladislau Niznansky, criminal de razboi slovac, cind americanii l-au deportat pe Algimantas Dailide care va ajunge in Lituania, si Estonia a anuntat inceperea urmaririi penale contra lui Michael Gorshkow, asta inseamna ca eforturile noastre au ajutat la prinderea acestora, au influentat guvernele sa conduca aceste investigatii.”
Slovacul Niznansky (care fusese condamnat in contumacie in 1962) are 86 ani, lituanianul Algimantas are 82 ani, iar estonianul Gorshkow are 81 ani.
Cei trei au fost descoperiti in urma demersurilor Centrului Simon Wiesenthal.

O problema sensibila in Romania

Efraim Zuroff, sinteti constient ca o astfel de linie telefonica gratuita e o problema sensibila in Romania, o tara ravasita de colaborarea cu Securitatea, de denunturile multor informatori... Aceasta linie ar putea fi folosita in scopul razbunarii.
Cred ca acest context ne forteaza sa fim foarte atenti cum derulam proiectul. Acest pericol e si in alte tari. In Letonia avem o situatie in care cineva ne-a dat informatii care s-au dovedit a fi false. Sintem constienti de asta si simtim ca e foarte important sa fim atenti. Si, desigur, vom fi. Dar in acelasi timp trebuie sa incercam sa utilizam orice mesaj putem pentru a stringe astfel de informatii.
Ati vorbit cu autoritatile romane inaintea inaugurarii liniei telefonice?
Da, eu am vorbit cu procurorul general si sper ca-l voi intilni din nou. Trebuie sa discutam si alte chestiuni in Romania, e vorba despre niste reabilitari care noi simtim ca au fost acordate nejustificat unor oameni implicati in uciderea evreilor. Avem si activitati educationale. Vineri deschidem o expozitie despre Holocaust la Muzeul de Istorie din Bucuresti.
Dar procurorul general a fost de acord cu infiintarea acestei linii telefonice gratuite?
Nu am discutat toate detaliile, nu am discutat pina in cele mai mici amanunte, dar cred ca daca va avea vreo obiectie si-o va exprima. Cum am spus, am mai vorbit cu dinsul, sper sa-l reintilnesc deoarece el, intr-un fel, este partenerul nostru in rezolvarea unor astfel de dosare.
V-ati exprimat regretul ca nici un criminal de razboi nazist nu a fost anchetat dupa 1989 in Romania. Dar multi spun ca in Romania nici macar comunistii nu au fost judecati pentru genocidul savirsit. E aceasta imagine a contrapunerii Holocaustului nazist genocidului comunist.
In tarile baltice multi criminali comunisti au fost judecati, mult mai multi decit criminali de razboi nazisti. Nu am urmarit de aproape procesele contra comunistilor, dar au fost lideri care au fost pedepsiti, Ceausescu si sotia sa, de exemplu. Eu sint sigur ca ei nu sint singurii criminali comunisti. Dar trebuie sa spun cit se poate de sincer, de deschis, ca eu sint in favoarea urmaririi criminalilor comunisti. Dar meseria mea e sa-i fac sa dea socoteala pe criminalii de razboi nazisti.
Din aceasta pozitie a dumneavoastra, apreciati ca victimele comunismului fac destul, oamenii sint bine organizati pentru a-i face sa dea socoteala pe criminalii comunisti?
Nu, nu sint atit de bine organizati cum ar trebui.
Sinteti multumit de clarificarile presedintelui Iliescu, dupa controversa de anul trecut privind Holocaustul?
Acela a fost un incident foarte nefericit. Cred ca prin participarea sa la deschiderea expozitiei privind Holocaustul, presedintele Iliescu arata cit de importante considera el a fi astfel de evenimente, cit de important e sa educi opinia publica, e evident o decizie pozitiva si sper ca va fi primul din multi alti pasi inainte ai presedintelui si guvernului Romaniei.
Urmariti de foarte aproape toate evenimentele din Romania, sinteti la curent despre vestea “convertirii” lui Corneliu Vadim Tudor...
Ha,ha,ha...
Ce credeti despre asta?
La o prima vedere, totul ma face sa fiu foarte sceptic, trebuie sa o spun. Desigur, una din temele principale, relevanta, este ce spune dinsul despre trimiterea in anchetare a criminalilor de razboi nazisti din Romania? Ce spune despre urmarirea fostilor membri ai Garzii de Fier, despre autorii pogromurilor? Aceasta poate pune intrebari dificile domnului Tudor.
Ati mai intilnit astfel de situatii in alte tari, cu lideri populisti, nationalisti schimbindu-si opiniile?
Da, sint trei cazuri care imi vin in minte. Trebuie sa spun ca intr-un caz persoana a fost intr-adevar serioasa si schimbarea politicii sale a fost adevarata. Vorbesc de Fini, de la Alianta Nationala din Italia. Eu m-am intilnit cu Fini deoarece voiam sa inteleg daca demersul sau era serios. Ne-am intilnit in 1995 si a avut opt ani sa dovedeasca faptul ca este serios. Iar in acest caz cred ca avem a face cu o schimbare foarte pozitiva. Dar, mai e un membru al parlamentului croat, Japici, care la fel a spus ca si-a schimbat pozitia, dar nu cred deloc ca e serios, cred ca e un caz similar cu cel al lui Corneliu Vadim Tudor.
Credeti cu adevarat in “convertirea” lui?
Nu, nu cred, ca sa fiu sincer. In schimbarea lui Fini cred, in cea a lui Tudor - nu.
De ce reactionati la probleme curente, dincolo de cele legate de crimele celui de-al doilea razboi mondial? De exemplu, acuzati comentarii antiamericane si antisemite la forumul social care se desfasoara in India.
Ca institutie ne ocupam de o serie larga de probleme. Vinarea criminalilor de razboi e doar una din preocuparile noastre. Atentia ne e concentrata astazi asupra combaterii antisemitismului si din pacate asta a devenit o problema foarte dificila in ultimii trei ani, mai ales in vestul Europei. Credem ca probleme precum educatia si pedepsirea celor vinovati sint legate. Incercam sa-i aducem in fata justitiei pe criminalii de razboi nu doar pentru a-i pedepsi, ei merita pedepsiti, dar si pentru a transmite un semnal societatii ca astfel de situatii sint teribile si nu trebuie niciodata repetate, si cei care le provoaca vor fi aspru pedepsiti. Aceasta tine de educatie.
Dar de ce faceti presiuni asupra Ue sa ia pozitie fata de liderul Hamas de exemplu?
Avem de ce. El este un antisemit, un extremist fanatic...
Si ce ar trebui sa faca Uniunea Europeana?
In primul rind nu ar trebui sa finanteze organizatii palestiniene care dau bani in scopuri teroriste, nu ar trebui sa incurajeze in nici un fel dialogul cu oameni al caror scop in viata e distrugerea statului Israel si uciderea locuitorilor sai.
Si credeti ca UE nu face destul?
Va spun sincer ca nu. Intr-o masura, problema este ca Uniunea Europeana este condusa de tari precum Franta, care are traditional pozitii pro-arabe. De aceea ne dorim foarte mult aderarea tarilor din estul si centrul Europei, care speram ca vor echilibra situatia politica in Uniunea Europeana fata de Orientul Mijlociu.
gabi - de belazur la: 04/03/2004 18:25:32
(la: Droguri)
"Belazur, sunt exigent cu mine insumi si-mi cunosc limitele. Restrictiile de care imi vorbesti, cred ca esti de acord nu pot fii mentinute prin legi."

In ce sens esti "exigent cu tine insuti"? Esti destul de "exigent", incat sa recunosti ca ai o problema cu drogurile , de care trebuie sa scapi? Esti gata sa renunti? Acuma, sincer, nu am de gand sa incerc sa te conving sa faci asta, dar eu la acest fel de "exigenta' ma refeream. Restul "exigentelor" tale - ma intereseaza si mai putin.

"Cred ca esti de acord, din nou, ca istoria prohibitiilor umane a creat un mai mare consum, si in plus o economie subterana greu de combatut."

Cred ca intotdeauna au existat (si vor exista) tipi slabi si structuri criminale care au profitat de ei. Nu as accepta niciodata sa dau bani pe ceva ce mie imi face rau, iar pe altii ii imbogateste - aici ce-i drept, se poate discuta mult si bine... Mi-e frica pentru persoanele dragi mie si pentru oricine ar putea fi victima...

"Probabilitatea de a fi ¨prizionerul viciului meu¨ nu exista, te asigur, de cat daca ar fii o constructie psihologica, ori in cazul meu nu e."

Mai toti dependentii de droguri zic asa. Asta se numeste "denial" - mai pe romaneste... :(

"De cea fiziologica poti sa fi la fel de sigura ca e la fel de utopica. Exista situri publice care te pot edifica in acest sens."

Da, stiu, tocmai de asta am dat niste link-uri ceva mai inainte...

"Nu inteleg ce vrei sa spui prin viciu ordinar."

Exact ce am scris. Adica, nu esti primul dependent de droguri cu care discut. Este ceva obisnuit ca te consideri "special" pentru faptul ca te droghezi (cei mai putin instruiti vin si cu exemple din "cultura universala", ma mir ca aici nu a adus nimeni vorba de "genialii narcomani" - ca si cum drogul e cel care ar "induce" un vreun fel calitatea de "talent", si nu ar fi, de fapt, o relatie inversa). Asta am vrut sa spun: faptul ca te droghezi e ceva ordinar (mai rau, e o boala psihica, de care, daca ai curaj si rabdare, te poti vindeca, daca nu - ramai prizonierul ei). Si e un viciu, in acelasi timp. De care nu ai de ce sa fii mandru - decat in cazul in care scapi de el. Si inca ceva, cu cat discutam mai mult si tu negi ca ai fi dependent, cu atat mi-e... mai mila de tine.

P.S. Nu e vorba de "puritanism". PUR si simplu, cred ca sunt destule lucruri care iti pot stimula imaginatia, fara a-ti altera simturile, fara a-ti "distorsiona" personalitatea sau a-ti slabi vointa...
#11368 (raspuns la: #11357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Call of the wild - de Little Eagle la: 11/08/2004 02:34:05
(la: Nu stiu ce sa fac ?!!??)
Care 4 you(elev),
Cum simti in tine,aia faci,pleci ori ramai,mai vii ori stai,e uneori greu sa te decizi...parca nu stiu...mereu am tot zis ca plec din cafenea si mereu am revenit...dar e altceva,o alta situatie.
Cand faci pasul al mare te gandesti de 2 ori ,dar apoi te mai gandesti si la v iitorul tau...cum il vezi in Ro?Pt. ca pe acilea..e cam greu sa faci ceea ce visezi,si nu cresc banii in copaci si the streets are not paved with gold,my friend.
Ori esti norocos si nascut sub o zodie buna si ai usi deschise fara sa bati la ele,ori...mori de foame sau ai servicii care nu -ti dau bani indeajuns sa existi de unul singur...daramite sa mai ai si sotie si ...copil.E un sfat.

Sa nu discutam ...cum e-n Arizona ori oriunde in USA,e prea devreme,daca vii aici nu prea cred ca vei avea ...timp sa vizitezi tara...pt. ca vei munci poate 2 joburi si nu va fi poate de ajuns.Mai gandeste-te ,fii sigur ce vrei sa faci,azi nimeni aici nu te ajuta ca pe vremuri...in cazul meu de refugiat politic,cu bani,chirie etc.Pana faci pasul,mai gandeste-te,e sfatul meu dar nu-ti voi influenta niciodata opinia.Faci cum vrei si crezi,esti stapan pe viata ta si nimeni nu are dreptul sa -ti schimbe gandul.

By the way,Arizona(the desert)is amazing!!!!!!!!Multi amici indieni americani traiesc acolo....e un loc sacru si simti in tine asta.

LOVE&PEACE brother,
Ozzy























PT CA NICI NU SE COMPARA !!! - de nasi la: 06/10/2004 04:57:23
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
nu vreau inapoi pt ca:

1. aici cistig incomparabil mai bine, iar din salariu - dupa ce am scazut chiria, lumina, apa, telefonul, mincarea, benzina si citeva articole de imbracaminte rezonabile/ sau de-ale casei - imi ramin destui bani sa ies in oras la distractie, sa plec in weekend sa ma relaxez, nu trebuie sa string cureaua ca sa maninc din cind in cind la restaurant sau sa merg la un concert si pot sa pun deoparte pt o vacanta in insule o data pe an.

2. societatea romana nu imi place. este dominata de rautate gratuita, rea-vointa, invidie, megalomanie nejustificata, se calca pe cadavre, se injunghe pe la spate, nu exista respect pt cei din jur etc, etc, etc... si mi se face sila cind aud de mitul romanilor primitori. ROMANII NU SINT PRIMITORI, sunt doar fatarnici (in marea majoritate, trebuie sa clarific asta ca sa nu fiu inteleasa gresit) majoritatea te primesc cu bratele deschise atita timp cit cred ca pot beneficia cu ceva de pe urma ta. imi place societatea in care traiesc pentru ca este opusa celei din romania. exista si aici citeva din relele pe care le-am enumerat mai sus, dar intr-o proportie extrem de mica (in comparatie cu romania). intr-adevar padure fara uscaturi nu exista, dar facind aceasta comparatie societatea din romania este o padure uscata aproape total. noroc de citiva lastari tineri - din nefericire majoritatea se ofilesc, fiind sufocati de predominantele uscaturi.

3. in romania lumea e cu susu-n jos. e o scara de valori total rasturnata. exemplu: omul de rind se ploconeste in fata politicianului pe care nici in $%# (cot) nu-l doare de opinia publica. aici politicienii depind de oamenii care i-au ales si lucrul asta se reflecta in economie si sistemul de justitie. in romania cind vorbesti cu vreo secretara a nu stiu cui, se poarta ca si cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de un picior si trebuie sa te prezinti la ea cu buchetul de flori si mica atentie. daca "atentia" nu e de proportii corespunzatoare ti se spune "nu se poate" sau "nu stiu". aici este invers. nu te lovesti de secretare ca de un zid, sint amabile si helpful, iar daca vii ca prostul cu flori sau atentii se uita mirate la tine si se intreaba oare pe ce planeta traiesti.

in romania cind intri in magazin, daca ai noroc esti ignorat, in cel mai bun caz. daca esti obraznic si vrei sa cumperi ceva (le deranjezi pe vinzatoare) se uita strimb la tine. iar daca esti chiar asa de nesimtit incit sa mai ai si intrebari despre produsul pe care vrei sa-l cumperi, sau tocmai inainte de a iesi pe usa observi ca atirna vreo ata din mineca, tocul are o zgirietura, sau conserva e expirata si vrei sa-l schimbi - sa te tii atunci! ti se trinteste ostentativ obiectul cumparat pe tejghea sau ti se scrisneste printre dinti ca n-ai decit sa cumperi din alta parte daca nu-ti convine, ce-i aia refund???? ai innebunit? de zici mersi ca macar nu te-au luat cu matura de goana. aici daca intri in orice magazin ti se zimbeste, vinzatorii sunt prietenosi, iar daca ceva nu e in regula, stiu sa-si ceara scuze ca nu au observat din timp ca item-ul e sub standard ca sa-l trimita inapoi la producator si sa ceara sa fie inlocuit, bineinteles ca ti se da altul in schimb, iar daca intimplarea face sa nu mai fie unul exact la fel in stoc, sau pur si simplu te-ai razgindit in ultimul moment atunci iti dau banii inapoi, numai sa nu pleci suparat din magazinul lor si sa le faci reclama proasta. si mai ales toate serviciile sint de calitate.

4. sistemul de invatamint. in romania de regula trebuie sa ai ochelari de cal si sa te conformezi cu "programa" - de multe ori stupida si nefolositoare. sa luam de exemplu studiul libilor straine. nu intereseaza pe nimeni de ce vrei sa inveti la facultate asa ceva? ca sa fii traducator de specialitate? ca sa fii translator? ca sa fii profesor? sau medicina: vrei sa fii pediatru? sau chirurg? sau geriatru? genetician? sau la constructii - vrei sa construiesti poduri, sau drumuri, sau case, sau cladiri de birouri?in toata facultatea nu ti se ofera cursuri special menite sa faca din tine un bun profesionist. o gramada de cursuri de umplutura. la liceu? HA! la virsta asta tinerii deja au o idee spre ce se orienteaza, si cele de baza din alte domenii le-au acumulat deja, ce le mai trebuie atita umplutura? sa-mi spuna si mie cineva cu ce beneficiaza un tinar de liceu care vrea sa devina avocat si se pregateste pt asta, daca pina in clasa a 12-a i se baga pe git matematici avansate si alte minuni pe care NU LE VA FOLOSI NICIODATA! ridicol. dar sa fereasca cel de sus ca un student sa fie mai bun la materia respectiva decit profesorul: este bullied, este amenintat cu picarea examenelor (mai mult sau mai putin explicit), nu am auzit niciodata in romania de un profesor care sa nu se simta amenintat de studentii exceptionali. ASTA E REALITATEA. am avut sansa sa cunosc si invatamintul de aici. studentii sint tratati cu respect si profesorii la fel. se acorda importanta cuvenita materiei care trebuie predata, dar se pune accentul pe "approach" si asta de multe ori inseamna thinking outside the box. cind voi avea copii sub nici o forma nu doresc sa fie educati in sistemul de invatamint romanesc.

5. felul cum esti tratat la locul de munca. in romania trebuie "sa ai spate". neamuri si prieteni influenti care sa te sustina ca sa nu stai cu frica pierderii locului de munca. daca nu ai spate, atunci trebuie sa muncesti cit 10, sa faci treaba colegilor si eventual si a sefilor. astfel le devii necesar, ca doar n-or fi fraieri sa te dea afara si dupa aia sa trebuiasca sa mai munceasca si ei. aici, dimpotriva, fiecare angajat are un job description, nu asteapta nimeni de la tine sa faci mai mult decit ti se cere, iar daca o faci totusi, atunci esti apreciat: ti se spune in fata, si de fata cu alti colegi "well done, good job!", se vede in marirea de salariu si cu timpul in avansarea in posturi de conducere. pe merit si fara sa fii slugarnic! rudele si cunostintele nu conteaza decit intr-o singura situatie: si anume nu toti angajatorii publica la ziar sau pe net cind apare un job vacant in compania lor, ci intreaba angajatii daca nu cunosc pe cineva care e capabil pt jobul respectiv. asta e SINGURA situatie in care cunostintele conteaza.

6. sistemul medical. aici muncesc, am un salariu, imi platesc impozitele la stat si beneficiez de servicii medicale gratuite (nu ca in romania, gratuite doar cu numele). daca am nevoie de medicamente, pe acestea le platesc, dar doctorii nu m-au tinut niciodata la usa si nu au asteptat niciodata "darul". asta la clinicile si spitatele de stat. cele particulare iti cer o taxa de consultatie (aici este intre 15-30$) si la ele paelezi daca sint mai aproape de casa sau de serviciu. dar peste tot iti faci programare si asta se respecta cu sfintenie! pe un om bolnav nu il face nimeni sa astepte in fata usii. in romania, daca ai nevoie sa te vada un doctor specialist, in primul rind trebuie sa ai cunostinte care sa te ajute sa ajungi la el, sau sa dai obolul asistentei sau altui doctor ca sa iti faca trimitere. si odata ajuns la maria-sa trebuie sa ii platesti si lui cotizatia. la policlinicile cu plata, iti iau banii, se uita putin la tine, dar asta nu ca sa vada ce nu e in regula ci in primul rind sa gaseasca un motiv sa te stoarca de ceva mai multi bani.

7. si ar mai fi si 8 si 9 si 10, 11, 12, multe... dar nu mai intru in detalii ca deja m-am saturat sa imi mai amintesc. dar nu-i nimic, fiecaruia ii face bine sa isi aminteasca motivele pt care a luat deciziea.

sunt romanca, nu imi e rusine de asta, dar nici nu consider ca e un motiv de asa mare mindrie, ca sa stam acuma cu coditza tzantzos ridicata ca suntem mai grozavi ca altii doar pt ca sintem romani. este pur si simplu un dat. nici de uitat de unde am plecat n-o sa uit, dar n-o sa uit nici DE CE. lucrurile se vor schimba odata si-o data, numai ca problema se pune in felul urmator: eu am plecat pt ca nu era bine, asta a insemnat un efort urias de adaptare, financiar, emotional... acum am o viata implinita, am o cariera, prieteni, sunt multumita si fericita, deci in afara de parinti toata viata mea e aici. nu ma intorc in romania pt ca aici e mult mai bine. cind (si daca) in romania va fi la fel de bine ca aici eu voi fi mai batrina, voi avea mai putina energie si ar trebui sa repet efortul. intrebarea mea ar fi DE CE as face-o? sa cheltui atita energie doar ca sa dau un bine pe acelasi bine? (asta luind in calcul posibilitatea ca romania sa ajunga la un nivel EGAL economic si de civilizatie).
ispiratie divina... - de (anonim) la: 14/11/2004 01:39:21
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Ah, doamne! Au fost ei robi si pe alte meleaguri...Ghinionul nostru ca noi ne-am pricopsit cu ei si cu numele lor pe cap, mai mult decit oricare altii din Europa! Mai ca mi-ar place sa ne numim...daci si tara Dacia!
Desigur, continutul problemei nu s-ar schimba, ci doar forma! ...Si cu toate astea am transforma "inspiratia divina de a da un nume de tara...", "inspiratie" devenita intre timp mai mult decit ghinion ci blestem, in adevarata...inspiratie. Si poate imaginea pe care o dau "negrutii" acestia si numele lor acestei tari, s-ar mai schimba, macar cu putin. Cu acel putin prin care tot ei au adus si aduc deservicii acestei tari!
Am lucrat si eu intr-un sat de tigani pentru ceva timp...ca doctor!
Pe onoarea mea, pe acestia nu ii civilizezi nici de acum intr-o mie de ani si cu PIB-ul Romaniei investit anual numai in ei!
Si dupa experienta aceea, nimeni si nimic ne ma va putea convinge ca lucrurile stau altfel! Poate oricine sa spuna orice..."Admiratiile" postate de unii forumisti sunt total false! Pe acei admiratori i-asi trimite putin acolo sa lucreze si sa incerce sa-i "civilizeze" pe "admirati"!
Oh, Doamne, cind imi amintesc...Nici copii nu puteam sa-i vaccinez! Asistenta mea trebuia sa se certe mereu cu ei, o imbrinceau, iar pe mine daca nu eram barbat si "dl doctor" ar fi bagat cutitul in mine urgent!
La scoala satului tiganii veneau doar pt. laptele si cornul lui Nastase si Iliescu, iar la 13-14 ani veneau la mine la cabinet ca sunt gravide...!
Le puneam pe "mame" (copii cu copii) sa semneze pt. fisa bebelusului si imi spuneau ca...nu stiu sa semneze!
Cind veneau ajutoarele financiare (venitul minim garantat) la Primarie, nici Politia nu indraznea sa intervina, trebuiau sa vina garzile speciale ("mascatii") ca sa nu fie functionarele batute!
Eu plateam taxe din salariul meu ca sa le dea tiganilor ajutor de trai...Cind venea vorba de zilele obligatorii de munca in folosul comunitatii, ca "servici" pt. venitul minim garantat, faceau coada la cabinet sa le dau scutiri medicale ca au junghiri, jene, etc. si nu pot...munci!
Ajutoarele anuale ajungeau, doar pt. acea comuna (nu am sa specific numele si nu imi cereti asta!) la mai bine de 1.5 miliarde de lei/an, si asta numai intr-un an si numai pt. o singura comuna...echivalentul (la valuarea din acel an) cu mai bine de 40 Km sosea de cea mai buna calitate! Ca sa nu mai mentionez cum furau din recoletele satenilor, cum furau din curtile si casele lor incit multi parasisera (nu vindusera, ci parasisera pur si simplu ca fuga din calea ciumei!) gospodariile, caci nu mai faceau fata, degeaba munceau, caci tiganii veneau si furau totul!
Contributia lor la societatea romaneasca...una singura, ingrozitoare pt. aceasta tara, o natalitate f.f.f. crescuta ( imi cer scuze "admiratorilor" dar...se inmultesc precum paduchii, mustele, omizile, bacteriile...!) Intr-un singur an in comuna aceea s-au nascut 2 sau 3 copii de romani si...53 de copii tigani! Iar daca lucrurile vor continua asa, noi romanii vom ajunge o minorite iar ei...majoritate! Sa ne fereasca Dumnezeu si sa ne limineze sa putem pune un "stavilar" asimilarii! caci daca lucrurile continua asa, nu noi ii vom asimila pe ei, ci ei si "civilizatia" lor pe noi!
Domnii mei, astea sunt fapte adevarate, reale, prezentul viata, realitatea fara exagerari!
As putea sa scriu romane din toate peripetiile de acolo! Mi-a ajutat Dumnezeu de am luat concursul pt. un post in oras si am plecat!
Ii spuneam sotiei " si ei sunt oameni" au nevoie de mine...pina cind toata omenia mi-a iesit pe nas cind cabinetul medical, si asa amarit, mi-a fost pradat! Ba mai mult, de civilizati si spalati ce erau asistenta mea s-a pricopsit cu...raie. ("boala mizeriei", disparuta de peste tot din restul europei!)
Deci, stimati admiratori ai "civilizatiei" tiganesti si dumneata d-le emir, imparat sau ce-i mai fii, puteti sa plingeti riuri pt. cauza tiganeasca, eu va spun din proprie experienta sunt un blestem pt. tara asta si un bolovan de git care ne trage inapoi!
Europa nu ne da bani ca sa-i ajute, ca nu a dat prietenia asa dintr-o data in UE pt. tigani...! Nicidecum! Europenii ne dau bani ca sa-i tinem aici, sa nu se raspindeasca precum curzii pe meleagurile lor! De asta aloca UE fonduri acestor "comunotati"! Ei sunt o "boala" o holera care trebuie tinuta in loc sa nu se raspindeasca cu toate mizeriile ...
Si inca ceva d-le "emir", tiganii, spui dumneata, au fost robi aici cinci sute de ani. Cuza i-a eliberat de doua sute mizind ca acest lucru ai va face sa progreseze, dar eu va spun ca ei traiesc si vor trai cit vor exista pe aceasta planeta tot asa cum au vost invatat cu secole in urma! Nu ma vei convinge "emirule" cu nimic!

Sper sa-mi "postati" comentariul...
#28688 (raspuns la: #14872) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ! - de makedon la: 19/01/2005 01:03:58
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
O, vreamu, lea Armâname, shi lai soari,
S-aurlu cu boatsi pâlmunjiljii sâ-nji creapâ
S-cutreamburâ Balcanlu, tutu, câtu-i mari
Ta s-avdâ shi stealili, sh-Luna aleaptâ,
Câ di-adzâ shi-nclo va s-aibâ nâ soru
Ma musheatâ dicâtu eali sh-ma undzitâ
Sh-cu boatsi di câmbanâ tsi-arupi nioru
Sh-va s-hibâ tu lumi ma vrutâ sh-hârsitâ,
Ghini mâtritâ – ca featâ hâidipsitâ,
Ncârcatâ di flurii, tu sirnji-nviscutâ,
Cu crutsi pi frâmti sh-pi fatsâ undzitâ
Cu budzâli dultsi – cânticu eta tutâ.
O, voi, lea Armâname, vrutlu neamu a meu
S-tsâ spunu cu cânticu, cu boatsea câmbanâ,
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!
Di s-aminta, sh-va s-aibâ lungâ banâ!
Sh-va s-armânâ ti eti shi va s-lutseascâ
Ca Soarli tu dzuâ sirinâ
Sh-va hibâ ti soia armâneascâ
Ma dultsi di njiarea di-alghinâ.
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!

#33746 (raspuns la: #29171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acum ai faci daci-romani de unde pana unde - de makedon la: 19/01/2005 02:21:54
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
dar ce treaba au armanji cu daci-romani nu inteleg si nici istoria nu o intelege,si cand spui :in cazul aromanei din greaca, albaneza si macedoneana, intrate in limba dupa anul 1400.la macedoneana la ce te referi ,sa nu-mi spui la scopia ca nu exista,slavi au coborat foarte tarziu aici din nord,la aromanei din greaca>e aceeasi aromana,doar ca in grecia au ramas cuvintele vechi originale la care tineretul din romania nu le cunoaste doar batranii stiu de ele.si stii foarte bine de unde provine cuvantul a-roman a-romana(This world derives from the "Romanus lives" and it is related to the decree of Karakala (Edictum Antonianium), 212 A.D. According to this decree, the right of the Roman citizen was passed on to all the residents of the whole Roman province. pana atunci era macedona(nu slavii)dupa aceea le spunea makedo-romana din veria si macedonia care este la scopie.si cuvantul Vlahs (Armani)sa auzit pentru prima oara in anii 976 A.D. de la Kedrinos
in Castoria si Veria,the Latin speakers of South Balkans are called with other names too, (Farsiarotes, Tsipani, Miglianiats=Moglenites, Grammoustiani, Mouzikiari or Tsimoureani, Sarmaniotes etc.)

In the 18th century, under specific circumstances like the fall of the empire, successive tension of pashas, Orlophika, internal conflicts, big cities of Vlahs (Armani) like Moshopoli, Nikolitsa, Linotopi, Grammousta and many more were totally destroyed and the inhabitants were scattered towards every direction: Vienna, Budapest, Belgrad, Boukourest, Thessaloniki, Veria, Naousa, Serres, Philippoupoli, Konstantinopolis etc.

Cu tuti câ armânamea shi-azburashti limba tu Peninsula Balcanicâ di pisti 2000 di anji
shi cu tuti câ tricurâ 170 di anji di cându anvitsatlu armânu M.Boiagi adra reguli (normi)
buni trâ scriarea a limbâljei a noastri makedo-latini, noi nu avemu unâ ortografii unitarâ
di cari s-tsânâ tuts atselji tsi angrapsescu armâneashti.

The wallachian language is an autonomous neolatin language, which was already created in the 6th century AD. The phrase (Torna-torna frater) preserved by the byzantine columnist Thephylactus Simocatis (7th AD) is considered to be the first written evidence.

Nowadays scientific research has given an answer to the birth of the makedo-romana language. The formal language of the eastern Roman State called Byzantium many centuries ago, up to the years of "Iraklios" (at the beginning of the 7th century AD), was the Latin language.

After "the first Romanian period" of the neolatin languages (derived from the folk Latin language of Balkans Latinum Balkanicum) four neolatin languages (the makedo-romana and the Moglenitiki in the axis of Egnatia and Istroroumaniki and Dakoroumaniki in the axis of Dounabe). In an exactly similar way the modern neolatin languages (Italian, French, Spanish, Portuguese) derived from the western neolatin language. In this way, we can explain the similarities among the makedo-romana, the previously mentioned European languages and simultaneously with the corresponding neolatin languages of the Balkans.
The first written signs of the makedo-romana language have their roots in the mid of the 18th century and they are mainly inscriptions of the Greek alphabet and texts, by scholars and lexicographers who used Greek and Latin alphabet.

The first grammar of the makedo-romana language of M.Boyiatzi, was printed in 1813 in Vienna. This grammar proposes the Latin alphabet so that the language would acquire a literate form. This was also previously supported by other "daughters" of the Latin language. In the recent makedo-romana grammar of academic N.Katsani-K.Ntina (Thessaloniki 1990), the makedo-romana language was written in Latin letters completed with letters from the Greek alphabet.

The choice of the alphabet of course even today, is not very simple as there are many parameters (historical, religious, cultural, political) that must be taken into account. However, an unbiased and without expediency approach to science cannot deny that a neolatin language like the makedo-romana one, can be written more efficiently in the Latin alphabet.

O, vreamu, lea Armâname, shi lai soari,
S-aurlu cu boatsi pâlmunjiljii sâ-nji creapâ
S-cutreamburâ Balcanlu, tutu, câtu-i mari
Ta s-avdâ shi stealili, sh-Luna aleaptâ,
Câ di-adzâ shi-nclo va s-aibâ nâ soru
Ma musheatâ dicâtu eali sh-ma undzitâ
Sh-cu boatsi di câmbanâ tsi-arupi nioru
Sh-va s-hibâ tu lumi ma vrutâ sh-hârsitâ,
Ghini mâtritâ – ca featâ hâidipsitâ,
Ncârcatâ di flurii, tu sirnji-nviscutâ,
Cu crutsi pi frâmti sh-pi fatsâ undzitâ
Cu budzâli dultsi – cânticu eta tutâ.
O, voi, lea Armâname, vrutlu neamu a meu
S-tsâ spunu cu cânticu, cu boatsea câmbanâ,
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!
Di s-aminta, sh-va s-aibâ lungâ banâ!
Sh-va s-armânâ ti eti shi va s-lutseascâ
Ca Soarli tu dzuâ sirinâ
Sh-va hibâ ti soia armâneascâ
Ma dultsi di njiarea di-alghinâ.
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!

#33750 (raspuns la: #33692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ? - de anib la: 21/04/2005 18:34:38
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
>as vrea sa aud si pe altii, care traiesc in occident..
cat de des va duceti in Romania, cum va simtiti, aveti impresia ca va intoarceti acasa?
sau abia asteptati sa va întoarceti "acasa", acolo unde traiti in prezent?

interesante intreabari si comentarii

in ro ne ducem de cite ori putem si ne tin buzunarele, apropos dr evil, orasul in care ploua de 3 ori pe saptamina e brasovul, esti de-acolo? dupa descrieri nu prea

de cite ori ma intorc o fac cu o bucurie imensa si abia astept sa fiu acolo dar dupa 2-3 zile incep sa sufar

ma doare inima efectiv cind vad gropile, cersetorii, copii strazii, nesimtirea guvernantilor, batrini care-si vind din casa ca sa aibe ce minca si cu ce se incalzi etc

cind imi fac plinul cu durerea sau cind da pe dinafara vreau sa plec imediat inapoi macar sa nu mai vad

in ceeace privesc comentariile, magic draga prietena din italia e o snoaba si a fost totdeauna, stai sa dea de necazuri si atunci mai vorbim, apropos de berlusconi

realitatea, dupa 24 de ani toti simtim la fel, unii nu vor sa recunoasca si se mint pe ei insisi, in plus cei care nu au avut o educatie si o cultura solida cind au plecat, din noua tara au luat tot ce-a fost mai topesc si kitch (vezi aratatul mochetei, casei etc, de parca de aceea te duci la oameni si nu ca sa iti faci o relatie sociala cu ei)

de felul cum traiesti tu si familia in canada insa esti singur vinovat

cine te pune sa incurajezi consumerismul? mai bine pune banii deoparte ptr educatia copilului ca la scoala intra bou si iese vaca sau ptr batrinetele tale

citeste toate etichetele si maninca pe cit se poate healthy ca sa nu t-i se ingroase singele si sa nu pui prea multa greutate pe sira spinarii, totul cu moderatie, inclusiv mincarea, de ce ca porcii?

valorile pe care le avem trebuiesc pastrate si nu schimbate cu cele locale de 2 bani

imi aduc aminte cind sotul meu mi-a spus: acuma esti in anglia, trebuie sa te imbraci ca englezoaicele la care eu i-am spus ca nici gind

cumnatele mele i-au zis ca merg cu ele la cumparaturi, stau 3 ore intr-un magazin si ies cu un sutien (m-au convins sa merg de 2 ori, never again) daca mie numai asta mi-a trebuit?

apoi i-au spus ca eu cheltuiesc pe mincare intr-o saptamina cit ele intr-o luna

eu i-am spus ia stai jos sa discutam, de cite ori ai fost tu bolnav de stomac de cind suntem impreuna?

niciodata

dar eu?

niciodata

de cite ori a fost sora ta si fam ei?

in fiecare luna, ba unul, ba altul, ba toti

apoi i-am spus ca eu asa am invatat de la mama sa nu cumpar mincare expirata si ieftina de proasta calitate si apoi sa dau banii pe medicamente si sa infund spitalele

atunci a zis ca am dreptate si i-a spus si surorii lui sa faca la fel

imi aduc aminte ca in anglia era mad cow disease si m-am dus la macelar sa iau carne (nu vaca) si oase la caine

ptr caine mi-a dat oase de vaca pe care i le-am dat inapoi si i-am cerut de porc ca eu iubesc cainele

am avut o prietena englezoaica pe care am intrebat-o ce sa fac sa nu cheltui banii pe prostii de care n-am nevoie

ea mi-a spus nu te duce-n magazine decit ptr mincare, du-te intr-unul pe care-l cunosti, ia rapid ce-ti trebuie si apoi iesi afara

alte chestii daca-ti trebuiesc gindeste-te bine daca poti sa traiesti si fara ele iar numai sa privesti (window shoping) nu te duce niciodata ca o sa vezi numai reclame de genul a costat 300 si acum ti-l dam tie cu 20 si la prima reclama sau a 2-a rezisti dar pina la urma tot te prosteste si cumperi ceva cu care vii acasa, iti dai seama ca nu-ti trebuia, bani nu mai ai si trintesti lucrul intr-un dulap si uiti de el

asa am facut si fac de-atunci. am avut noroc cu cumnatele ptr ca indiferent de ce aveam nevoie din cind in cind (cit se putea de rar) nu trebuia decit sa le dau un telefon si ma trimeteau exact unde gaseam ce aveam nevoie, cumparam si dispaream rapid

dr evil, care de fapt esti de genul F, nu ti-ai dat deja seama ca barbatii romani se adapteaza mai greu emigratiei sau deloc?

noi femeile zicem lasa lumea sa vorbeasca eu sa aduc papica la copii dar ptr ei meseria pe care o practica e f importanta si daca-i conduc si umilesc toti incultii nu se simt bine

apoi si lipsa familiei lasate acasa, a prietenilor pe care nu o sa-i mai ai niciodata, nu e usor

eu am o prietena cu care-am crescut care daca ma duceam la ea la orice ora din zi si din noapte si-i ziceam ca m-a lasat barbatul, am ramas singura, nu mai am nimic imi zicea uite asta-i camera ta, hainele-s in dulap, acolo tinem banii si stai cit vrei tu daca vrei de tot

unde ai vazut tu prietenii din astea in afara? ca vorba lui barbatu-meu cind ma vedea plingind sau furioasa, they don't mean it, oameni in toata firea

donquijote - de cico la: 08/05/2005 03:13:44
(la: Romancele - neam de curve ??)
asta apropo de observatia lui cico ca dupa ce mai fac un ban, se marita si au copii si ce educatie or sa primesca copiii astia...n-are nici o legatura.

Ma-ntreb cum ar reactiona vreunul din noi (femeie\barbat, nu conteaza!) sa afle ca mamicutza i-a facut "fara frecventa" in tinerete pe 5$ bucata. ;-P (Ca, fara suparare, la bancuri si cujetari adinci toti le-avem... :))
Si da, poate sa aibe sau nu vreo legatura. Unele se fac femei "cinstite" dupa aia si dau clasa la cele virtuoase. Sau isi educa odraslele de nota zece. Nu-s insa exceptii? Plus ca nu stiu cui i-ar place sa stie toti vecinii ca mamicutza lui a trecut ca marfa pe la atitia, din mina-n mina (ca sa nu zic altceva)...

majoritatea barbatilor (daca nu toti) vor sa aiba cat mai multe experiente 'pre maritale' si apoi sa se insoare cu o fecioara. sorry. statistic imposibil.

"daca nu toti"?!! Nu exagerezi putin? Ce-ar PREFERA unul sau altul, e alta poveste. Iar cauza pentru care femeia n-are aceeasi preferinta (sa ia de barbat un "fecior") am auzit-o chiar de la alte femei : le convine unul "cu experienta", care sa stie sa le excite, sa le invete si sa le dea astfel mai multe placeri. :-D

Sa scriem si despre ce ar prefera atitea femei (nu toate :))? Unul cu bani, sa le tina-n puf, ele sa nu faca nimic sau sa faca ce vor. Iar cind se satura de el, sa poata sa-l schimbe ca pe bujii. :-D Am sau nu dreptate? :-D
#47499 (raspuns la: #47483) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Uite, sa va spun un caz real. - de gigi2005 la: 18/05/2005 00:55:32
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
Uite, sa va spun un caz real. Langa mine (usa langa usa) am o vecinica frumushica, putin vulgara (gen Sandra Mae, stiti, se poarta genul la anumite categorii), cu job de dansatoare in Japonia, Grecia, etc.
Tipa este in relatie cu un tip foarte insurat, cu vre-o doi copii, care locuieste impreuna cu sotia, copiii si parintii lui intr-un alt cartier. Nimic... anormal, sa zic asa (dintr-un anumit punct de vedere).
Acum cateva zile la usa mea suna o doamna la vre-o 35-36 ani cu doi baieti de mana. Mi-a spus ca este sotia domnului S. si ca nu raspunde, daca poate astepta la mine. N-am refuzat-o dar am fost stanjenita deoarece mi-am petrecut destule seri in compania domnului S. si a dansatoarei lui (o s-o numesc D-ra P). Am invitat-o la o cafea si mi-a povestit putin viata ei. Pana sa apara D-ra P erau un cuplu fericit, aveau bani de un apartament, ea nu lucra (desi nu era genul de casnica) si avea grija de copii. El castiga destul de bine din tranzactii imobiliare. Ea nu mai avea pe nimeni decat copiii si aceasta familie.
Dupa aparitia d-rei P el a cumparat un apartament pe numele lui si al lui P, lasandu-si sotia si copiii sa stea tot cu parintii lui. Femeia asta il tot astepta sa vina acasa ! "Ce va lipseste?" ii spunea el. "Ai de toate, iti dau bani pentru tine si copii, iti dau si pentru cei batrani, lasa-ma sa-mi traiesc viata". "De ce nu divortezi?" i-am spus. " Si din ce traim? Nu mai am pe nimeni, n-am serviciu, am venituri decat alocatiile copiilor! Unde sa ne ducem, unde sa stam?"
Era disperata si ma gandesc si acum la ea ce suflet chinuit avea. Putea ea sa nu accepte compromisul? Nu se mai gandea la ea si nefericirea ei ci la cei doi copii care ar indura cele mai crunte lipsuri. "Il iert, numai sa vina acasa!"
Nu i-am mai spus ca Dl. S si D-ra P planuiau sa se casatoreasca iar el intentiona ca in cateva zile sa ceara divortul. Nu i-am spus nici ca D-ra P astepta un copil al d-lui S. M-am scuzat ca terebuie sa plec si i-am expediat. Dar va spun, m-a durut sufletul!
#49625 (raspuns la: #49484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
simeoane, - de gigi2005 la: 06/06/2005 14:44:48
(la: Minciuna - pana unde poate merge)
vad ca ai facut analiza pe text. Eu nu sunt asa meticuloasa ca tine si incerc sa-ti raspund la comentariu.
a) Dau bani la doctori, intamplator chiar sufar de o boala cam rea, asm bronshic, si am mereu nevoie de medicamente scumpe si de spital.
b) Cu statul nu ma razboiesc si nici nu dau shpaga, sunt alte metode mai elegante...
c) Minciuna sociala- Mergi prea departe cu ipotezele, sunt cinstita nu pocaita, e o diferenta...
d) La furtishaguri nu am inteles - n-ai tolera pe cei ce golesc apartamentul unuia din "clasa" ta sociala; daca e mai rasarit, la o adica sa crape vecinu' sa-i luam noi capra...
Ce faci daca nu ai cu ce plati chiria, furi? N-am inteles partea asta! Nu stiu ce intelegi tu prin "furturi juste"?
e) Nu vreau sa indrept lumea cu umarul ci cu vorba si fapta; nu voi schimba eu lumea dar daca toti ne-am educa copii in spiritul dreptatii poate generatiile urmatoare vor fi altfel. Si nu este vorba de habotnicie
#53454 (raspuns la: #53446) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
simeoane, - de gigi2005 la: 06/06/2005 15:00:31
(la: Minciuna - pana unde poate merge)
vad ca ai facut analiza pe text. Eu nu sunt asa meticuloasa ca tine si incerc sa-ti raspund la comentariu.
a) Dau bani la doctori, intamplator chiar sufar de o boala cam rea, asm bronshic, si am mereu nevoie de medicamente scumpe si de spital.
b) Cu statul nu ma razboiesc si nici nu dau shpaga, sunt alte metode mai elegante...
c) Minciuna sociala- Mergi prea departe cu ipotezele, sunt cinstita nu pocaita, e o diferenta...
d) La furtishaguri nu am inteles - n-ai tolera pe cei ce golesc apartamentul unuia din "clasa" ta sociala; daca e mai rasarit, la o adica sa crape vecinu' sa-i luam noi capra...
Ce faci daca nu ai cu ce plati chiria, furi? N-am inteles partea asta! Nu stiu ce intelegi tu prin "furturi juste"?
e) Nu vreau sa indrept lumea cu umarul ci cu vorba si fapta; nu am pretentia ca voi schimba eu lumea dar daca toti ne-am educa copii in spiritul dreptatii poate generatiile urmatoare vor fi altfel. Si nu este vorba de habotnicie...
f) "Dacă îţi împărtăşesc valorile, atunci e ok, trăiţi într-un climat moral ca în primele veacuri ale creştinismului" - duci prea departe argumentele si, din pacate, ironic.

Sunt un om normal, sau cum vad eu normalitatea, traiesc printre oameni cu toate principiile mele "depasite", ma descurc printre aceeasi oameni printre care te descurci si tu, cu metodele mele bune sau rele. Aceste metode m-au ajutat sa am o afacere care a rezistat din '95 pe o piata in continua schimbare, si am incercat sa arat ca virtutea nu este un concept depasit... Iar daca asta inseamna climat moral ca în primele veacuri ale creştinismului atunci da, acolo traiesc...

Cu prietenie,
gigi
#53458 (raspuns la: #53446) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mazare, wikiezure - de Dinu Lazar la: 05/08/2005 11:25:51
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Problema cu folosirea unor cuvinte straine acolo unde exista un vocabular precis delimitat e mai complicata si cred ca tine de abordarea a multor domenii pe care desigur nu sunt stapin. Romanii au avut mereu beizadele care au imprumutat ca un burete limba culturii preferate ca sa se dea mari vorbind straineste, sau ca sa fiu corect, nici straineste nici romaneste. Am avut o perioada fanariota, cind daca nu foloseai cuvinte grecesti, sau nu le intelegeai, erai de risul curcilor; veni pe urma perioada franceza, inainte de toate fu perioada turca, dupa `44 s-a incercat o frectie cu limba rusa, pe vremea lui Ceausescu nationalismul a fost o incercare evident esuata, si acum asistam la spectacolul cu englezificarea vocabularului.
Eu personal nu am nimic de comentat si fiecare poate vorbi cum vrea muschii lui si fiecare gashca, grup, lista de discutii, forum, isi poate forma propriul sistem de valori si evident propriul limbaj.
Problema, pentru domeniul foto, de care vorbim, este cind apar carti scrise in limba romana, carti tehnice, si articole in reviste foto, unde necunoasterea unor notiuni elementare de optica, mecanica, electronica, este impletita cu folosirea unui vocabular inexistent in vocabularul tehnic uzual.
Cititorii dau bani pentru ca sa citeasca timpenii incorecte scrise si prost.
Dar daca nu sunt manifestatii in fata redactiilor cu luari de pozitie inseamna ca ori nimeni nu se prinde ori ca nimic nu conteaza.
Parerea mea e ca cine nu poate folosi termenii tehnici corecti incetateniti de generatii nu stie ce vorbeste si de aici corolarul, nu stie multe alte lucruri.
Dar, sigur, limba vorbita e un organism viu, adopta si respinge, si in istorie imperii apar si dispar... si in cultura universala ramine cine poate.
Cred ca noi nu vom putea, cu viufainder, shuter, apertura, etc.
Una e sa adopti termeni noi acolo unde nu exista si alta sa maturi fortat termeni consacrati, care nu au decit o vina - exista numai in manuale si carti care trebuie deschise, citite si intelese, ceea ce evident e peste poate pentru cei despre care vorbim.
Sigur, o fotografie grozava se poate face si denumind laitmetru exponometrul si shuterizator declansatorul si apertura, diafragma.
Vorbesc la modul teoretic, pentru ca practic nu am vazut - inca - asa ceva. Dar e posibil.
Si, asta e esentialul.
#63379 (raspuns la: #63348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi plac vinurile dulci, iar - de cico la: 07/09/2005 21:07:50
(la: La o cana cu vin !)
imi plac vinurile dulci, iar Busuioaca de Bohotin e si pt mine poate unul din cele mai bune vinuri "adulmecate". Citesc despre "patria vinurilor" si ma-ntreb daca se tine cont si de tipul de vin care e preferinta fiecaruia. Prin America se importa din pacate cele mai proaste Bordeaux-uri (sau Chateaux-uri ;)), asa c-am renuntat demult sa mai dau bani pe-asa ceva. Si Californienii isi clameaza drepturi de "regiune a vinurilor", pt mine au niste porcarii, dar am vazut ca-i iar chestie de obisnuinta (americanii n-au aceleasi gusturi). Prin Canada, zona Okanaganului e una din putinele in care vita de vie creste bine.

Vinurile "de masa", mai ieftine si pe care pun mina mai frecvent? Cele din Chile sau Spania. Imi place si cabernet-ul, dar poate sa "riciie" pe git. Porto-ul e parca spre cele mai "tari". Cit despre rosu\alb, cel rosu imi creste sensibil tensiunea, dar merge perfect la un steak. Seara insa merge unul alb, ca nu mai dorm de palpitatii la inima.

ps Vad c-a facut ochi p-aici alta marie (poate cu aceeasi palarie), ce-a simtit nevoia mojiceasca de-a ne scuipa in fata adevarul ei ...relativ. Dar ciinii latra, caruta merge...
Revista presei - de Dinu Lazar la: 07/01/2006 16:46:47
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pina la urma nu am cumparat revista dedicata fotografiei editata de Chip;
m-am gindit ca mai bine dau banii aia la o biserica sa faca ceva cu ei util preotul;
dar poate o fi citit-o vre-un cafegiu si ne spune si noua sa mai ridem pe aici.
In schimb am luat revista XtremPC pe ianuarie, sa vad ce mai e pe scena de specialitate.
Pe coperta aflu ca traim "apogeul revolutiei digitale"; mai sa fie, care va sa zica urmeaza un
declin de nu exista, care este.
Sub titlul "ochiul din tabachera" gasim un test de aparate compacte.
Asa, in general, testul e ca la noi; nu poti sa lasi pe dinafara pe onorabilii care dau banu
de reclama; astfel aparate care nu sunt aparate iau note maaaari ( cum ar fi HP) si aparate
de aparate iau note miculutze ( Canon)
Pe doua pagini gasim mai intii un test cu 10 imprimante foto; acolo nu scrie nimic de cit
costa consumabilele, punct esential, zic eu - care consumabile oricum nu le gasesti in
Ro nicaieri decit cu acatiste si mergind din magazin in magazin o jumatate de zi - asta in orasele mari.
Ca sa incurce cititorul, spre exemplu Olympus P11 si Canon CP510 sunt prezentate ca
avind metode de imprimare diferite; una dye sublimation, ca ne doare mina sa traducem
"sublimare de culoare", alta, vezi doamne, e mai shmechera, e "thermal dye sublimation" ...
in realitate la ambele e sublimare de culoare punct, nu thermal nu nimic, ca doar nu se face la rece
sublimarea asta. La Samsung onorabili Xtremisti gasesc alta metoda de realizare a imaginii: dye-diffusion, ca
sa fie ceatza desavirsita. Sigur ca si Samsungu` are tot sublimare de culoare, si toate sunt
cam la fel ca principiu, dar de ce sa nu ametesti cititorul cind e cazu`...

La aparate, circul e total; Canon A610 care e aparat, zic eu, bun, totusi, ia nota 8,16 si
Olympus Digital 800 care e o chestie paralelipipedica mai simpla cu mult ia 8,56!!!!!!!!!

Totusi, din gama de aparate testata, sunt ingramadite la galeata aparate foarte diferite;
nu poti sa compari un aparat de 24 de milioane cu unul de 6 milioane, si nu se pot compara
si mai ales nota la fel in acelasi test aparate ca Sony din seria ultracompacta T cu aparate
cu zoom mare si pretentii ca Panasonic DMC-LX1 si Canon S80; poti sa faci un test de
ultracompacte si un test separat cu aparate normale - oricum nimeni nu ar compara
Panasonicul sau Olympus-ul SP 350 cu "ochiul din tabachera", adica nici cu o tabachera si nici cu ceva mic.
Oricum din ditamai testul pe 7 pagini cititorul nu afla chestii esentiale: cit tin bateriile?
Cit dureaza de la pornirea aparatului la fotografiere? Care e paralaxa de timp?
cite fotografii se pot face in rafala? Ce accesorii sunt incluse in pret? Cum arata,
macar pe situl revistei, o imagine facuta cu acele aparate, daca de tiparit un crop 1:1 nu se poate?
Se vede ecranul ziua? Si cite si mai cite intrebari ar fi...
Dar, pe ansamblu, testul e interesant, fara indoiala.
Data viitoare poate vedem o fotografie a redactiei muult mai frumos facuta
si mai bine iluminata si un test mai cuprinzator...
#98993 (raspuns la: #98902) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...