comentarii

vagabondul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ale mele - de Daniel Racovitan la: 31/10/2003 04:42:44
(la: Filmele mele)
Lista-i lunga, filme care mi-au placut:

- Calauza
- Barry Lyndon - Kubrick
- Paths of glory - Kubrick
- Portocala mecanica - Kubrick
- Eyes wide shut - Kubrick
- 2001 Odiseea spatiala - Kubrick
- Natural born killers / Nascuti asasini
- Urga (Aproape de Cer) - Mihalkov
- Gara pentru doi - Mihalkov
- Ochii negri - Mihalkov
- Noaptea generalilor
- Tunurile din Navarone
- Condamnatul (cu Jack Lemon)
- Some like it hot
- Cantand in ploaie
- Ninocika
- Moulin Rouge
- Cutitul in apa (Polanski)
- Le fabuleux destin d'Amelie Poulain
- Noptile Cabiriei
- La strada
- Noaptea americana - Truffaut
- Cele 400 de lovituri - Truffaut
- Parle avec elle - Almoldovar
- Easy Rider - regia Dennis Hoper
- The Killing Fields
- Jesus Christ Superstar
- Pentru tara si rege
- Padurea spanzuratilor
- Morometii
- Iacob
- Glissando
- Reconstituirea
- Operatiunea "Monstrul"
- Alice nu mai locuieste aici
- Hoti de biciclete -- de italianu' ala :)
- O lume nebuna nebuna nebuna
- Zbor deasupra unui cuib de cuci
- La est de Eden
- Diligentza
- Descult in parc
- In arsita noptii
- Ghici cine vine la cina?
- Iubiti animalele si copiii
- Razboiul lui Murphy - cu Peter O'Toole
- Out of Africa
- Pacientul englez
- Tacerea mieilor
- Meet Joe Black
- Arizona Dream
- Bagdad Cafe
- Sundance Kid
- Ghepardul
- Cei sapte magnifici
- Noaptea iguanei
- Priveste inapoi cu manie
- Kramer contra Kramer
- Brazil
- Leaving Las Vegas
- Vanilla Sky
- Inteligenta Artificiala
- The Truman Show
- The Mask
- Forest Gump
- Petrecerea - cu Peter Sellers
- seria "Panterei Roz" -- cu Perter Sellers
- comediile cu Stan si Bran (cei mai mari comici ai cinema-ului, din toate timpurile)
- comediile lui Chaplin (Timpuri moderne, Vagabondul, etc)
- comediile lui Louis de Funes
- comediile lui Norman
- serialul Twin Peaks
- etc.

(heh, am completat lista de cateva ori, cu ocazia asta mi-am facut si lista cu filmele preferate, ca se simtea nevoia... :))) )
#2782 (raspuns la: #2206) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce sa facem din saddam un VIP ? - de (anonim) la: 20/12/2003 18:58:50
(la: Cine ar trebui sa il judece pe Saddam Hussein?)
daca un om prin decizie proprie devine dusmanul semenilor sai renunta de bunavoie la conditia umana.in acel moment devine mai putin important decat un caine vagabond pentru ca spre deosebire de caine el era inzestrat cu capacitatea intelectuala de a decide.in aceasta situatie trebuie eliminat(nu folosesc omorat,executat,asasinat pentru ca aceste cuvinte sunt destinate fiintelor umane).daca mi s-ar oferi prilejul as face-o eu cu mare placere . ar mai fi de adaugat ca a judeca presupune sa-i dai voie sa se apere ceea ce ar fi o pierdere de timp.ca si el la noi in tara sunt cativa care se incadreaza in aceeasi categorie - dusmani ai propriului popor- si care profita de pozitia sociala pentru scopuri personale.solutia si pentru ei este cea de mai sus.
multumesc - de cristof la: 03/04/2004 15:13:23
(la: Uitasem)
Multumesc,
Fiind francez si incercind sa invata romaneste, ce placere a fost sa imbogatesc vocabularul meu citind o atita frumoasa povestirea........Te rog frumos, alex, mai da mi citeva ocazii sa cunoasca limba ta in acelasi timp ca ma inec in proza ta vagabonda........
tiganii?... hm - de reutilizator la: 24/06/2004 12:36:34
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Eu am fost intotdeauna pentru inlaturarea cauzei, nu pentru ameliorarea efectelor ei. Ai auzit de nodul gordian? Asta e ceea ce trebuie facut. O sa spui ca sint sovin (ca antisemit nu pot fi, pentru ca tiganii nu-s evrei). Dar daca spui asta, atunci spui ca si chirurgii sint sadici pentru ca extirpa o tumoare. Prin modul lor parazitic de comportament, tiganii pot fi asemuiti cu o tumoare a societatii contemporane. Nu stiu ce bine au adus, pe oriunde au vagabondat - ca nu pot spune calatorit. Cultura lor nu poate penetra decit pe la periferia societatii, ca un apendice inutil. O sa-mi vorbesti ca sint si exceptii si ca n-ar trebui sa generalizez. Ai avea dreptate, dar ai uita un lucru: exceptiile, daca intr-adevar sint exceptii, trebuie sa se disocieze de rest. Are they doing that?
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

Tziganii - de SB_one la: 08/08/2004 16:30:38
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Citez:

O navalire silentzioasa si persistenta, produa de-a lungul secolelor prin infiltratzii lente, o reprezinta triburile de Indieni originari dinb Punjab, mai nine cunoscutzi sub numele de Tzigani sau Gitani, nume derivat din Egiptziani. triburi nomade, organizate sub autoritatea absoluta a unui sef( bulibasa) inca in stadiul de matriarhat, au inceput miscarile de deplasare spre vest si au ajuns in Anatolia in sec IX, inainte de venirea turcilor, deci in imperiul Bizantin. O parte au ramas in Turcia, altzii s-au indreptat, de buna voie sau izgonitzi, spre egipt si nordul Africii.. Parte din triburile vagabonde au patruns in peninsaula Haemus(Balcani), s-au raspindit in tzarile din sud si nordul Dunarii, cu preferintza in Ungaria, si au ajuns pina in Boemia. In sec XV ei patrund in Germania, de unde au coborit apoi in Italia si s-au instalat in jurul Romei. In peninsula Iberica, mai cu seama in Andaluzia au ajuns venind prin Nordul Africii.

Modul lor de viatza nomad e extrem de conservator, nu accepta schimbari de obiceiuri si deprinderi decit cu mare anevointza, in sec nostru unii renuntzind la vechile mijloace de locomotzie inlocuid caii si carutza cu automobilul si rulota, in care-si ascund cu dibacie avutul. in aparentza redus, dar in realitate valoros, fiind plini de galbeni, rezultat al traficului cu aur, monede si bijuterii. Nu totzi au renuntzat la cai caci ei iubesc aceste animale, chiar daca e vorba de mirtzoage., si pot sa si le hraneasca pe pasuni si drumuri retrase, unde-si aseaza salasul, pentru a exercita principala ocupatzie: furtul si vinzarea de cai.
Ei practica furtul ca pe o arta, in mod abil, initziind si copii de timpuriu, cunoscutzi ca atare in toate tzarile, dar nedepasitzi de alte neamuri. Au deasemenea predilectzie ptr. metalele din cimitire, ornamentele de pe cruci si chiar din morminte. Aceasta ocupatzie straveche este dublata de mestesuguri necesare nomazilor: caldarari, spoitori, potcovari. in timp ce femeile si-au rezervat domeniile oculte: chiromantzia, magia, vrajotoria. Tot ce reprezinta o valoare si poate fi ascuns le atrage stentzia. Trcerea dintr-o tzara in alta nu constituie ptr. ei o dificultate.

..........................................

Situatzia tziganilor e ste identica in toate tzarile. In Romania, parte dintre ei au fost adusi ca robi, fie de vechii boieri , fie de dif. manastiri, multe inchinate Muntelui Athos, spre care se revarsau toate bogatziile si de unde erau trimisi Tzigani ca plocon si ca mesageri spirituali.. de spiritualitate reala nu putea fi vorba caci Tziganii sunt pagini, practicind rituri fetisiste, infuentzate adesea de religiile popoarelor cu care au venit in contact.

In unele tzari, triburile care au prins radacinipe la periferia oraselor, s-au adaptat unor profesiuni artistice, ca muzica( in Ungaria, Romania, jugo_Slavia) si dansul ( Spania) Lautarii se organizeaza in tarafuri, cer sa fie scump platitzi, plata , care, bineintzeles, este completata cu amintiridin ale casei. Acest obicei este atit de inradacinat incit le-a patruns in singe si prin nimic nu poate fi stirpit, caci, potrivit credintzei lor, toate bunurile de pe pamint le-au fost harazite de Dumnezeu, dar au fost preluate de altzii. Asa ca, furind, ei nu fac decit un act de dreptate, insusindu.si cea ce le apartzine prin vointza Divina.

In proza scriitorilor rusi este abordata aceasta tema, aratindu-se ca furtul si omorul fac parte dintr-un ritual stravechi, sacru, care confera protaginistilor indieni virtutzi misterioase si nobile.

............................................................

Tziganii sint indeobste neasimilabili, ca aproape toate triburile venite din orient, Ei ramin legatzi intr-o organizatzie fantomatica, dar efectiva, au intilniri periodice in cite o localitate din Europade Vest ptr a alege marele bulibasa. Aceaste adunari stabilesc o politica internatzionala de perspectiva, organizind proteste si revendicariptr. obtzinerea drepturilor de etnie, la fel ca celelalte minoritatzi, fapt greu de realizat, cel mai mare impediment formindu-l stadiul de civilizatzie arhaica, educatzia diametral opusa, facind scolarizare de domeniul utopiei. Desigur, in cazul cind aceasta categorie de nomazi va devenii vreodata statornica, locuind in comunitatzi civilizate( Tziganii prefera orasele unde se pot deda in voie celor mai mari ticalosii, operind in bande inarmate), atunci aceste probleme se vor pune cu mare si dureroasa acuitate. Diferite autoritazi europene au si inscris aceasta tema in cercetarile de perspectiva, presupunind ca nu e departe timpul cind agresivitatea tribala va cpata constiintza de sine si va ajunge la confruntari cu autoritatzile de stat, determinind rascoale si dezirdini.

Daca aceste minoritatzi se dezvolta ca entitatzi autonome, neasimilabile, ce loc vor avea in societatea romaneasca? ce cariere si ce aspiratzii vor avea Tziganii baraganelor? Azi, preferintzele lor se indreapta spre posturi de oprimare, in politzie, puscarii etc,..distingindu-se( daca se poate spune astfel) la Canalul Dunarii, in majoritatea inchisoriloretc,..in meserii care cer singe rece, cruzime, lipsa de scrupul si de mila, dar mai ales spirit rasial vindicativ, pe care Tziganii le au din belsug, contrar aparentzelor superficiale date de adulatzii, lingusiri, ploconeli si jeluiri. In realitate ei detesta profund si definitiv natzia majoritara careia incearca sa i se impuna si impotriva careia lupta cu mijloacele odioase de care dispun si pe care le cultiva in continuare.


Sursa:
Centrul European de cercetari Istorice, 1986



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#19379 (raspuns la: #19360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Singurul vagabond? - de AlexM la: 31/08/2004 23:04:26
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
citesc si ma minunez. Oameni care au plecat voit la munca din tsara, oameni care au decis voit sa emigreze, oameni care au fost luati de parinti cu ei si care nu au putut sa influentzeze plecarea. Dar ce e cu vagabonzii? Ce e cu acea specie de oameni care au plecat "la busheala", pentru ca aveau timp, pentru ca nu aveau nimic de pierdut, pentru ca vroiau sa vada lumea si sa-si faca amintiri? Nu e nimeni din aceasta categorie in afara de mine? Ma indoiesc.

Cu stima,

AlexM
#20736 (raspuns la: #20630) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de Belle la: 15/01/2005 15:41:22
(la: Trancaneala Aristocrata)
pai sa-ti povestesc, dar pe scurt ca azi nu prea am rabdare
eram noi acolo in cafenea un grup de gagici care trancaneam cu saritura de la un subiect la altul, pana cand ne-am hotarat sa ne facem subiectul nostru de trancaneala ca sa nu se zica ca troll-am subiectele "serioase"
in grupul minunat eu si cu o prietena eram "abigail and amelia gable", gastele din desenul animat cu pisicile aristocrate, fiindca eram prea gurese si ne hlizeam din orice, la fel ca doua gaste. dupa care seful de trib aka daniel racovitan s-a ales cu porecla de thomas o'malley, motanul vagabond din acelasi desen animat.... si de-acolo se trage adjectivul de "aristocrata"
cam atat
#33481 (raspuns la: #33466) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inapoi pe scara evolutiei... - de Gheorghe Doja la: 28/01/2005 12:45:22
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Peste tot in lume oamenii sint cel mai adesea entitati infantile ale caror comportament, civilizat sau nu, este determinat de normele societatii in care traiesc si carora se subordoneaza. Daca casa este mentinuta curat curatenia se respecta, daca in mod contrar sistemul este lax si casa murdara oamenii devin fiare si se canibalizeaza.

La noi sistemul comunist si normele sale reprezenta o entitate ce administra societatea intr-un cod ADULT, legile tari protejau oamenii unii de ceilalti impiedicindu-i sa se exploateze, agreseze si sa se incalece unii pe altii si canibalizeze. La noi criminalitatea era aproape zero si ceea ce vedeam in filmele americane ni se parea chiar ireal si de necrezut. In contextul sistemului comunist se inscaunase la noi bunul simt, oamenii stateau in banca lor si oricine stia ca nu se poate juca cu legea.

In mai toate tarile capitaliste normele sint laxe, statul capitalist si legile lui fiind o entitate INFANTILA el insusi. De exemplu lipsa normelor ce-ar proteja oamenii unii de ceilalti intr-o tara ca S.U.A. are ca consecinta Holocaustul care este S.U.A. pentru milioane de cetateni americani si prin extensie si pentru altii, cum a fost cazul cu Corea, Vietnam iar acum cu Afganistanul si Irakul.

Doar un aspect din multitudinea aflata in cutia cu orori a capitalismului american. In S.U.A. 75% din locuintele de inchiriat nu sint locuibile pentru fiinte umane normale fiind locuinte confectionate din rame de lemn , placaj si carton. Deci 75% dintre persoanele a caror viata depinde de o locuinta de inchiriat traiesc in conditii de gradina zoologica. De fapt cei nascuti si crescuti in acest tip de locuinte (cocine) sint perfect adaptati, marea varietate de zgomote si intruziuni la care sint expusi este penrtu ei si urechile lor abrutizate normala si fiecare dintre ei se intrece el insusi in a-si aduce propriul aport la vacarm. Deci avem de-a face cu o populatie urangutanizata si grav abrutizata din rindurile careia provine enormul nivel de criminalitate din S.U.A. Adica 20000 de oameni anual victime de omoruri (de exemplu impuscat, injunghiat sau dat in cap pentru 5$) la care se adauga astronomica populatie carcerala plus sutele de mii de drogati si balamuti care bintuiesc "orasele" americane.

Dupa '89 Romania a plonjat si ea in legile nelegiuite ale capitalismului. Prostia si-a pus si la noi poalele in cap. Ceea ce sa cladit din '45 pina in '89 printr-o administratie responsabila si efortul colectiv al intregii tari - adica 80% din infrastructura economica si sociala a tarii - a fost distrus si vandalizat. O mina de capuse din tara si de aiurea si-au adjudecat proprietatea a ceea ce mai sta inca cit de cit pe piciare. Tara a devenit datoare vinduta pe vecie. Romanul a ajuns vagabond in propria tara si calator pribeag si umilit pe drumurile lumii.
#34784 (raspuns la: #34428) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bine ai venit horica.. - de Jimmy_Cecilia la: 07/03/2005 21:20:49
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
salam horica? pe unde vagabondezi, ca nu te mai vad?

anisia,
aveam o poza de a mea, pe acolo, va faceam cu mana la propriu
nu-s nefericite, ca toata ziua trancanesc si rumega "Kgat", insa erau serioase ca le pozam...

kgat = un arbust, se rumega frunzulitele tinere din varf, da o impresie euroforica, un fel de drog
este sportul national dupa masa, femei, barbati fiecare in salonul lor arab, despartiti.. in timpul asta copiii fara supraveghere pt lectii se joaca pe strada
cam 70% din populatia adulta "rumega"..
isi unfla obrazul, din cand in cand scuipa intr-un recipient, inghit doar sucul

costa o avere, mai ales ca iarna asta in munti a fost un frig exceptional si au inghetat arbustii de Kgat
acum costa o avere, pt ei :
5.000 reali pt o dupa masa, daca-i calitate buna, iar salariul unui functionar de banca, pe o luna este 13.000 reali

nu mananca, fac un fel de mamaliga cu faina de sorg, carne nici vorba sau fructe pt copii, dar de kgat nu se lipsesc

kgatul a inlocuit si culturile de cafea MOKA, moka este de orige yemenita, un orasel port la marea rosie
insa sunt aceleasi conditii de pamant si clima pt amandoua culturile
in plus se exporta si cu avionul la emirate si sauditi

este o catastrofa nationala, kgatul asta
#38536 (raspuns la: #38532) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
toti scriitori regreta ca au - de TaciDracu la: 23/03/2005 22:01:32
(la: De curand...)
toti scriitori regreta ca au scris, ca scriu si vor mai scrie... din nefericire nu cred ca dupa multa literatura mai poti accepta macar gandul ca te poti lasa de asa ceva, nu sunt tzigari, ce naiba...

daca s-ar putea as vrea sa dau timpul inapoi, sa nu mai citesc un rand, sa devin un vagabond drogat, un discoman - manelist, dar e prea tarziu, sunt condamnat la literatura, ca si tine, chiar daca o fac prost.
Catalin, cosmarul povestit de - de cristiscu la: 25/05/2005 23:37:05
(la: Ce cosmaruri aveti?)
Catalin, cosmarul povestit de tine m-a impresionat in mod deosebit. Nu stiu din ce cauza. Poate ca e prea neobisnuit - cu acei pui de gaina. Ceva m-a facut sa tresar in explicatia gasita de tine. Esti sigur ca nu poate fi altceva?
In copilarie am facut destule prostii. Nu mai multe ca altii de aceeasi varsta. Fugaream ciini si pisici cu cracane si cornete. Odata, cu mai multi prieteni, am dat foc la niste hartii la gura unei despartituri de gard in care se ascunsese un caine vagabond, fricos si jigarit. O vreme dupa aceea am trait cu remuscarea ca poate a murit din cauza noastra. Peste ani nu mai cred asta, ca despartitura era lunga de peste 10 metri si focul fusese mic. Totusi m-a mustrat mult timp constiinta.
Esti sigur ca n-ai avut si tu vreo experienta asemanatoare, de pe urma careia sa ai remuscari?
#51285 (raspuns la: #50399) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iertare tribunului de la tribuna..... - de cosmacpan la: 18/08/2005 01:43:11
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Iar eu -
Pornit in cautarea
Frumosului din suflet
Si din Rime -
Un vagabond pe care marea
M-a scos de par din adancime,
M-avant din nou in infinit....
Si convertit
De dragul unei simple jucarii
M-agat cu mainile de astrul
ce ca un pescarus ranit
Isi moaie aripa-n albastru
Crepuscularei agonii!....
PS: si cand te gandesti ca nici macar nu-i a mea.....

#66099 (raspuns la: #66081) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hehe, cosmacpan-ule - de anisia la: 18/08/2005 01:59:04
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
nu ma provoca la rime...ca mie asa-mi plac ;) intreaba pe nenea cico sau pe intrusul, ca le tinui isonul o bucata de vreme intr-un joc "in-rimat" :))

nu stiu a cui e poezioara, dar i-as face niste retusuri...un vagabond pe care marea / l-a scos de par din adancime ar suna mai bine in urechile mele. e doar chestiune de gust, insa. sa-mi ierti indrazneala!
#66106 (raspuns la: #66099) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hotzi poeti sau poeti hotzi - de Cassandra la: 22/08/2005 13:16:56
(la: Pretuiesti ceea ce ai?)
Vorbind despre hotii “sensibili” mi-am amintit de Francois Villon, poet francez care a trait prin secolul XV si a fost redescoperit in sec XIX. Multe aspecte ale vietii sale reies din poemele lui dar si din ...dosarele politiei. A fost hotz, vagabond si criminal. A lasat multe versuri frumoase majoritatea despre viata sa, nefericita se pare. In felul sau era un filozof...
Tot cu Ziarul :-) - de Joe King la: 15/09/2005 19:38:00
(la: Joe King cu ziarul Ziarul.)
Online Actualitate
CE MAI E NOU PRIN TARA

DOLJ: REVOLTA SATEASCA

Peste trei sute de proprietari de terenuri din comuna doljeana Cetate au blocat, ieri dimineata, caile de acces catre societatile arendasului, un cetatean de origine franceza. Oamenii au spus ca francezul care le lucreaza pamanturile nu respecta clauzele contractuale.


Joe King: Oameni buni, de la Horia, Closca si Crisan incoace nu a mai fost o asemenea " rascoala " in Romania. Or fi iesit cu furcile sau au dat foc la cauciucuri de tractor pe ulite ? Auzi, ciocoiul francez nu respecta clauzele. Care or fi alea ? Cred ca nu a vazut clauza aia scrisa cu litere minuscule in care se angaja sa cumpere faimoasa
echipa de fotbal, Universitatea Craiova :-). Oltenii nu sint prosti.


------------------------------------------------------------------------


SUCEAVA: EVIDENTA CAILOR LA SPITAL

Angajatii unor spitale sucevene primesc salariu pentru atributii inexistente, inscrise intr-o fisa a postului, veche de 20 de ani. De exemplu, un angajat al Spitalului de Urgenta ar trebui sa tina evidenta cailor si harnasamentului unor dispensare din judet. Un altul este obligat sa se ocupe de ferma de porci a spitalului, desfiintata in urma cu cinci ani.


Joe King: Nici moldovenii nu sint prosti . Dar angajatul de la urgenta ar fi putut sa aibe mai mult noroc. Daca numara
oi si nu cai, tragea si un pui de somn bun. ( multi oameni in lumea larga numara oi, in gind, sa adoarma). Auzi, dupa ce s-a desfiintat ferma de porci a spitalului , cinci ani a luat salariu pe numararea porcilor fictivi. Domnule , de ce se zice ca in Romania exista coruptie ? Sau nedreptati ? E doar exces de initiativa, imaginatie,
exces de idei...etc..etc...un porc, doi porci, trei porci,....hrrrrrrr.....hrrrrrrr....hrrrrrrr....
-----------------------------------------------------------

MIERCUREA CIUC: BETII LA POLITIE

Patru politisti din cadrul Politiei Judetene Harghita, care au fost verificati cu alcooltestul la intrarea sau la iesirea din serviciu, vor fi sanctionati dupa ce s-a stabilit ca acestia consumasera bauturi alcoolice. Zilnic, cadrele de aici sunt verificate aleator cu alcooltestul, in cadrul actiunii "Fiola".

Joe King: Domnilor, in ce alta parte a lumii Politia e verificata ZILNIC daca nu e beata ? Politia judeteana din Harghita merita sa intre in cartea recordurilor pentru asta, pe onoarea mea. Actiunea " Fiola" e demna de titlul unui film cu Brad Pista si politista Angela Julea din Harghita. Mr. and Miss. Tuica.:-)

---------------------------------------------------------------

CONSTANTA: INCAIERAREA RROMILOR

Trupele DIAS au intervenit, marti noaptea, pentru a aplana un scandal de proportii izbucnit intre doua familii de rromi din localitatea constanteana Ovidiu, dupa ce unul dintre grupuri a provocat distrugeri in doua baruri, a aruncat cu benzina pe o vanzatoare si a incendiat o casa. Politistii spun ca rromii a caror casa a luat foc au sarit, cu bate si furci, sa-i bata pe rivali.


Joe King: Rromii , noii tigani ai Romaniei dupa revolutie , sint niste oropsiti. Nu inteleg nici in ruptul capului de ce-i uraste lumea. Au dat poporului manelele care vor ramine pe veci in cultura Romaniei si vor ca Romania sa devina Vestul Salbatic inainte sa intre in CE. Politistii se dau viteji , auzi, trupele DIAS, probabil aia care au caciuli negre pe cap, trase ca niste prezervative si gaurite in dreptul ochilor sa nu-i recunoasca rromii si sa le dea foc la case dupa aia. Si ei fac pe ei de frica la vazul furcilor dar cind sint mai multi si e noapte , se descurca ei cumva. Dupa aia apar la televizor ca niste haiduci, cu caciulile negre pe cap. Si rid mindri in ele dar oricum nu-i recunoaste nimeni. Dar Mardele tiganul, dupa ce apare " in lanturi " la telejurnalul TV devine noul haiduc al cartierului. Si mai mardeste niste baruri dupa aia, cu rivali sau fara rivali in ele . :-) Si iar vin trupele DIAS dar e deja vu, nu ?

--------------------------------------------------------------------

BISTRITA: DIPLOME PENTRU CAINI

Caini de vanatoare din patru tari europene vor participa, sambata, la un concurs organizat de Asociatia Chinologica Bistrita-Nasaud. Pana ieri se inscrisesera in competitie proprietari de caini din Ungaria, Austria, Germania si Romania. Concursul consta in patru probe, iar premiile rezida in cupe, diplome si hrana.



Joe King: M-a dat gata aceasta stire pe care o citesc homelessii pe plapumile lor ( ziarul in care se invelesc). Linisteste-te Gicule, hrana e pentru ciinii din Romania, eu sint participantul de pe plaiurile Bistritei, si particip cu un ciine vagabond scapat din ghiarele lui Basescu, pe vremea aia. Ii zice Ciobanesc Bucurestean si e o rasa foarte rara, a scapat de la facut sapun din ea. Nu ne intereseaza cupe, nici diplome, ci poate ca dau niste salam de Sibiu ca hrana, ca nu ne-am c---- de trei zile, de foame. :-)

--------------------------------------------------------------------------------


Ziarul Online
OLTEANU, LIPSIT DE EXPERIENTA
Autor: (L.P.)


"Bogdan Olteanu nu are suficienta experienta pentru a deveni un bun presedinte al Camerei Deputatilor", a declarat fostul lider PNL, Valeriu Stoica . Stoica considera o eroare aceasta alegere a deputatilor liberali, insa asteapta si decizia Aliantei in acest sens. El sustine ca Bogdan Olteanu a fost ales pentru aceasta functie pentru ca este "cel mai fidel din fidelii premierului Tariceanu".


Joe King: Titlul seamana cu parerea unei prostituate bucurestene despre un client din Craiova. Valeriu Stoica o fi bucurestean ? Se pare ca si Bogdan si Oltean nu inspira....experienta . Din cauza ca e....fidel :-) Judecind dupa virsta sotiei premierului Tariceanu se intelege ca are o slabiciune la tineri si ii vrea fideli . Deci s-ar putea ca Valeriu Stoica sa aiba dreptate ? :-)
Amintiri din studentie - de Tofan Ana Isabella la: 05/10/2005 13:57:18
(la: amintiri din studentie)
Imi amintesc cand eram sutdenta si imi beam cafeaua la cofetaria Opera,cand lipseam de la cursuri si vagabondam de una singura prin Gradina Botanica sau pe stradutele Iasului ,ori cand mergeam la camin cu prietena si fumam Monte Carlo , Assos sau Snagov,cand beam ness cu cola la Casa Sindicatelor,cand aveam seminarii la lic Ibraileanu si radeam de ne prapadeam cu colegii mei....cand radeam de profi indeosebi de cel de drept economic care era o catastrofa.....dar si raceala ,infatuarea si rautatea colegilor mei in ultimul an de facultate,toti ajunsi dupa anul 4 de facultate...
oana - de latu la: 25/11/2005 16:15:11
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
anisia si intruder alergand (in reluare, pentru marirea efectului),
... desculti, nascand norisori de praf in timp ce in sala se raspandeste o atmosfera romantica in acordurile hitului "Green green grass of home".
Spectatorii uita pentru o clipa sa consume semnite, fermecati de oana si maan, care "in prim plan, razand de fericire, cu capetele date pe spate" poarta imaginea noilor pantofi si a multor nimicuri de la Douglas "lucind in ochii ... mirati de atata bogatie"...
Filmul s-a terminat, dar nimeni nu paraseste sala. Toti sunt ca in transa intrebandu-se ce s-ar intampla cu anisia si intrusul sub efectul inertiei, daca motorul care invarte restaurantul se blocheaza in viteza a cincea si cum ar influenta asta aspectul romantic al intalnirii....

Minuata lume a filmului...
"Pe aripile vantului", "Vagabondul" si acum aceasta capodopera...
Cat frumos poate oare omenirea suporta fara a se expune pericolului molipsirii...:-)))





Eu rãspund intotdeauna. Daca nu azi, atunci mâine cu siguranta.
#90481 (raspuns la: #90458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
..... - de latu la: 20/12/2005 09:03:28
(la: autocompasiune)
ultima data am plans la filmul indian "Vagabondul".
Nu datorita subiectului ci fiindca nu mi-a dat voie mama sa merg sa-l vad.
In rest, ma autocompatimesc foarte des: De fiecare data cand am impresia ca ai mei copii sunt cei mai rai de pe lume, cand am senzatia ca cineva imi ascunde bricheta dinadins, cand trebuie sa beau alta cafea decat espresso, cand mi se pare ca sunt singurul barbat de pe lume care ar trebui sa poarte inainte de cinzeci ochelari...
Dar imi trece repede:
Dupa ce-l bat bine pe copilul cu pricina, imi iau alta bricheta din vreun buzunar, beau o bere in loc de cafea si tzin ziarul mai departe de ochi ca sa pot citi literele alea mici din columne. (Asta cu ziarul o face pe nevasta-mea sa rada de mine ("Acusi ti-s mainile prea scurte") si atunci iar ma autocompatimesc, ca viata-i ca o roata...:-))))
maotzedund , - de Scarlet la: 21/02/2006 16:25:51
(la: de ieri, a inceput masacrul cainilor fara stapan)
eu am la ai mei doi caini si doua pisici.
cainii ii am de mai demult ,pe unul din ei practic l-am crescut de pui.pot sa spun ca inainte nu eram asa , adica nu realizam ca au si ei un suflet, ca sufera cind pleci si se bucura cind te ocupi de ei...nu imi era mila nici de maidanezi..,erau acolo si parca acolo era locul lor :pe strada. nu pot sa spun decat ca nu fac rau decat din instinct sau daca sunt provocati, ori bolnavi(turbati). sunt de 1 mil. de ori mai puri decat oamenii , si raman inmarmurita cind vad la stiri cate un tampit care arunca cainele vecinei de la nu stiu ce etaj pt. ca-l deranja cand isi facea siesta.
ei nu te intreaba daca esti bun sau rau :te iubesc pur si simplu oricum ai fi (chiar si vagabond de pe strada sau criminal) doar sa-l lasi putin linga tine, sa aiba si el un stapan, pe cine care sa-i spuna ce sa faca sau sa nu faca.
ma intreb: ce fel de om putea fi acela care arunca un caine de pe balconul din bloc sau ce fel de oamnei sunt aceia care ii chinuie, sau ii duc in adapost sub pretextul "curatam strazile" ,iar intr-o saptamina daca nu-i revendica nimeni le fac injectia?

pt. zaraza

ce oameni sunt cei care iau cainii de la stapini pt. ca ar fi prea multi ?
sau pisicile din locuinta unei batrane pt. care sunt singurele suflete care i-au ramas in preajma sa-si depene amintirile ,sub pretextul ca-si cheltuie toata pensia pt. mancarea pisicilor? asta este civilizatia care e si va sa vie si la noi?da? nice...







_____
"nu conteaza ceea ce vi se intampla,ci ceea ce faceti voi atunci cand vi se intampla"



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: