valoarea morfologica a verbului a vrea

sa clarific punctul meu de vedere: orice activitate sexuala care nu are loc sub acoperisul casatoriei este imorala. biserica nu va casatorii niciodata doi homosexuali deci activitatile lor, din principiu vor fi imorale.

daca nu esti casatorit cu partenera ta atunci este imoral si este egotic din punct de vedere al moralei crestine fiindca avand sex, nu esti doar tu care greseste dar faci si pe altcineva sa greseasca....daca o iubesti, de ce nu te casatoresti cu ea...si totul al fi corect...dar daca nu ai astfel de intentii atunci pozitia ta este egotica
stii si masturbarea este egotica....fiindca este asociata cu un partener care in imaginatia celui care se masturbeaza face ce vrea el ....

cu siguranta ca este la fel: ce simt homosexualii fata de partenerii lor simt si heterosexualii dar de ce lucru acesta ar fi un argument in sprijinul practicilor homosexuale.....

probabil ca zoofilii simt la fel....unde-i partea morala din argumetul tau?

inteleg ca nu-ti place tie biserica catolica, cat priveste argumentele care le-ai adus impotriva bisericii ...ei bine nu le-am gasit in textul tau ....poate vrei sa dezvolti subiectul....
sunt de acord cu tine....biserica n-ar trebuii sa amestece in treburile statului....morala unei biserici este pentru cei ce aleg acel mod de viatza.....
eu spun: oamenii traiesc in societate si trebuie sa se adapteze regulilor cetatii (politica) si, in aceelasi timp, pot sa apartina unei biserici sa adopte moralitatea acesteia: "da-ti Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu.....simplu nu? dar tot asha de bine pot traii in afara legii si in afata credintei....in felul acesta ar avea societatea ca dusman si, cu siguranta, nu l-ar avea pe dumnezeu de partea lor....dar, vezi, revenim la acelasi verb: "a vrea"....daca vrei...acela-i liberul arbitru

Aparitia vietii si evolutia speciilor sunt doua topice suficient de diferite, iar daca omul se trage din maimuta sau nu, este un alt topic diferit. Nu ca nu e interesanta problema aparitiei vietii, dar dupa ce a aparut sau a fost creata, sau a fost adusa - a evoluat, sau nu? Mie mi se pare ca da! sunt exemple suficente, chiar daca exemplul cu degetul mare de la calculator mi se pare usor tras de par (de ce nu degetul aratator cu are apasam pe reset, sau degetul mic de la mana dreapta cu care apasam pe backspace?!) Privind multitudinea de muste, fluturi, pesti, bovine etc. pare de necrezut ca toate sa fi fost create si nu sa se fi morfat una din alta. Cu toate astea apare si intrebarea: evolutia este oarba sau condusa? Iar raspunsul la aceasta intrebare are surprinzator de multe ramificatii.
Deci:
1. Evolutia nu merge niciodata inapoi si nu repeta faze nereusite! Nu este o gluma ca codul genetic cuprinde surprinzator the multe secvente inutile, asimilabile cu comentariile din programe: "Asta n-a mers, nu mai incerca!"; "Cine dracu a pus apendicele aici? TODO: sa-l elimin mai tarziu cand o sa am timp de fleacuri!"; "Fixeaza greutatea la 120. Daca face eforturi sa slabeasca, ia masuri sa se mentina asa!"
2. Nu toate animalele salbatice au logica lor in evolutie. Cum ca de ce ferindu-se de dusmani comuni, iepurele alearga repede, iar ariciul are tepi? Dar micul scarabeu care scuipa acid in stare sa gaureasca metalul a evoluat din aproape in aproape pana a devenit o adevarate etuva chimica?
3. Biblia spune ca toate animalele domestice (in ultima instanta omul) si toate plantele roditoare, sau copacii buni de mancat sau de stat la umbra lor, au fost facute in Eden. - Inginerie genetica? adica iar Zei?
4. Veriga de legatura nu e o simpla mutatie. In definitiv mutatiile definesc teoria evolutiei. Veriga de legatura este maimuta care acopera un gol mare intre maimutele maimute (fie contemporane or preaistorice) si omul modern. Trasaturi fundamental diferite - nu grupa sanguina, mai degraba putearea de a rezolva integrale sau arii laterale - privirea indreptata intrebator la cer si a compune poezii frumoase cu sau fara sens - imposibilitatea de a-si omori aproapele (macar la cei mai multi) dar capacitatea de a omori imediat si fara remuscare daca i se spune sau ordona (din nou la cei mai multi!) - placerea de a face sau consuma cu predilectie ce-i face rau: "tot ce e bun or ingrase, or e interzis, or e imoral..." Omul se naste cu limbajul in cap. Peste structura deja existenta se aseaza mai apoi cuvintele, dar gramatica este deja acolo: tote limbile pe care le pot exemplifica formeaza trecutul cu verbul a avea si viitorul cu verbul a vrea; asadar in mintea umana trecutul este o achizitie iar viitorul o dorinta! Ei - care maimuta, sau oricare fiinta de pe planeta asta seamana cat de cat cu ce-i mai sus? Arata-mi o legatura cat de cat si numeste-o veriga de legatura.
Tre' sa ple! Oi reveni...

Multumesc pentru sinceritate si precizari. Nu traiesc defel cu iluzia peremptorie ca stiu multe despre problema homosexualitati, dar sunt dornic fara discutii sa aflu de la cineva ca tine. Tot ce mi-am dorit a fost sa pun in piuneza un scurt ABC, observand crasa ignoranta a celor ce scriu aici (altminteri oameni educati si binevoitori).
Curios e ca ceea ce am invatat a fost la San Francisco City College, unde a trebuit sa iau niste cursuri sa pot sa-mi adun ceva credite (eram la Conservator si acolo nu erau multe optiuni de "General Education").
Daca ceea ce am zis e departe de adevar imi cer umil scuze, si se pare ca am de ce. Esti mai in tema decat mine si ar trebui TU sa faci lumina, aratand tuturor cu mandrie ca ceea ce un homosexual simte, chiar daca nu poate fi categorisit ca "normal", daca ar fi sa ne raportam valorile la ceea ce e traditional acceptat aici. insa e timpul ca lucrurile sa urmeze o lumina naturala.
Imi vine o alta intrebare in cap: (si cred ca ar trebui sa avem un forum de discutii despre ea)-Cine are caderea morala sa stabileasca granitele comportamentului sexual ale unui cuplu definitivat si consensual? Sunt curios cat de liberali suntem, sau poate dimpotriva, cat de traditionalisti. Si ca tot veni vorba, exista oare vreo influenta a educatiei in comportamentul sexual al romanului?

Revenind la tema gay and lesbian. da-mi voie sa ma apar un pic: cand ieseam la plimbare pe Castro & Market in San Francisco eram uluit de faptul ca perechile gay ce defilau pe langa mine erau aproape identice; am dorit sa spun de fapt ca asta e tendinta. Binenteles ca nu e lege absoluta, altfel nu am fi oameni. Acelasi lucru si despre ce am zis despre lesbiene. E doar un mic "clue" in a releva unele adevaruri de care multi romani nu stiu.
E infernal de greu si de riscant sa judeci pe cineva. E o afacere din care nu ai ce si cum sa castigi. Poate doar repulsia celor din jur.
Am toata stima pentru cativa dintre cunoscuti care sunt gay. Nu o spun fatis ca nu au curaj ( da, ai dreptate iar, sunt nefericiti social, nu altfel). Insa sunt oameni de aleasa sensibilitate si de mare valoare. mai ales artistica.
As vrea sa pot spune tuturor celor care sunt atat de huliti pentru ca sunt diferiti, ca sunt alaturi de ei. Si ca le admir lupta surda cu mentalitatea lui "nu se cade, nu e normal, nu e frumos, e pacat" etc.

....nebunia ne tine in viata !! iti spun ca varsta nu este o bariera in calea comunicarii pentru a doua oara . tot ce-ai scris aici este si-n mine , si probabil in multi altii ! numai punandu-ti pe hartie sentimentele iti vei da seama ca nu esti singur ! se discuta , pe o alta conferinta din cafenea , despre cristalul din noi . cauta sa-l pastrezi intact , este singura valoare din lumea aceasta ! as vrea sa-ti scriu mult , ma inspiri , dar nu-i frumos sa fiu plicticoasa , asa ca mai las si pe altii . .....

cum justifica pruteanu "r"-ul ala dintre cratime????
gata, m-am informat: "Nu e infinitivul, e un condiţional cu valoare de imperativ. R-ul e doar o consoană de sprijin, pentru uşurarea pronunţiei, fără niciun(o) sens(valoare) morfologic(ă). "(pruteanu)

asa deci!
in cosecinta, daca pronuntz "fireaisafii", tre sa scriu "fi-re-ai sa fii", nu?
caz in care se mai adauga o vocala de sprijin!
mai-mai!

mie-mi apare ca se scrie "fire-ai", asa cum am zis io!
a fi (inf. scurt), fire (inf. lung)

alt exemplu:
a da, dare - dar(e)-ar boala!

Vroiam sa va spun ca odata si-odata o sa am si eu timp si alea-alea sa vad o piesa de teatru cu actori de exceptie. Dar, probabil, atunci nu vor mai fi acestia... :(

Coincidenta...
aseara umblam cu niste ziare de anul asta si imi sare in ochi numele Stefan Iordache. Plec si revin sa vad ce scrie acolo. Gasesc cu greu numele pe un sfert de pagina cu poze si reclame. Scria aproape marunt Stefan Iordache, ultimul interviu. Ziarul era din iulie. Uite, ii zic sotului, e vorba de ultimul interviu pana la acea data, pesemne. Si iata ca prima conferinta noua pe care o deschid dupa un week-end "liber de cafenea" e aceasta. Pacat ca oamenii de valoare aleg "planul secund". As vrea sa ne dam seama ca de noi depinde felul cum suntem perceputi, si nu de ceilalti. Asa vom fi tot mai asaltati de gunoaie. Oricat ar fi de putini cei de valoare, ei trebuie sa fie constienti de locul lor si sa nu-l cedeze. Asa cum spunea si Stefan Iordache, insa, munca in teatru l-a si macinat prea mult.

Vorbind in general:
-parerile personale odata expuse in public pot fi analizate si daca este cazul persoana emitenta poate sa fie trasa la raspundere (parca maan avea o confa in care ii speria cu actionarea in judecata p'aia plavateci la gura ;)

Analiza se face prin a intelege pct-ul de plecare a parerilor, care in majoritatea cazurilor este pur pragmatic (verbul A VREA..ceva ;)!!! Rar sunt cauzele pur instinctuale organice si apar (in general) instinctual la persoane cu probleme de autoperceptie, de ex in lumea animala teama fata de alpha-male.
Interesant, dpmdv, ar fi analiza si explicarea unor reactii instinctuale intr-un cybermediu in care contactele fizice (exemplificate si prin datul de palme) nu sunt prezente. Confundarea celor 2 realitati poate genera mental o astfel de reactie fizica de lovire (imaginatia lovirii persoanei de dincolo de monitor), in general, la persoanele cu (autopercepute) deficiente fizice sau de control al gresivitatii. In real, sunt clasice exemplele in care boxierii de performanta sunt mult mai putin agresivi pe strada sau intr-un bar dupa cateva sticle de bere comparativ cu inhibatii (constient sau nu) fizic! Pe scurt explicatiile au o nuanta fizica (gen nivel de testosteron) si una psihologica increderea in sine. Din pacate acest tip de persone au un principiu gen: dau si fug...care le face mai greu de analizat (cu toate ca ar fi spre binele lor in ciuda refuzului instinctual) Normal ca multora nu le-ar placea sa-si afle aratate cu degetul traume pe care simt ca nu sunt in stare sa le corecteze. Din pct-ul asta de vedere m-am autoeducat ca sa fiu atent la orice mi se spune si in acelasi timp sa intreb/analizez pragmatic cauza input-ului. Cand cauza pare spusa fara a urmari un scop personal al emitentului atunci trec la analiza mea;)

A recunoaste ca o scuza "fatalista "io am deseori un limbaj suburban...recunosc. ce sa fac?? " ;) In general, a fi dependent de ceva nu inseamna ca nu se poate trata dependenta (oricare ar fi) prin diverse metode de la autocontrol, psiholog pana la pastile si autosechestrarea in locuri special amenajate!

In particular si in gluma:
daca maine n-o sa dau niciun semn de viata inseamna ca m-am sinucis ca pitigoiu'.= cine se aduna, se aseamana :)))
De ambatz, pune-o de-o confa ambigua si nu mai intra o zi ca sa vezi cati o sa te planga :))))

verbul a vrea este verb auxiliar neregulat care are aceste doua forme corecte: a voi=a vrea! Corect este voiam=vroiam

Am scos bucatica mea de hirtie de culoare neagra,hirtie pliata in patru si-am lasat ca diamantul sa alunece in mina lui Gill.
-Ce parere ai de diamantul asta?
Gill si-a sters meticulos ochelarii si a privit cu lupa de diamante profund,undeva,direct spre inima pietrei.
-Mda,frumoasa,curata, n-am ce sa zic!Cit ?
-65000 de mii de franci.
Gill si-a mai aranjat incà o data ochelarii pe nasul lung,a mai privit o data piatra si mi-a raspuns.
-Face doar 15 000 !
-Gill de ce vrei sa ma pacalesti?Ne cunostem de doi ani,dar in acesti doi ani, noi doi,n -am discutat niciodata despre calitatiile si valoarea diamantelor.
-Mda! si ce vrei sa spui cu asta?
-Eu vreau sa-ti vorbesc despre cele patru criterii: greutatea,culoarea,claritatea si taietura diamantului.Piatra asta este in calitatea VVS1,care inseamna in engleza "very very Small Inclusions" o piatra exceptional de pura,nu se observa niciodata la o lupa care mareste de 10 ori dimensiunea!
-Sami, am impresia ca esti mai bun ca mine in domeniu! zice el zambind..
-Uite Gill ,cintareste piatra,ai sa vezi ca are 0,80 grame,echivalentul a patru carate de diamant pur.
Gill a pus pe masa 5 pachete de cite 10000 franci.
-Poftim Samm! restul de 15000 franci ai primesti simbata dupa licitatie.
-Ok mon amy,ne vedem simbata dupa-amaiza.
-Shalom, mi-a strigat Gill la plecare.
La noi nu se zice shalom ! se zice" tetraes bahto del o del" (dumnezeu sa-ti ajute).
-Bahto de o del Sami!
Am alunecat impreuna cu banii de-a lungul multimii de oameni de la metrou Villieres.Pe peron m-am uitat in perechea mea de ochelari de soare,in oglinzile ochelarilor puteam sa vad foarte usor daca eram urmarit de cineva.
Grabit am iesit pe o alta iesire,undeva in apropiere de bdul Batigniol,am luat-o la stinga si am ajuns imediat la masina parcata linga un magazin monoprix.Am demarat grabit si-am ajuns dupa o jumatate de ora la platzul de la Bezons linga Argentuil.
Seara tirziu tiganii au fàcut din nou un foc urias,erau adunati roata,pe mese erau asezate carafe umplute cu vin de culoarea rubinului lichid,un taraf de tigani adunati de la metrou cintau ,o romantza jalnica de pe timpul lui Ceausescu, "vine moartea la fereastra ,sa ma de-a afar' din casa" iar majoritatea tiganilor plingeau.
Marghiola cea grasa si uriasa isi lipise ochii pe Contele de Futilac,Popeda era ametita de lichidul rubiniu,bulibasa smulgea carnea de pe un ciolan imens de purcel fript la gratar.M-am asezat linistit intre ei si am pus pachetul de bani in fatza lui bulibasa Barbu Smenaru.Si-a supt degetele de grasime,apoi a tras-o pe Marghioala mai aproape si- a sters din nou mainile unsuroase pe fusta ei cu pliuri care cadeau pina la pàmint.
-Poftim Sami,asta e partea ta.
A smuls jumàtate din pachet si pachetele de bani au aterizat direct in fatza mea.
-Bà Sami! te iubesc sa mor eu,daca nu erai corect te duceai de mult in lumea umbrelor.
Linga picioare jos ,la picioarele lui Barbu Smenaru ,atirna nevinovatà o pusca automata Uzi.Am lasat linistit cutitul sa intre din nou in ascunzatoarea de pe màneca.Eram sigur ca reuseam sa fiu mai rapid ca el cu citeva secunde.
Am sorbit linistit din paharul cu vin,apoi ,tarziu dupa ora 2-h ,am ajuns la casa parasita de la Quai de la Gare.

sigur ai vrut sa atenuezi prin inlocuirea verbul "a vrea" cu "a se opune" ?

Pana la urma femeile nu VOR, ele doar accepta sau se opun la ce vor altii:))))

Oare e foarte greu sa ne eliberam de angoasa noastra milenara care nu s-a transformat niciodata in actiune evidenta? Oare e imposibil sa ne schimbam IMAGINEA despre lume? Oare e prea dificil sa fim cu adevarat liberi si nu impovarati cu comportamente si atitudini desuete? Oare nu ne putem elibera de prejudecati? Nu putem scapa de modestia idioata potrivit careia daca esti constient de valoarea ta si o comunici si o faci cumva sa se intrupeze in acte fie inaltatoare, fie sortite esecului, esti privit cu dispret cand, din contra, ar trebui sa se nasca spiritul de competitie viguros?
Oare nu putem iesi din mocirla dictionarelor si a citatelor? OARE NU NE PUTEM EXPLICITA decat prin referinta?
Noi romanii NE EXPLICITAM prin REFERINTA!
Suntem fie buricul pamantului sau, la extrema, niste paria.
Noi nu putem descatusa acel IMAGINAR INSURGENT atat de trebuincios pentru a face ISTORIE MARE?
Ne ucidem sau sinucidem zavarandu-ne in ghetoul DEX-ului?
Dumnezeule, dar asta este o eroare istorica!
NU AVEM CURAJUL de a construi, noi, noi sa construim acolo unde pare de neconstruit?

Rar vezi in Romania vreun om care sa nu foloseasca o referinta. Care sa nu faca REFERINTA. Asta nu e ACTIUNE ISTORICA! Este numai LENTOARE ISTORICA! Este INCADRARE GRESITA a Imaginii noastre despre locul nostru in Istorie si in Lume.

De unde vine aceasta ticaloasa referentialitate care nu produce actiune ci doar oglindire vulgara? Din aceasta siluire ticaloasa, din aceasta punere sub teascul MEMORARII! Nu fac acum un inventar ca mi-ar trebui milioane de biti.
Cum cer cuiva sa se exprime liber, sa-si IMAGINEZE LIBER, aluneca in referinta. Am pus tot felul de intrebari pe multe forumuri. TOATA LUMEA SE EXPLICITEAZA. Toti se EXPLICA prin REFERINTA! Nu avem curajul verbului A FI! Nu avem curajul de a ne construi o IDENTITATE in afara referintelor. Cum deschizi un conflict, ti se vara-n nas DEX-ul, sau Platon, sau aporiile Marilor Gnoze, sau cosmopolitismul nostru funciar care nu este nici pe departe spirit universal ci doar un cabotinism infect. Suntem cabotini nu OAMENI LIBERI!
Studentii trebuie sa MEMOREZE. Cetateanul trebuie sa stie pe de rost! Nu suntem VII! Suntem niste Cadavre care repetam la nesfarsit lectia!
CANTA LECTIA, urla Idiotul meu profesor de fizica atunci cand biata fiinta Ovidiu Bufnila pipaia misterul cosmosului si cand astepta de la profesor o scanteie, o lumina!
Ma uit in jur! Ce vad? Vad neputinta de a avea curajul nebun de a deschide drumuri!
Nu suntem in stare sa facem autostrazi si nici Istorie Mare.
Sa fiu dus la esafod pentru asta.
Dar Noile Forte De Crestere au sansa de a face Istorie Mare.
Ce anume poate inalta spiritul? Si avem nevoie sa inaltam spiritul? Dar asta e cheia devenirii!
Peste tot in jur sunt falsi oameni de actiune! Crapelnita nationala nu e Istorie Mare! Haleala si vulgaritatea nu sunt istorie mare. Hahaleala si prosteala nu sunt Istorie Mare. Bascalia nationala, nici ea. IMAGINEA? E stearpa. NU E PROIECT incremenit cum spune filozoful! NU ESTE PROIECT!
Incadrarea imaginilor este pervers gresita.

Daca esti sincer, imaginea ta este incadrata la prosti, la penibili la patetici!
Daca vrei sa fii luptator, esti conspiratorul de serviciu!
Daca spui un adevar despre imagine te toarna repede la sectie ca esti agitator!
Daca vorbesti despre vulgaritate, esti dusmanul de moarte al vulgaristilor.

A fi razboinic in Marele Razboi al Lumii nu inseamna sa fii un miel sacrificat, nu inseamna sa fii Naivul spanzurat in piata publica ci INSEAMNA sa devii OM DE ACTIUNE.

CUM SA FACI O MANEA DE SUCCES IN 10 PASI SIMPLI

PASUL 1
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc).

PASUL 2
Incultura generala obligatorie.

PASUL 3
IQ mai mic decat numarul de la pantofi. Castigarea unui loc in categoria prosti, dar multi.

PASUL 4
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei).

PASUL 5
Rude-n puscarie.

PASUL 6
Imagine

I. Bijuterii - Lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de ½ din greutatea corporala

II. Freza - 2 parti gel, o parte par

III. Hainele - Cat mai stralucitoare si de prost gust
a. Camasa (alba sau neagra)
b. Pantaloni (preferabil negri)
c. Pantofi de lac
d. Vesta, manta sau capa

PASUL 7
Versuri

I. Vocabular obligatoriu: "bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare".
Interjectii: "oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha" etc

II. Sunt admise
a. greseli gramaticale
b. verbe - conjugare si acord
c. substantive - plural la alegere
d. greseli de tipul "la toti", "lu' copilu' meu" si din seria "casa" - "as vrea ca sa te regasesc"
e. versuri albe
f. rime cu acelasi cuvant
g. metafore duse la extrem ("floarea florilor", "sugativa-n portofel")
h. cuvinte straine ("bambina", "ragazza", etc)

PASUL 8
Subiecte:

I. iubirea
a. relatiile:
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul / alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte

II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele - bunastare, parasire sau lauda

III. banii
a. detinerea lor in cantitati mult exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti

IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

PASUL 9
Melodia

I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator, cu generozitate

II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus

III. originalitate facultativa

PASUL 10
Videoclip

I. miscari necesare (pt. manelist)
a. stanga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zambet cuceritor

II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul

III. decor prost (sau inexistent)

IV. lumini cat mai colorate

V. cateva masini decapotabile in care sa cante barosanu'
poate te-am lamurit:)))
sursa net.

As vrea sa mai am puterea de a ma ridica si a merge mai departe, cum reuseam pana nu demult... Nu, n-am gresit comentariul. Irving Stone, "Bucuria vietii". Degeaba toate povetele, sfaturile si vorbele de duh spuse sau auzite aiurea... Cartea asta m-a invatat ca nimic de valoare nu poate fi obtinut fara efort si sacrificiu. Van Gogh, suflet chinuit, geniu, om la capatul puterilor... Dar a avut un vis si a facut tot ce i-a stat in puteri sa-l implineasca. Si-atunci mi-am zis: trupul, invelis efemer, sufletul sa-mi traiasca (era sa zic si "bine")! Prin urmare, am tras de mine ca un caine, m-am luptat cu nevoile mele, cu prostia altora, cu prejudecatile care, din nefericire n-au disparut... O viata simpla, un start "clasic" pe vreme impuscatului: termini liceul, dai la facultate, iei - sa-ti fie de bine, nu iei - te angajezi, mariti, copil, scutece, iuresuri, copil, pampers, divort si, EVRIKA! Sunt totusi om, n-am decat 30 si un pic de ani, chiar daca am doi copii de una singura, invat si pentru mine si pentru ei, ma ridic si ma-nalt, sigur se poate! Asa ca am facut o facultate (grea), postuniversitara (chin), da' o sa fie bine, am target-ul stabilit. Chix! Uite-ma tanara (inca) absolventa, doldora de stiinta, cu destula vechime in "campul muncii", dornica sa muncesc pe rupte, sa pun umaru' ca sa zic asa... Usi trantite-n nas, salariu minim oferit la alergatura cat cuprinde, da, iti dau de munca da' tu ce-mi dai, ca nevasta nu vrea sa am stagiare, ca nu esti destul de prezentabila si clientu'..., ca nu mai esti tanara si noi vrem "oameni pe care sa-i formam noi", etc, etc, etc.... Pana la urma, o raza de speranta, o cunostinta, o sansa... Parca abia acuma-ncepe calvarul! Bai, esti la patron, te platesc bine (asta in vis), ai job-ul pe care l-ai dorit, fa-ti treaba asa cum iti spun, nu ma dezamagi ca ma dispensez de serviciile tale... Si-asa am ajuns sa ma simt ca-n tribuna asistand la defilarea plicticoasa (era sa zic sumbra) a zilelor mele... S-a dus si picul ala de bucurie care mai ramasese... Noroc cu copiii, ca-mi dau combustibil... Era sa uit! Poate mai am o speranta: am inceput, recent, sa citesc pentru prima oara cea mai buna carte pe care am pus mana vreodata; are de toate: dragoste, aventura, filozofie, istorie, ce mai - e completa! Si are si un nume simplu: Biblia!

PASUL 1
Nume de bastan (Elvis, Florin Fermecatoru', Englezu', etc.).

PASUL 2
Incultura generala obligatorie.

PASUL 3
IQ mai mic decit numarul de la pantofi. Cistigarea unui loc in categoria prosti, dar multi.

PASUL 4
Posesie (sau achizitionare pe parcurs) limuzina, castel, faraoanca si boraci (puradei).

PASUL 5
Rude-n puscarie.

PASUL 6
Imagine
I. Bijuterii - lant, ghiul si bratara de aur - mai mult de jumatate din greutatea corporala.
II. Freza - 2 parti gel, o parte par.
III. Hainele - cit mai stralucitoare si de haios gust.
a. Camasa (alba sau neagra).
b. Pantaloni (preferabil negri).
c. Pantofi de lac.
d. Vesta, manta sau capa.

PASUL 7
I. Versuri
Vocabular obligatoriu: bani, dusmani, tigani, golani, femei, fetite, printesa, bautura, dolari, aur, parai, lovele, milionar, Mercedes, celular, inima, suflet, Dumnezeu, viata, valoare.
Interjectii : oooooooof, ah, sha-la-la, cicalaca-cichicha, etc.
II. Sint admise:
a. greseli gramaticale;
b. verbe - conjugare si acord;
c. substantive - plural la alegere;
d. greseli de tipul la toti, lu' copilu' meu si din seria casa - as vrea ca sa te regasesc;
e. versuri albe;
f. rime cu acelasi cuvint;
g. metafore duse la extrem (floarea florilor, sugativa-n portofel);
h. cuvinte straine (bambina, ragazza, etc.).

PASUL 8
Subiecte
I. iubirea
a. relatiile
1. cu mai multe femei
2. reusite
3. nereusite (vezi parasire)
b. parasire
1. pentru altul/alta (merge si homo)
2. pentru bani
3. pentru ambele
4. moarte
II. familia
a. copiii
b. nevasta
c. fratele
d. bunastare, parasire sau lauda
III. banii
a. detinerea lor in cantitati exagerate
b. risipa fireasca
c. invidia celorlalti
IV. lauda proprie (bogatie, bunastare, performante sexuale, sex-appeal, performante muzicale)

PASUL 9
Melodia
I. instrumente consacrate
a. acordeon
b. orga proasta
c. instrument de suflat
d. tobe de sintetizator cu generozitate
II. voce
a. optionala si/sau chinuita
b. ecou
c. accent obligatoriu
d. rap inclus
III. originalitate facultativa

PASUL 10
Videoclip
I. miscari necesare (pentru manelist)
a. stinga-dreapta (maxim doi pasi)
b. pocnire din degete
c. zimbet cuceritor
II. 15-20 de fete dotate care sa-si agite echipamentul
III. decor haios (sau inexistent)
IV. lumini cit mai colorate
V. citeva masini decapotabile in care sa cinte barosanu'.

avem echipa, avem valoare

imi place cu ce iesi la-naintare

la palinca nu ma bag

dar la vin as vrea cu drag

o ceptura sa-ncercam

langa peste sa adulmecam

cu cognac-ul

imi faci placul

la sfarsit un Benedictine

si cu totii la tine venim ;)

aduc eu desertul

si gata zaiafetul



________________
"Razbim noi cumva la lumina" Marin Sorescu

In primul rand as vrea sa va pun o intrebare:stie cineva cum se traduce cuvantul "seigniorage" in romana?(in italiana e "signoraggio") In cuvinte simple inseamna diferenta ce se creaza intre valoarea nominala si valoarea de cost a banilor(bancnotei).Banca este institutia principala ce emite moneda si nu statul! Pentru ca dac-ar fi invers, atunci moneda ar fi o moneda fara debit.
In primul rand trebuie sa iti aduc la cunostinta ca doar in Italia exista un deficit de 26000€/pe cap de locuitor! Daca vrei sa te documentezi poti consulta www.wikipedia.org, de ex. Deficit ce trebuie platit cui? Bancii! Pentru ca banca are drept de emisiune a banilor. Acest termen ?signoraggio' inseamna ca de exemplu, emitand la bancnota de 100€, banca plateste doar suportul de hartie, ce inseamna maxim 0,50cent!!! Facand calculul ceea ce reiese e ca banca castiga 99,50€ pentru oricare bancnota emisa. In functie de evolutia PIL-ului, produsului intern brut, cand exista o masa de moneda prea mare in circulatie, banca poate interveni oricand, retragand ori emitand alta moneda.
Am studiat si eu economia, insa dupa ce am descoperit 'adevarul despre banci', mi-am dat seama ca aproape tot ceea ce am studiat era fals.
Sunt certe site-uri scrise de importanti economisti in care iti dezvaluie intregul adevar.
Nu vreau sa contest ceea ce ai scris. Pare ca ai studiat bene, definitiile scrise in cartile de economie.:)Nu vreau sa par una care contesta ceea ce a fost scris deja in cartile respective.Teoria nu concorda cu practica, nu crezi?

ArkAngel,


Nu contrazic faptul ca opera scriitorului Dan Brown ,,Codul lui Da Vinci" este o simpla carte de fictiune si nu trebuie considerata un document istoric cu o valoare anume. Dar, atata timp cat tribunalul din Londra a respins acuzatia de plagiat si in lumea intreaga nimeni nu mai neaga existenta lojilor masonice si a grupurilor de interese multinationale din cadrul acestora care au posibilitati si resurse poate nelimitate poate in orice domeniu din lumea noastra, parerea mea este ca ar trebui sa nu acuzam pe nimeni de erezie sau alte chestii de genu. Caci...pana la urma urmalor...cuvantul erezie are la origine verbul ,,a alege". Si faptul ca cineva isi face publica parerea indiferent cum nu ar trebui sa fie motiv de scandal in inima bisericii si de barfa la coltul strazii. Recunosc io anumita afinitate a mea fata de ocult si studiu a partii poate prea putin stiute a adevarurilor bisericesti, si poate de aceea sunt printre cei multi care au aderat mai mult sau mai putin la ideile exprimate de domnul Dan Brown. si in incheiere as vrea sa amintesc ca nu toate pergamentele gasite la Marea Moarta au fost traduse, ba chiar mai mult exista posibilitatea din ce in ce mai clara ca nici nu au fost gasite toate. De asemenea atata timp cat multe notiuni din nroman au acoperire istorica si curenta, trebuie macar acordata sansa autorului de a-si apara opera si sursele.

valoarea umana a unor scrieri despre zeu depaseste umanitatea, creind personaje enorme si ireale, dar pe care unii le cred reale. acest film permite sa vedem tendinta actuala despre ce se gindeste, ca nu zeul ne-a pus pe pamint, pentru a experimenta viata aici si apoi ne ducem unde el vrea, unde vom fi mai bine timp cit nu facem rau pe pamint, unde am putea avea si face tot ce ne place, paradisul inchipuit.

nu aceste idei fac sa progreseze calitatea de viata pe pamint. avem nevoie de o justitie mai dreapta, care apara inocentii si valorile.

substantivu' asta e feminin ori masculin?

MIC adj., s. 1. adj. v. mărunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plantă ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. îngust. 7. adj. v. nespaţios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. îngust. (Pălărie cu boruri ~.) 10. adj. v. subţire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. neadânc. 17. adj. subţire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un câştig ~.) 20. adj. v. neînsemnat. 21. adj. v. nevârstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumină ~.) 26. adj. v. scăzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. puţin, redus, slab. (~ nădejde să ...) 31. adj. insuficient, puţin, redus, slab. (Are posibilităţi ~ de realizare.)

ŞI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părţii de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. şi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, aşa a şi făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă şi Neacşa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu păţeşti şi tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradaţia) O cameră şi mai mare. ♢ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Şi mai şi = mai grozav, mai straşnic. 4. (În propoziţii negative) Nici. Însă şi de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi şi spuse. 2. Deja. Masa se şi pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părţi de acelaşi fel ale unei propoziţii) Este voinic şi tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu“ exprimă relaţia operaţiei matematice a adunării) Plus. Doi şi cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiţie a numeralelor de la douăzeci şi unu până la nouăzeci şi nouă) Şaizeci şi opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei şi paisprezece. ♦ (Indică adăugarea unei cantităţi) Plus. Unu şi jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondenţă sau o echivalenţă) Binele şi răul. 4. (Aşezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidenţă) A adus şi vin, şi mâncare, şi cărţi. ♦ (În repetiţii, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul şi vorbeşte şi vorbeşte. 5. (Leagă două propoziţii de acelaşi fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide uşa şi intră. 6. (Accentuat, în corelaţie cu sine însuşi) Atât..., cât...; nu numai..., ci şi... Are în mână şi pâinea, şi cuţitul. 7. (În stilul epic şi popular, mai ales în povestire, se aşază la începutul frazei, indicând continuitatea desfăşurării faptelor) Şi a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuinţat înaintea unei propoziţii interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Şi ce vrei să faci acum? ♢ Expr. Ei şi? = ce-mi pasă? ce importanţă are? (Întrebuinţat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în uşă... – Şi? – Mă duc să deschid. (Precedat de adv. „ca“ are funcţie comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca şi la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca şi sfârşită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se şi nu pricepe nimic. 3. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă şi nu o lua în serios. – Lat. sic.

BÉRE1, (rar) beri, s.f. 1. Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influenţat de bere2).


deci, sancho, nu te face ca nu intelegi.

iti multumesc ca esti sincera. Stiu ca textul este undeva asa cum spui tu - schiop, insa are un sfarsit, poate prea subtil; am schimbat timpul verbului, care are un efect, etc. Totul se vrea ironic la extrem.

Altfel, daca, dupa cum spui, nimeni nu a vrut sa mi-o zica verde in fata, imi imaginez ca este pentru ca il respectau pe vechiul "rembrandt". Iar eu ii respect la randul meu cumva, vag, pentru asta :) - ce nu stiu ei este ca eu cunosc valoarea textelor mele.

Ma rog, vad acum ca am fost un pic evaziv in ceea ce priveste "continuarile". Ma explic: acest text nu are o continuare, imbecilul a fost prezentat; ceea ce vroiam sa spun, am spus-o. In schimb, vor urma alte texte prezentand diverse alte personaje. Planuiesc, apoi, sa fac o proza mai mare care sa implice o interactiune intre toate aceste personaje pre-schitate. Cam asta ar fi... micul meu proiect condeic.

O ultima chestie - va rog, nu va abtineti in a imi critica textele. D-asta si scriu, ca-mi place scandalul! :))


rembrandt