comentarii

valoarea morfologica a cuvantului suprafata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ce este cuvantul? - de Maria Palaria la: 09/11/2005 09:09:08
(la: joc)
Carpe diem!
Cuvantul e liantul gandurilor mele cu lumea exterioara.

Ce este ambiguu?
#86009 (raspuns la: #85943) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irma - de latu la: 09/11/2005 21:43:28
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
tu dai de inteles ca telul tau a fost sa-ti demonstrezi superioritatea.
Telul nu, dar la scorul din momentul acela nu pot sa pretind ca m-ar fi intristat..:-))))

Aaaa...uitasem sa-ti spun ca-mi place sa ma dau mare, da' am si cu ce :)).
Si io! Si si io am cu ce...:-)))

Poate-ti foloseste la descrierea pe care-o tot amani...din teama (?!) :D.
Nu, nu din teama ci din tactica: Poate mai pica cate o informatie (nu din aia vadita cum ar fi "imi place sa ma dau mare"), ci de printre randuri...:-))))

Eu am inteles de ce ti-a fost frica de lupoaica.
Daca mi-ar fi fost in primul rand frica, mi-as fi atintit privirile catre cer.
Da' un fior acolo, tot oi fi simtit...:-)))

Deci nu te mai uita la canini...s-ar putea sa fii orbit de albeata si ascutimea lor :))
Cel tarziu de la postingul tau de dinainte am o imagine mai de ansamblu, unde caninii sunt doar una din componentele fascinante. Intre timp mi-ai reamintit ca lupoaicele sunt inteligente, ca rolul de "alpha-female" nu se mosteneste ci se cucereste si se mentine in fiecare zi, ca vanatoarea are hrana drept scop si nu distrugerea....:-)

Nici o sansa sa interpretez ceva gresit :).
Asta tare am sperat, dar stii cum e: La inceput nu stii inca sa apreciezi cum reactioneaza celalalt la actiunile tale in timpul unui joc ale carui reguli nu le cunosti...

Dar...ce limite??? Sky is the limit :)). Nu-mi amintesc sa fi fixat niste limite (eu). Tu poate da, dar nu tu esti cel care conduce jocul :))
...si de aceea am pomenit cuvantul "limite", pentru a afla cam ce gandesti tu. Adicatelea am pescuit un pic in ape nedecantate...
Acuma stiu cum vezi tu jocul, si-ti multumesc pentru confirmare...:-)))

Deci ai descoperit ca ai si tu instinct?! Niiiice :)...Numai sa fii in stare sa te increzi in el.
Uneori e bine sa ai siguranta dubla. Cu lupoaicele nu-i... de glumit...:-)))

Ah! Uitasem sa-ti zic: mingea era in sticla de whisky :).
La fund sau la suprafata?...:-))

latu (bucuros de bucuria ta pentru bucuria mea :-)))
#86253 (raspuns la: #86077) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Irma. cuvantul cheie nu-i "ci - de RSI la: 10/11/2005 14:13:29
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Irma. cuvantul cheie nu-i "cipriot", nu din pdv. al cunoasterii limbii engleze. Marea majoritate vorbesc engleza, foarte multi au trait in tari anglofone - Marea Britanie, Africa de Sud, Australia si State, asa ca problema este de alta natura cred. ;)
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#86454 (raspuns la: #86437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de gabriel.serbescu la: 12/11/2005 18:49:07
(la: Tunning sexual)
In text se vorbeste despre prezervativele cu striatii. Nu despre pezervative in sine, nici de o (posibila) istorie a acestora, si nici de uzantele diferite. E randul meu sa remarc ca nu vorbim de loc de etica cand ne referim la purtarea lor.
In primul rand am anula cuvantul etica si l-am deposeda de valoare si in al doi-lea, exista prea putine produse care sa aiba o minima moralia in spate. Atata vreme cat produsul e prin insasi definitia sa un obiect cu fin mercantil, nu vorbim de etica ci de comert, vorbim de economie si de gestiunea acesteia.

Azi putem asista la o gramada de produse in lume ce se afla intr-o perpetua competivitate cu altele aproape identice. Tehnologia si politicile liberale, ne-au adus in fata acestei realitati, si azi e relativ greu sa distingi un produs A de un altul B, odata ce amandoua au fost realizate la un acelasi standard.
Si atunci ne mai ramane gestiunea publicitara.
Insa si publicitatea a incetat demult sa mai reprezinte un simplu mod de comunicare. De la cea mai simpla fonema publicata intr-un ziar, si pana la cel mai mic detaliu televiziv, publicitatea presupune: semiologie, psihologie, sociologie, lingvistica, arte grafice si audio-vizuale, ma rog, domenii in care lucreaza doar oameni frumosi si destepti.

Publicitatea, absolut inoportun, inseamna cercetare humanistica, scotocire in om si sufletul lui, inseamna disectie. Si de cele mai multe ori marile campanii de investigatie raman in sfera privatului, in forma de rapoarte ale unui consum ce se vrea si mai habitual decat pana atunci. Micile noastre spaime sint transformate de regizori in povesti a caror final fericit este un produs; cosmologia umana, moartea spre exemplu, e un pic violata si i se da o sticla de coca cola in mana, marile noastre vise se pot realiza doar prin intermediul unei firme, meschinatatea si fudulia trebuie sa fie marci inregistrate.

Ca sa vorbim de cazuri concrete, prezervativul e un necesar al societatii eliberate sexual, insa cel cu striatii e produsul ce intampina un complex masculin. Segmentul 18-30, si nu trebuie sa fii specialist ca sa observi lucrul asta, e un segment a carui un oarecare procentaj poate trai o mica drama interioara: cea de a-si satisface partenera (una de data asta, din ce in ce mai intransigenta), sau mai bine spus imposibilitatea sau angustia, frica de a nu-ti putea satisface partenera. Etica ne-ar sugera o mai buna informare, mai multe dialoguri, etica ne-ar obliga la vindecare, caci un nefercit trebuie ajutat, el nu o are mica, si nici striatii si nici bile nu-i sunt nevoie, insa Durex nu spune lucrul asta, ci ne ofera in schimbul unei mici cantitati de bani - un upgrade, un add-on, un plug-in ce va crea dependenta.
Ori asta e urat. E cat se poate de urat si de lipsit de scrupule sa te folosesti de o slabiciune.
(La fel de bine produsul poate fi doar pur divertisment, si atunci vorbim de un produs patetic si inutil. Iar domnii de la durex sint in cazul asta niste paiate) Insa inclin sa presupun prima varianta, caci e mai in ton si mai in armonie cu mersul lucrurilor de azi.

Nu trebuie sa-ti ceri scuze, nu ai atins nici o rana. Fabricile de dorinte e o metafora frumoasa, si mie imi place sa fac uz de ea. Cand se aude semnalul unei sirene megafonice toti muncitorii isi iau elan, si de acolo mai creaza un necesar, pe care omul in mica sa aroganta chiar crede ca va alege folosinta lui sau nu, isi inchipuie asta, insa e doar chestiune de timp, si de modul cum ii vom schimba si dansului perceptiile, caci totul se educa si se poate recicla totul. Mai tarziu sau mai devreme toti cad.
#87057 (raspuns la: #84444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La inceput a fost cuvantul - de Dora C la: 16/11/2005 20:34:08
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"La inceput a fost cuvantul - asa incepe Cartea Genezei."

Eu as zice ca in aceasta parabola "Cuvintul" are sensul de constiinta, gindire..Totul a inceput cind omul a devenit constient de propria-i existenta si de lucrurile din jurul său. Erau si continua sa fie atitea lucruri care-i depaseau/depasesc intelegerea...Si ca sa raspunda la atitea intrebari si temeri au gasit un raspuns universal valabil..Dumnezeu.
#88076 (raspuns la: #87752) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate asa ne 'luminam' - de thebrightside la: 23/11/2005 10:21:00
(la: Despre complexul de inferioritate si grandomanie)
• denumit si Golden complex, poate declansa forte compensatorii foarte mari, transformandu-se intr-un aparent complex de superioritate. Uneori se cristalizeaza in jurul unei infirmitati reale, adesea insa poate impulsiona si conduite brutale, despotism acaparare etc.
• ansamblu de reprezentari, atitudini si conduite legate de un sentiment de inferioritate. Adler a dat o semnificatie centrala acestei notiuni, pe care o leaga de un deficit fizic real, de o inferioritate organica, morfologica sau functionala. Acordandu-i valoare etiologica, ii descrie efectele de supracompensare.
Complexul de inferioritate se leaga indisolubil de numele marelui psihanalist german Alfred Adler, insa radacini putem gasi si-n filosofia inceputului de secol XX la Friedrich Nietzsche in lucrarea "Asa grait-a Zarathustra ".
Teoria lui Alfred Adler incearca sa explice nevrozele, afectiunile mentale si mai general, formarea personalitatii prin reactii fata de inferioritati organice, aparute in copilarie, oricat de neinsemnate, morfologice sau functionale ar fi ele: "Defectele constitutionale si alte stari analoge din copilarie duc la aparitia unui sentiment de inferioritate care necesita o compensare in sensul exaltarii sentimentului personalitatii. Subiectul isi stabileste un scop final, in intregime fictiv, definit prin vointa de putere, scop final care pune in slujba sa toate fortele psihice".
Adler revine asupra acestui concept in "Sensul vietii", in special datorita unor critici ale parintelui psihanalizei la adresa psihologiei individuale adleriene, critici cu adevarat juste, insa pe fondul subiectiv al deteriorarii relatiei dintre cei doi.
Freud a demonstrat caracterul partial, nesatisfacator si sarac al acestor conceptii, ce apartin primei parti, bazandu-se in special pe exemple din activitatea sa de cabinet. Aceste critici il fac pe Adler sa-si revizuiasca fundamentul teoretic, oprindu-se cu mai multa atentie asupra laturii social-umane, a nevoii de legaturi, de atasament, asupra a ceea ce el numeste "sentimentul de comuniune sociala"
De asta data, Adler vede sentimentul de inferioritate ca insusi "motorul" civilizatiei umane ("A fi om inseamna a te simti inferior."), acest "sentiment de insuficienta" fiind o suferinta pozitiva ,"fiinta umana fiind mai degraba orientata spre dominarea lumii exterioare, decat spre echilibru", avand ca fundament teza: "Corpul uman este construit in mod vadit pe principiul securitatii."
Totodata Adler afirma: "sentimentul de inferioritate domina viata psihica si se lasa clar sesizat in sentimentul de imperfectiune, de neimplinire si-n permanentele nazuinte ale oamenilor si umanitii"; apoi acesta insista asupra importantei sentimentului de comuniune sociala, spunand, si pe buna dreptate, ca sentimentul de inferioritate este rezultat al "marilor carente ale sentimentului de comuniune sociala".
De asemeni el revine si asupra complexului de superioritate, vazut ca supracompensarea sentimentului de inferioritate pe plan fantasmatic, ideal." Aspiratia catre putere il face pe individ sa se retraga din fata pericolului de indata ce pare amenintat de o infringere sau din cauza deficitului de comuniune sociala, ceea ce se manifesta prin lipsa de curaj ", "lumea sa ideala il farmeca atat de mult incat este preocupat de rezultatele socului". Consecintele acestei supracompensari sunt lipsa sentimentului de comuniune sociala, o imagine deformata asupra propriilor capacitati pe linia supraevaluarii acestora.
In final Adler nota: "insecuritatea vietii nu a gasit pana acum – in general o solutie mai buna decat aspiratia la putere".
In ceea ce priveste originea complexului (sentimentului) de inferioritate, Freud a facut cateva precizari fara a trata insa problema in mod sistematic: sentimentul de inferioritate provine din cele doua pierderi, reale sau fantasmatice, pe care copilul le poate suferi: pierderea iubirii si castrarea. "Un copil se simte inferior cand observa ca nu este iubit, ceea ce este valabil si pentru adult. Singurul organ care este intr-adevar considerat ca inferior il constituie penisul atrofiat-clitorisul fetitei."
Structural sentimentul de inferioritate traduce tensiunea dintre Eu si Supraeul care-l condamna. O asemenea explicatie subliniaza inrudirea sentimentului de inferioritate cu sentimentul de vinovatie, dar in acelasi timp face dificila delimitarea lor. Mai multi autori au incercat dupa Freud sa faca aceasta delimitare. Dupa D. Lagache, sentimentul de vinovatie depinde de "sistemul Supraeu-ideal al Eului", iar sentimentul de inferioritate de Eul ideal.

Preluat de pe http://www.actrus.ro/buletin/1_2000/INFERIORITATE.htm
si ca sa vedeti de unde ingrijorarea mea, - de gigi2005 la: 23/11/2005 13:27:29
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
Cu 14,8 milioane hectare de teren agricol, România este al doilea mare producator agricol din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia si la nivel mediu comparativ cu UE.
Ponderea agriculturii si silviculturii în PIB semnaleaza dezeechilibre majore în agricultura românesca precum si o eficienta globala scazuta (în 2000, 41% din populatia ocupata producea 11,4% din PIB si 12,8% din valoarea adaugata).

Piata fortei de munca în rural poate fi caracterizata prin:
- Un declin accentuat al veniturilor reale ale populatiei;
- Un declin al gradului de angajare comparativ cu economia urbana.
- O crestere a populatiei ocupate în agricultura;
- O îmbatrânire a populatiei ocupate în agricultura ;
- O excesiva dependenta de activitatile agricole a populatiei din mediul rural;
- Un nivel educational scazut ;
Agricultura de subzistenta joaca un rol major pentru populatia rurala precum si pentru rudele din mediul urban.
Structura proprietatii si a exploatatiei în agricultura reflecta efectele procesului de de-colectivizare si de privatizare. Sectorul privat este majoritar (85% din totalul terenurilor agricole) incluzând : 10,9 mii societati agricole, cu o medie de 227,1 ha (19% din suprafata) si 4170,3 mii gospodarii individuale, cu o suprafata medie de 2,47 ha fiecare, ceea ce înseamna ca 81% din suprafata totala este fragmentata în parcele mici.
(sursa datelor: Ministerul Agriculturii, culegere de date proprie necesara pentru o tema de cercetare)

Sa retinem: 41% din populatia ocupata. Judecati si voi.

prin comparatie în Franta 3,9% din populatia agricola activa produce 2,4% din PIB, în timp ce în SUA 2,4% produce 1,7% din PIB. Pentru România, acest indicator demonstreaza un nivel scazut al productivitatii si o distributie dezechilibrata a fortei de munca în cadrul economiei.

Forta de munca ocupata în agricultura ramâne la un nivel ridicat, crescând chiar, de la 35% în 1996 la 41% în 2001. În contrast, sectoarele agricole din alte tari central si est europene contribuie cu 5 pâna la 10% la PIB, iar forta de munca ocupata variaza de la 6,5% în Republica Ceha la 25% în Polonia.
(Sursa:Institutul National de Statistica)

Deci putem concluziona ca în perioada de tranzitie, agricultura României reprezinta principalul sector economic al tarii reprezentând 30-40% din populatia activa, în timp ce sectorul industrial este al doilea cu mai putin de 30%.

Concluziile le trageti singuri.
#89929 (raspuns la: #89867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ACTUALIZARE - de zaraza la: 26/11/2005 22:42:53
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE


1. http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul
2. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/3529 -alura"sa te urmez?"
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti?
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/6497 -andleia "dorinta" NOU
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/6280 -anisia"vanzatorule de iluzii" NOU
9. http://www.cafeneaua.com/node/view/6332 -antonia balan"fara tine mama" – NOU
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/3227 - bryzzz"roaga-te, mama ,pt mine" NOU
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/3006 -bryzzz-"incertitudine" NOU
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3437 -chitz"dor de tine"
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/6747 -cristi-chivu"de ziua ta" NOU
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/4373 -cutia de chibrituri"padurea pierduta" NOU
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/3855 -cutia de chibrituri"maicuta,stiu ca nu poti sa m-auzi" NOU
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii
18. http://www.cafeneaua.com/node/view/3532 -danuta"ai sa ma ierti" NOU
19. http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/6712 -DeLaVega "o iluzie" NOU
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/6611 -edit "pedeapsa" NOU
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4795 -gianina"trecut in prezent" NOU
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/4981 - Kprice "zambetul tau" NOU
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/6501 -ica"as vrea" NOU
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/6310 -ica"te caut" NOU
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/6003 -ica"degeaba crezi" NOU
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/5061 -ica "revino!" NOU

31. http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6666 -intruder"iubito m-am intors acasa" NOU
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/5499 -intruder"messenger de seara" NOU
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6705 -Lady Allia "cuvinte incalcite" NOU
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/4910 - L0r3"sunt romanca" NOU
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/3696 -lysa "blestemul iubirilor pierdute" NOU
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/6262 -maan "dor-simplu" NOU
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/6733 -maria palaria"balada celui negasit" NOU
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri...
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/6232 -pantera neagra"spune-mi sa tac" NOU
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6229 -pantera neagra"de-ai fi...aievea" NOU
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti?
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/2902 -randunea "ma intreb" NOU
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembrandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca
66. http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 - renegatu "417" NOU
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/3762 - RUDY VALENTINO"geneza iubirii" NOU
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare)
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/2802 -Sergiu Desi Seulean "nu zabovi" NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/6479 -thanya "speranta" NOU
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare...
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui
72. http://www.cafeneaua.com/node/view/3312 -tudor cristian"liniste in zare" NOU
73. http://www.cafeneaua.com/node/view/6669 -valeria tamas "ramai" NOU
74. http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani
75. http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei
76. http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit!
77. http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III
78. http://www.cafeneaua.com/node/view/6390 -valeriu cercel"despre prostie" NOU
79. http://www.cafeneaua.com/node/view/5820 -valeriu cercel "sexului frumos" NOU
80. http://www.cafeneaua.com/node/view/2952 - zenmonk"liniste eterna" NOU


PROZA
1. http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele
2. http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara".
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia
9. www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de f amilie ciudat
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Alina Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Alina Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi
18. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla
19. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1)
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2)
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3)
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4)
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte)
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste)
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor
31. http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonat
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2)
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza"
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/6806 - Nonverba, "Ultimul fum de Marlboro"
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4)
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii"
66. http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra s ferelor de carton
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire"
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/6802 - sebesthai - 3.14 - NOU
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"


OBSERVATIE: renegatu s-a propus singur cu 417 http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 . l-am pus pe lista, pentru ca la o adica, n-am stabilit nici o regula cu autopropunerea si in plus, daca vrea neaparat isi face alt nick si tot se propune. in plus, textul nu e rau. nu e foarte cusher, recunosc, dar in fond stabilim valoarea unui text si nu modalitatile prin care acesta a fost propus. oricum, daca cineva are ceva impotriva, sa se pronunte!

zaraza
Ce stiti despre istoria unui singur cuvant : Romania ? - de Emirul Caton la: 02/12/2005 10:54:44
(la: La multi ani!)
Care este radacina cuvantului, cand a aparut, etc. Multumesc , La multi ani ! Caton
1. Care este cuvantul favorit - de mya la: 02/12/2005 21:00:35
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit?
Iubire.

2. Care este cuvantul cel mai putin favorit?
Ura si prefacatorie.

3. Ce va face placere in mod deosebit?
Creatia lui Dumnezeu.

4. Ce va displace cel mai mult?
Ignoranta si vulgaritatea.

5. Care este injuratura favorita?
Nu injur de regula (se intampla extrem de rar si numai in gand).

6. Ce sunet va place?
Fosnetul frunzelor in padure cand bate vantul si susurul apei. Dar si mai mult linistea deplina.

7. Ce sunet/zgomot va displace?
Zgomotul in general (si freza dentara, da :)).

8. Ce alta profesie v-ar placea sa practicati?
Creatoare de moda, sa predau istoria artei sau limbi straine si inca cateva (mai multe).

9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului?
Medic veterinar, ginecolog, stomatolog sau legist si inca cateva.

10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului?
Te iubesc asa cum esti! (nu mai e nevoie sa mor ca sa-mi zica asta ca stiu deja...).
Sunt multe sensuri care-mi iz - de maan la: 04/12/2005 17:06:54
(la: silabisim fiecare pe limba în care iubim)
Sunt multe sensuri care-mi izbesc buzele pe dinlauntru, dar le ucid eu-insami, croindu-mi in acest fel surasuri.
Zambete oneste, de departe mai importante mie decat orice cuvant rostit, ce nu va reusi niciodata sa ma picteze la fel de bine ca surasul…

Exista, de-acum stiu, oameni care-s mai aproape de mine decat oricare dintre zambetele mele cele mai sincere.
Egoista, ma framant in lectura si-mi zic: sa rupi din tine adevaruri ce zac nestiute-n sufletele multimii si s-o obligi (spre fericirea ei) sa simta, e una bucata jertfa pentru care se cade-a multumi.
Cu toata puterea gandului, pe care iata-l zambet pentru tine, nu pot semna mai jos decat cu “maan zisa alice”.:)

***********
Dupa ce te citesc putine lucruri tiparite in mintea mea mai au valoare.
Si-acesta doar fiindca mi s-au adancit, de vii, la temelie.
Ai sa-mi devii tu insati vie temelie, de vii mai des pe-aici.
#92822 (raspuns la: #92691) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rebela - de latu la: 08/12/2005 14:46:33
(la: De ce iubim barbatii (feedback mircea cartarescu ))
Nu imi sta in fire sa atac la persoana, dar nu mi-am putut reprima cele mai ne-nobile sentimente cand am intrat pe al doilea subiect in noaptea
Daca citesc un pic conferinta erotica din care ai adus veninul dincoace, iti dau dreptate: Nu-ti sta in fire sa ataci la persoana. Mai repede la persoane.
In ce priveste reprimarea sentimentelor ne-nobile, poate ar ajuta daca ai reusi sa le dai voie celor nobile sa se intrevada macar cateodata.

oare aici numai unii au dreptul sa isi zica parerea cu valoare de adevar absolut?????????????????????
Ce subliniaza numarul semnelor de intrebare?
In ce priveste intrebarea, raspunsul este "Nu", si ca dovada pot cita o sumedenie din comentariile tale, care tintesc spre zone cu mult in afara unui radius pe care subiectiv l-as numi bun simtz, comportament social, etica, etc...

ma intreb daca toti suntem prosti si numai una e "in toate cele"...
Asta m-am intrebat si eu. Raspunsul meu a fost, ca probabil din punctul tau de vedere asa e.

Asta pt ca am considerat ca meriti o replica la fel de caustica precum interventiile dvs....
Replica ta nu mi s-a parut deloc caustica. Mai mult asa, ca o bata ciobaneasca, expusa intr-o vitrina cu bijuterii.
Efectul exotic pe care ai reusit sa-l creezi pe aceasta cafenea mi se pare de altfel binevenit... Asa, unii dintre noi isi aduc poate aminte de experiente pe alte foruri, pe care acum nu le mai viziteaza.

Si te rog sa remarci ca inca nu am trecut la injurii
Cred ca te-a costat multa stapanire de sine...

Scuza-mi stilul "infierbantat" am invatat de la tov prof
Asta cui ii e adresat?

mie imi plac barbatii ca sunt mai putin meschini decat unele femei
si ii iubesc pentru faptul ca si ei au o sensibilitate pe care se chinuie sa o ascunda cu strasnicie...
Si ii iubesc pentru inca o mie de motive !

Cred ca acesta este momentul tau de sinceritate.
Lasand la o parte observatia socio-culturala cu privire la meschinaria barbatilor, cred fiecare cuvant...
#93857 (raspuns la: #93828) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e dezastru, da-i inainte, nu te uita ca n-ai unde - de decibelus la: 09/12/2005 19:54:36
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Vremuri in care s-a mers din vointa, cu vointa. Doar vointa. Gandirea exclusa, nu e timp pentru ea (efect toflerian?).
Vremuri in care s-a trecut peste oameni. Unii oameni. Impinsi deoparte. Fara timp pentru ei. Oamenii care gandeau, care analizau / planificau.
“Fara analiza”, “inainte” am putea spune ca ar fi fost cel mai potrivit slogan, motto al acelor vremi.

Poti sa disperi analizand actiunile celor din jur? Cred ca da. Ii vezi pornind activitati uriase prin consecinte. Nepregatiti. Ii vezi ca habar n-au ce usi deschid, ce cutii ale Pandorei forteaza. Dar ei au vointa. Actiunea la baza e vointa. Poti sa te ingrozesti anticipand grozaviile ai caror germeni sunt saditi sub ochii tai. Poti sa te chircesti de frustrare vazand ce risipa de resurse (chiar si timp – culmea, evitand analiza) se desfasoara, ce probleme viitoare isi creaza. Si ai vrea sa le dai peste mana, sa le spui solutia la problemele inca nenascute dar deja fecundate, dar sti ca ar fi inutil. Capeti experienta. Sunt crunti. Isi bat cuie in talpa cu vointa, cu forta, cu incapatanare. Sunt insistenti. Iar tu poti sa suferi pentru ca in fata ta se desfasoara ceva rau pe care nu poti sa-l opresti. Ca un copil care se uita cu pumnii si cu dintii inclestati la golanii care il buzunaresc in curtea scolii pe un necunoscut. Asta are vreo legatura cu idealismul? Ideea de bine pe care o vezi atacata in atat de multe initiative ale celor cu vointa este cea care da drumul frustrarii? Cei cu inclinatii spre analiza sunt idealisti?
De unde dorinta de bine general? Din ea insesi sau din frica de rau? De raul deja cunoscut, trait, atins. Sau din dorinta de securitate. In sine. Formatia culturala ne spune ca binele e … bine si trebuie cautat, ni-l dicteaza ca tel. De aici oare diferenta intre golanii pentru care binele nu are valoare si cei care ar fi in stare sa moara pentru “bine”? E o simpla diferenta de cultura? Putem da la o parte simplitatea explicatiei: este sufletul este spiritul este evolutia?
Daca mergem pe firul suflet, spirit, evolutie cautam in noi. Daca mergem pe firul cuvant, concept, logica … cautam in neant. In necunoscut, in “orice”.
Cautarea din cuvant in cuvant este revolutionara. Prin asta nu spun ca aduce multasteptata, mult cautata evolutie, nu spun ca ar fi pasul mai aproape de raspunsurile mari, finale. Ci este revolutionara in masura in care atrage firile revolutionare. Firile care nu accepta status quo-ul. Firile rebele. Si firile orgolioase…
Si de unde cautarea? Unii spun ca din neliniste. Dar o neliniste este suficienta? Aici trebuie implicata si nevoia… De unde nelinistea, de unde nevoia? Putem sa cautam raspunsurile prin factorii care le slabesc? (pe astia ii cunoastem … parca) Dar mai pertinent ar fi de luat in atentie factorii care le potenteaza … dar care sunt acestia?
Cautarea prin cuvant, idee, concept. Am o pornire puternica de a o desfiinta, de a o face farame. Este mica, inutila, goala, stearpa. Starpa in emotie. Este comerciala. O analogie pentru cele doua cautari putem sa cream luand muzica. Diferenta este intre muzica comerciala si cea clasica. Intre banal, deconectare consumatoare si complex, deconectare visatoare.
Complexul. (antinom: simplu). Se crede ca este greu, este vazut ca un bau-bau. Normal in cazul in care se incearca inglobarea sa totala intr-un sigur gand pentru intelegere, pentru patrundere. Nimic mai fals. Abordarea este gresita. Din contra, un “ceva” complex este oportunitate de reverie, de zbor. Plimbare intuitiva printr-o gradina a gandurilor.
Intuitie. Superba unealta. Este capabila de a linisti nelinistea, de a satisface nevoia. Ramane uneori o umbra de mister dar are doar efectul unui parfum bun. Poate fi precursor al certitudinii. Aparent, din nimic se naste acel raspuns care inchide chinul, straduinta. Cautarea logica nu are final. Cautarea prin cuvant este repetitiva (ca fenomen, ca etape parcurse), este infinita este masochista. Un pic de claritate este suficienta pentru a intelege asta. Cautarea prin cuvant este metoda sigura pentru a nu gasi raspuns, metoda sigura de cautari nesfarsite, sisif cu al sau bolovan.
Insa cautarea prin cuvant inseamna teorii, inseamna material pentru propaganda. Propaganda propriei persoane. Inseamna uneori autoritate. Autoritate din capacitatea de a cuvinti. Inseamna faima, renume. Inseamna comercial, de consum. Prin muntii de cuvinte pe care ii poate produce un individ acest tip de cautare capata valoare sociala. Avem concepte care definesc alte concepte (parafrazare Rebreanu / Adam si Eva). Il avem astfel pe Kant. Acest tip de cautare si-a arogat dreptul de a fi posesorul “filosofiei”. Varstnicii se rasucesc. Nu mai este iubire de intelepcine, este iubire de cuvant, iubire de concept, iubire de hatis.
Filosofie … Iubire de intelepciune… intelepciunea ofera raspunsuri. Orice manual de filosofie actual postuleaza neincetat ca filosofia nu ofera raspunsuri… ce legatura mai este intre titlu si continut (?) … poate panza de bomfaier…
am inceput cu ceva si terminat cu altceva ... asa si? conteaza?
ce este cuvantul ? o vibrati - de Honey in the Sunshine la: 22/12/2005 18:30:29
(la: joc)
ce este cuvantul ?
o vibratie a aerului care incearca sa semene unui gand

intrebare: ce este frica de intuneric ?
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
#96613 (raspuns la: #96572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre situatia rromilor in Europa ( Spania) - de Rakoczy la: 09/01/2006 21:59:27
(la: Minoritati)

Despre situatia rromilor in Europa ( Spania)



In Spania traiesc peste jumatate de milion de rromi, mai multi decat in oricare alta tara din vestul Europei. Andalusia, in sudul tarii, este regiunea cu cel mai mare numar de rromi, aproximativ 350,000 sau 6% din populatie. Ei au o importanta mare in regiune, fapt recunoscut de parlamentul Andalusiei, care a declarat ziua de 22 noiembrie "Ziua rromilor din Andalusia".

Istorie
Istoria rromilor in Spania incepe in 1425, cand regele Juan al II-lea de Aragon acorda un permis de trecere pentru Juan si Tomas, care pretindeau ca sunt "Conti din Egipt". Datorita perceptiei initiale ca rromii erau egipteni veniti in pelerinaj, acestia sunt numiti gitano (insemnand egipteni in spaniola veche). Un important numar de rromi au venit via Barcelona in 1447; de acolo, ei s-au raspandit in fiecare regiune a tarii, dar in special in sud. In secolul 15, sudul Spaniei se afla intr-o perioada relativ prospera, fiind condus de mauri de opt secole. Lucrurile se schimba insa odata ce maurii sunt invinsi de catolici. Persecutia ne-crestinilor este la ordinea zilei pentru urmatoarele doua secole. Atat maurii, cat si evreii sunt fortati sa plece din Spania sub pedeapsa cu moartea. Nici rromii nu scapa de aceasta persecutie, datorita credintelor si ritualurilor lor, considerate de autoritati ca fiind "ne-crestine". Suferinta si nedreptatea de atunci isi gasesc ecou si in zilele de astazi in unele cantece flamenco. Datorita faptului ca erau putini la numar si nu prezentau un pericol politic, rromii supravietuiesc aceasta perioada; insa persecutiile continua si dupa aceea. Si in secolul 18, comunitatile rromilor sunt marginalizate, acestia fiind obligati sa traiasca la ceva distanta de orasele spaniole. De asemenea, pana in 1976, legea politiei civile Guardia Civil cuprindea anumite articole care le permiteau politistilor sa opreasca rromii si sa le ceara actele de identitate fara nici un motiv sau, spre exemplu, sa le ceara chitantele de la hainele pe care le purtau.


Astazi
Astazi, putini rromi pastreaza stilul de viata nomadic. Totusi, desi majoritatea traiesc in case fara roti si vorbesc intre ei limba locala, ei isi pastreaza independenta specifica lor, precum si traditii si obiceiuri care ii deosebesc de restul spaniolilor. Desi rromii au adoptat credinta catolica inca de mult, ei nu au abandonat credintele lor mai vechi. In afara de forma de ghicit care este practicata pentru bani, rromii folosesc in comunitatea lor forme de ghicit si ritualuri in care cred cu adevarat.

Rromii si-au pastrat valorile lor, desi acestea pot parea invechite. Traiesc dupa legea lor, cauta aprobarea alor lor si nu ii intereseaza ce fac sau gandesc ceilalti (payos, non-rromi). Cuvantul "virgina", intr-un sat Andalusian poate fi aplicat doar fetelor aflate inca la inceputul adolescentei; rromii insa considera inocenta fetelor inainte de casatorie un lucru esential, care trebuie certificat. O nunta a rromilor pare obisnuita, cu 500 de oameni prezenti intr-o atmosfera de sarbatoare, cu dansurile si frumusetea, cu mancarea obisnuita. Dar, la un moment dat, o tiganca batrana, cu parul lung si alb, impreuna cu cele doua soacre si cu mireasa se retrag. Dupa ceva timp, acestea revin, si intr-un ritual spectaculos toti cei prezenti afla ca mireasa este cu adevarat virgina. Femeia batrana este adusa special ca sa certifice acest lucru, deseori din regiuni indepartate, pentru a asigura impartialitatea sa, si cu mare cheltuiala, posibil peste 1.000 $. Apoi, nunta continua ca si pana atunci, se danseaza pe ritmuri de flamenco, cu fuste voluminoase si colorate si bijuterii pe masura...


Discriminare si Integrare*
Din fericire, in Spania nu au fost semnalate multe cazuri de rasism violent, comparat cu alte tari europene ca Germania, Austria, Romania, Bulgaria, Cehia. Insa rasismul exista intr-o mai subtila dar constanta discriminare. De exemplu, acum cativa ani, secretarul general al Uniunii rromilor, Antonio Torres, nu a fost lasat sa intre intr-o discoteca pentru simplul fapt ca este rrom. Potrivit studiilor facute de Uniunea rromilor din Spania, aceste instante sunt deosebit de frecvente. Cliseele obisnuite, cum ca rromii sunt murdari sau hoti se intalnesc chiar si in comunitati lipsite de furturi sau crime de orice fel, si in care rromii traiesc in case cat se poate de moderne.

Cat priveste educatia, sistemul scolar nu include limba si cultura rromani si este si el confruntat cu discriminare, lucruri care ii determina pe parintii rroma sa vada scolile ca ceva putin folositor pentru viitorul copiilor. Consecinta este evidenta: un numar mare de copii rroma care nu sunt inscrisi in educatia scolara. Din fericire, aceasta situatie este in schimbare si azi numarul de studenti rromi creste pe zi ce trece.

Vremurile cand rromii erau apreciati pentru cunostintele lor de mestesugari ori pentru munca lor in fierarie sunt foarte indepartate. In general, rromii traiesc acum din vanzarile ambulante. Dar aceasta slujba are numeroase dificultati din cauza refuzului, ce vine din partea autoritatilor locale, de a da autorizatii de vanzare. Celelalte activitati unde lucreaza rromii sunt agricultura, colectarea de hartii si resturi, activitati antice ori artistice. In alte ramuri, rromii se confrunta cu problemele ce apar din cauza lipsei de indemanare profesionala ori a prejudecatilor la locul de munca. Potrivit acelorasi studii mentionate mai sus, multi angajatori discrimineaza rromii cand fac angajari. Astfel, rata somajului printre oamenii de etnie rroma este foarte mare. Aceasta nu inseamna insa ca ocupatiile si stilul de viata traditional au disparut complet. In Barcelona, deseori vezi rromi cantand si dansand pe strada binecunoscutul flamenco. De asemenea, rromii priceputi la mestesuguri isi vand marfa pe strada. De exemplu, in fata catedralei din Sergovia, cateva femei vand in mod regular fete de masa din dantela lucrate de mana.

De ceva timp, Spania are mai multe programe de ajutor pentru rromi, prin guvernul central, regional sau autoritatile locale. Meritul pentru imbunatatirile din domeniul social si cultural din ultima vreme le revin in mare parte rromilor. In anii 60, rromii spanioli au inceput sa se organizeze si sa formeze asociatii cu scopul revendicarii drepturilor lor, imbunatatirii standardului de viata si promovarii culturii rromani. Astazi, asociatiile acestea administreaza fondurile de la buget cu succes, facand imbunatatiri vizibile, din punct de vedere cultural si social, in viata rromilor.


Muzica Flamenco

Din punct de vedere cultural, contributiile rromilor in societatea spaniola sunt importante. Unele cuvinte din spaniola sunt preluate din limba rromani. Muzica flamenco este o parte fundamentala a culturii regiunii de sud a Spaniei. Cantecul a format o parte importanta a vietii rromilor nomazi; acestia creeaza un nou si popular stil de muzica cu influente locale si maure, dar bazat pe muzica lor traditionala, numit flamenco. Rromii spanioli sunt cel mai bine cunoscuti datorita acestui gen de muzica.

Muzica flamenco este mentionata pentru prima data in literatura in 1774. Primele scoli de flamenco apar intre 1765-1860 in Andalusia. Urmeaza, timp de mai bine de un secol, asa-numita epoca de aur, in care muzica se dezvolta la forma sa definitiva in numeroasele cafes cantantes. De asemenea, forma mai serioasa, care exprima sentimente profunde, cante jondo, dateaza din aceasta perioada. Dansatorii flamenco constituie marea atractie la cafes cantantes. Chitaristii insotiti de dansatori devin extrem de populari in aceasta perioada. Din 1915, spectacole de flamenco erau organizate in intreaga lume, desi aceasta dauneaza oarecum puritatii muzicii. O renastere a muzicii flamenco incepe in 1955. Chitaristi, solisti si dansatori extraordinari ajung in marile teatre si sali de concert ale lumii.

Exista trei categorii distincte de flamenco: jondo, sau grande ('profund', muzica trista, are legatura cu moartea sau alte lucruri triste), intermedio ('intermediar') si chico ('usor', cu subiecte ca dragostea sau natura). Flamenco are trei parti, fiecare cu importanta sa: cante (cantec), baile (dans) si guitarra (chitara). Dansul flamenco poate fi comparat cu dansul din orient. Gesturile elegante ale dansatoarelor seamana cu cele ale dansatoarelor orientale, numai ca sunt mai bruste. Folositul castanietelor poate fi comparat cu cimbalele din muzica orientala, desi acestea din urma au inceput sa fie folosite abia acum 100 de ani. Dansatorul face miscari complicate ale picioarelor si foloseste incaltari speciale. Partea superioara a corpului are o postura gratioasa, nefiind influentata de miscarile viguroase ale picioarelor. Dansatoarele poarta fuste lungi si voluminoase, care sunt folosite pentru a scoate in evidenta miscarile gratioase ale mainilor. Dansatorul trebuie sa proiecteze starea sufleteasca a cantecului, in acest sens existand o comunicare codata intre el si cantaret.

Duende, sau spiritul muzicii flamenco, este descris ca o voce care face ca cele mai adanci si profunde sentimente din intunericul subconstientului sa ajunga la suprafata, provocand un cutremur, o furtuna si o eruptie vulcanica in interiorul dansatorului sau chitaristului. Flamenco sintetizeaza viata, sentimentele, bucuria si durerea rromilor spanioli, si mai mult, sutele de ani petrecuti pe drumuri in calatoria lor din India. Am putea spune ca sentimente generale ale umanitatii, bucuria si tristetea, sunt sintetizate in flamenco (....).
#99302 (raspuns la: #99301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvantul "ghilimele" nu are f - de Intruder la: 11/01/2006 09:55:33
(la: ":Ati vazut cumva vreo ghilimea?)
cuvantul "ghilimele" nu are forma de singular. stiu ca s-a vrut o gluma dar, totusi...:)
___________________________________
semper idem...
in romaneste - de donquijote la: 15/01/2006 10:30:20
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
am gasit textul echivalent in romaneste :)

"Cnofrom uuni stduiu al ueni uinvresttiai elgenze, nu cntozeaa in ce odrnie se alfa lirteele itnr-un cuvant, signruul lcuru ipmotarnt e ca pirma si utlima lierta sa fie la lcuol lor. Rsetul potae fi o vrzaa colmpeta si tot o vei ptuea ctii fraa prboelme. Atsa e din cuzaa ca nu ciitm feicrae lteira, ci cvanutul ca un irtneg."


E uimitoare capacitatea creierului uman de a reconstitui datele.

are valoare practica in chat-uri...:)
mina anina cuvantul mandrie - de mina anina_106 la: 16/01/2006 11:13:15
(la: Mândrie si prejudecata)
mina anina
cuvantul mandrie se foloseste prea des de catre noi oamenii..mult prea des...e un fel de replica intr-o conversatie...i-si pierde pana si identitatea...are atatea trebuinte..noi oamenii ne catalogam drept mandrii mult prea usor...si uneori in prostia noastra nici macar nu stim real ceea ce este cu adevarat...spunem ca nu suntem mandri..ba spunem ca noi suntem mandrii...e o stare de spirit..dupa toane...nu vi s-a intamplat sa va laudati ca sunteti prea mandru pentru a face ceva sau ca nu sunteti deloc madrii,ca lasati de la voi?depinde de context...de avantaje...se poate spune ca acest fenomen e oare calitate sau defect?esti mandru si nu lasi de la tine daca ai dreptate-de cele mai multe ori nu aduce prea multe avantaje...pierzi.Apoi daca in minunatia ta de om se gasesc anumite principii e clar ca nu vei face anumite lucruri pentru a obtine ceva...cred eu ca legatura mandriei cu principiile e foarte legata...si in Biblie scrie ca mandria e un pacat...apoi ca sa traiesti fara a face prea multe pacate e clar ca trebuie sa ai principii...mandria e prea prost folosita de noi..cred ca sunt anumite reactii omenesti care nu au denumire si capata acelasi sens...mandrie...oare e chiar mandrie?sa te certi si sa nu lasi de la tine,fie ca ai ,fie ca n-ai dreptate,nu prea e mandrie...dupa mine e prostie...sa nu faci primul pas in ceva...nu e mandrie...e regula mentinuta in timp...si nu e mandrie...sunt multe lucruri care nu tin de mandrie si care sunt denumite asa...si daca stai bine sa te gandesti oare care este adevaratul sens al mandriei...?e un cuvant care a aparut si el...asa ca sa avem noi cum sa ne denumim cate-odata...mai rar sau mai des...whatever...si faptul ca faci ceea ce vrei ca om cu personalitate ce esti...in alegerile pe care le faci...parerile sunt impartite...unii atesta ca e mandrie cronica...altii ca nu...oare?
ondine - de anisia la: 18/01/2006 17:28:31
(la: Mândrie si prejudecata)
cum spunea si popix mai deunazi, femeia a contat prea putin, prea mult timp...
ai dreptate, este nevoie de un ocean de ani de zile pentru ca o astfel de imagine "femeia este supusa barbatului", sa fie schimbata. timpul insa, nu este suficient. este nevoie si de o mare de bunavointa, dorinta, acceptare si efort din partea regnului masculin (ca tot puncta cineva ca-mi place cuvantul "regn"- apropos, intr-o anumita limba, "regn" inseamna "ploaie", hehe - asta a fost doar o acolada...). ori pentru ca acestea sa poata iesi la suprafata, este nevoie de a scadea putin nivelul ego-ului masculin... mai multa indulgenta, rabdare, comunicare, acceptare - ar ajuta si ele, nu?
hehe, facem cum facem, ne sucim, ne invartim, si tot de asta ne lovim...:)
________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca toate zboara la aceeasi inaltime...
#100959 (raspuns la: #100952) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cer scuze cititorilor care au - de Nonverba la: 22/01/2006 11:45:47
(la: Premiile pentru literatura – Cafeneaua.com 2005 - Rezultatele!)
Cer scuze cititorilor care au votat intrucat au fost pusi fata in fata cu o mana de texte mediocre, dintre care au trebuit sa-l aleaga pe cel jalnic intr-un mod mai cosmetizat/suportabil. Stiu cel putin alte 2 texte de o valoare incontestabil mai mare decat cele alese pt votare, care insa nu au trecut de pre-selectie. Se va folosi argumentul subiectivitatii. Minunat! Atunci, straduiti-va pe viitor sa creati un juriu cu mai inalte simturi critice, iar nu unul alcatuit in pripa prin auto-nominalizare.

Clubul dvs de discutii imi pare a fi o joaca de-a libertatea cuvantului, de-a "priveste, gandesc!", de-a "uite perla, nu e perla" (ocazie cu care rog administratorul site-ului sa modifice linkul de creare a unui cont, cel care apare ţanţoş pe prima pagina; "creeaza-ti un cont", e corect).

Inca o data, cer scuze "publicului" si rog ca textul meu sa nu fie introdus in mirobolanta colectie de texte premiate. Cu alte cuvinte, renunt la premiu. Felicitari, intruder, destinul vrea sa stralucesti.

Succes la viitoarele editii,
nonverba
#101598 (raspuns la: #101524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...