comentarii

valoarea morfologica gaina a facut


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Gaina a facut coaja, deci oul - de jeniffer la: 20/11/2006 02:54:54
(la: Ce a fost mai intâi,)
Gaina a facut coaja, deci oul.
Rochiile de mireasa si Pelesul - de ondine la: 23/09/2005 10:39:33
(la: Cum ati defini kitsch-ul?)
Cu faptul ca Peles-ul e kitsch sunt de acord. Dar, pt. Zaraza: nu semnatura face diferenta dintre o opera de arta originala si o imitatie, oricat de reusita. Ci faptul ca opera de arta a fost prima si e unica, si a adus, a exprimat ceva, in timp ce copia e un fel de expresie second hand: ea nu incearca sa redea aceleasi emotii sau idei care au stat la baza operei originale, ci originalul insusi. Nu are propriile emotii si idei la baza, ci pe cele ale altcuiva, daca le are si pe alea. Gestul insusi de a copia o opera de arta e kitsch, ca si tot ce se naste din el.

Rochii de mirease superbe...cred ca alea nu mai sunt doar rochii de mireasa, sunt rochii de seara sau rochii pur si simplu. Cred ca devin kitsch in momentul cand poarta insemnele inconfundabile de genul flori artificiale, funditze si dantele in exces, crinoline si corsete inutile, satin si voal pus numai ca sa fie acolo, etc. E ca si cand ai scrie pe ele: "lume, ma marit!" :)) Tot pt. zaraza: daca m-as ocupa de asa ceva, le-as face incercand sa fac abstractie de faptul ca sunt pentru mirese.

Si cu rochiile de mireasa e la fel ca in pictura. Nici o pictura de valoare n-a fost facuta din unicul motiv de a se asorta cu tapetul din dormitor.
anisia - de jeniffer la: 06/06/2006 22:46:28
(la: Ce a fost mai intâi,)
m-am lamurit, dar cam singura. gaina a facut oul.
#126538 (raspuns la: #126268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de jeniffer la: 01/12/2006 00:07:58
(la: Ce a fost mai intâi,)
Gaina a facut-o o alta gaina, nu un ou.
#160731 (raspuns la: #160726) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia & Co - de Cri Cri la: 01/12/2006 00:43:38
(la: Ce a fost mai intâi,)
:))))))))))))))))))))))))
Criminali sunteti!
Din cauza oului, am creat probleme existentiale zebrei si pudelului. Ba, inca, observ si-un biet motan rupt din binecuvantata meditatie si obligat sa ne bea cafeaua!

Jeniffer, draga, zici ca... "Gaina a facut-o o alta gaina, nu un ou."?
Din ce? Un botz de zacusca bulgareasca+niste praf de ciment, totul bagat in catran si apoi tavalit prin pene, si-o creasta de origami, la urma? Apoi a i-a cotcodacit deasupra cotcodac de viata? :))

Anisia, pricepui faza, numa` ca "Zana Maseluta" n-avea de unde mai aparea, ca trecu zebra pe rosu (nici o legatura cu arborele... ala!). Si-o umflara sticletii, aparuti nu se stie de unde, poate din ou, poate din ornitorinc. Zana a spus tot ce stia, numai ca zebra vizata n-a fost gasita la domiciliu, mai bine zis nu corespundea portretului-robot asa, alba si fara pijamale pe ea. Asa ca a primit zana tzol de zebra si a trait fericita dupa zabrele pana la adanci batraneti.

--------------------------------------------
Pentru cine-l cunoaste bine, si iadul e tot un fel de "acasa"
#160741 (raspuns la: #160729) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de maan la: 22/08/2007 15:28:10 Modificat la: 22/08/2007 15:43:38
(la: GANDUL BUN)
cum justifica pruteanu "r"-ul ala dintre cratime????
gata, m-am informat: "Nu e infinitivul, e un condiţional cu valoare de imperativ. R-ul e doar o consoană de sprijin, pentru uşurarea pronunţiei, fără niciun(o) sens(valoare) morfologic(ă). "(pruteanu)

asa deci!
in cosecinta, daca pronuntz "fireaisafii", tre sa scriu "fi-re-ai sa fii", nu?
caz in care se mai adauga o vocala de sprijin!
mai-mai!

mie-mi apare ca se scrie "fire-ai", asa cum am zis io!
a fi (inf. scurt), fire (inf. lung)

alt exemplu:
a da, dare - dar(e)-ar boala!


#229038 (raspuns la: #229028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
justa - de proletaru la: 30/12/2008 16:03:14 Modificat la: 30/12/2008 16:11:27
(la: let it be !)
"[...] Sincer ma si mir cat de mult accent pui pe teorie, ca in teorie toate is asa mumoase si simple, ca sa nu mai spun ce specilitate invatz eu din cartzile scrise in limba romana ca in ultima vreme imi vine sa ma dau cu capu' de peretzi.[...]".
sicer, speram sa intelegi cu totul altceva din mesajul meu. se pare ca avem viziuni fundamental divergente atat in ce priveste cititul cartilor si utilitatea acestui act cat si in formarea profesionala. asta e. daca ai fi citit si carti la viata ta, probabil nu scriai fraze atat de lungi si incoerente. vezi, nu degeaba te-a taxat profu' ala ca nu ai citit nici o carte la materia lui. eu nu te treceam.
sunt convins ca fara a studia din temelie un domeniu, n-ai cum sa intelegi nici fenomenele si nici sa il dezvolti. nu stiu cine ti-a inspirat pofta asta de a respinge studiul dar nu a fost un model bun, cu certitudine.
nu insist, tu poti sa te "cizelezi" cum vrei.

"[...] Am inceput sa citesc in limba engleza de nevoie, cartzi neacceptate in Universitatea noastra [...]". ma intreb ce SRL e facultatea aia a voastra de nu accepta carti de specialitate? nu-mi aduc aminte ca vreodata sa fi avut vreun profesor care sa nu accepte o sursa bibliografica, mai ales ca e vorba de stiinte socio-umane.
sunt de acord, fara sa te pot cita din pacate, ca adevarata valoare o dau lucrurile facute practic, ce ramane dupa ce te-ai apucat sa rezolvi "lucrurile". totusi, ca sa poti trece la practica in domeniul in care activezi, e nevoie de o formare foarte solida. eu asa cred.
de unde ai dedus tu ca eu sunt doar un teoretician? citez: "[...] Ia de iesi matalutza din cartzile alea si vezi cum stam in PRACTICA, da-tzi o sansa sa vezi daca astia ca mine mancam rahar degeaba, de vace ce suntem doar... asa pupaza cum m-ai asociat netalutza mai sus [...]" .
fata de afirmatiile hazardante si total lipsite de argument am o curiozitate arzatoare. ma las facut praf si pulbere daca postezi cel putin 5 titluri de cercetari psihologice sau sociologice sau 5 proiecte materializate in rezultate cuantificabile (la care sa existe acces si care sa te aiba ca autor)sau orice inovatie pe care o pot recomanda cel putin 5 personalitati unanim acceptate in domeniul respectiv.
ma apuc de autodidacticism de dragul tau daca imi dovedesti ca materializarea viziunilor tale a dus la revolutionarea acelui domeniu in care profesezi.
#379370 (raspuns la: #379305) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:))) - de zaraza la: 02/03/2009 14:27:56
(la: DUMNEZEU NE AJUTA)
e chiar o minune, o gaina a facut pui vii!
#412144 (raspuns la: #412127) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Good versus Evil...vechea poveste... - de Egipt_Black_Pearl la: 07/01/2010 15:24:00
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
Cred ca problema nu se pune daca e bine sa furi sau nu. Categoric nu e bine!!!!
Problema e sa stabilesti ce inseamna sa furi... (cel putin in cazul de fata)!In primul rand trebuie sa stabilim unele chestii:
1. Nu exista CD original si CD copiat!!!! Exista copii legale si copii ilegale. Cd-ul original e numai unul si anume cel produs in studioul de inregistrari cu artistul. In consecinta, mergand pe firul asta, daca va incurcati in ideea de original si copie...sa stiti ca fiecare din voi care are un "CD original"acasa, cumparat, detine tot o copie. Doar ca e legala. Calitatea fata de cele nelegale nu difera, decat daca e transformat intr-un format mai prost.
2. Mi se pare incorect ca...de ex. un croitor, pictor, sculptor sau designer de interior...fiecare fiind clar artisti!!!...sa munceasca pentru fiecare produs in parte la fel de mult...iar producatorii de muzica sa munceasca o singura data si sa vrea sa beneficieze o viata intreaga de pe munca unui singur lucru facut o singura data. Imi spune mie cineva ca o melodie e mai costisitoare decat o pictura..(ca munca?) Va spun ca nu, pentru ca eu pictez si stiu. Iar daca cineva va vrea o pictura care i-a placut va trebui s-o mai muncesc odata, de la zero, pentru ca o copie (xerox, imprimanta...sau orice vreti voi), n-are valoare artistica [nu e facuta manual].
3. Sony, Samsung, Asus si toate celelalte companii care fac DVD-Writere ar trebui sa plateasca drept de autor catre Philips...pentru ca ei s-au gandit primii ca se poate stoca informatia mai bine pe un suport optic intr-o era in care suportul magnetic era la mama lui. Credeti ca plateste vreunul. Va zic ca nu, ca m-am interesat. Toti ceilalti au preluat inventia Philips si i-au adaugat mici imbubatatiri. Nu se numeste asta plagiat?? Credeti ca Sony nu stie asta??? Dar e mai usor sa te uiti in curtea vecinului..
4. Nu stiu de ce se accepta in instanta pagube inchipuite si virtuale de genul..cineva a descarcat 2 Gb de muzica nu stiu de care si a produs autorului sau casei de discuri o paguba de 10 000 de euro! In primul rand faptul ca a fost descarcata muzica respectiva e mai degraba o dovada a faptului ca nu si-ar fii permis niciodata sa plateasca suma asta (echivalentul a 2 GB in CD-uri originale) si in consecinta nu ar fii cumparat niciodata CD-ul...deci UNDE E PAGUBA?? Ati vazut "Minority rapport"? E ca si cum ai condamna pe cineva pentru ceva ce crezi ca ar face in viitor. Normal justitia si pedeapsa se imparte pe FAPTE , NU PE SPECULATII, GRAFICE SI PRESUPUNERI.
5. Din moment ce cumpar un CD, devine proprietatea mea. Dar apare o dilema! Ce cumpar eu? Suportul sau continutul?? De ce nu am voie sa-mi copiez Cd-ul original ca sa am o rezerva in caz ca sparg CD-ul original sau mi se zgarie?
6. De ce e interzisa inchirierea de Cd-uri cumparate? Din moment ce sunt proprietarul lor...nu fac ce vreau cu ele? Daca Cumpar un BMW imi interzice mie BMW-ul sa-mi fac masina Taxi?..sau s-o inchiriez la diversi indivizi?... In cel mai rau caz intervine statul, ca fac profit! dar BMWul n-are nici o treaba. de ce la muzica e altfel?
goeteri - de munteanu rodica la: 28/09/2010 00:47:05
(la: Vă invit)
ca de obicei nu cred nimic despre judecata mea.incerc sa-mi cunosc limitele ,nu sunt convinsa ca cele spuse de mine sunt cele mai grozave sau bune si sunt in permanenta dispusa sa ascult si sa incerc a intelege ce spun cei din jurul meu.si mai ales cind gresesc imi asum intotdeauna consecintele, incercind sa trag concluzii.
daca recitesti cele spuse de mine vei intelege ca nu ma gindeam deloc la versuri ci la exprimarea care nu se referea la mine ci la noi toti:
”bază” aciditatea pe care mi-ați atribuit-o de proverbială."
deci...asadar...te-am moderat poate vei trage fo concluzie privind afirmatiile tale.
daca nu,nu-i bai.
asa.... si inca ceva, eu nu folosesc cuvinte ca "nul, nimic, prost, fără valoare"si daca am facut-o vreodata te rog arata-mi clar unde.
#571104 (raspuns la: #571098) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
donquijote - de zaraza sc la: 04/04/2013 12:04:21
(la: Aplicatia care reseteaza contorul pompelor de benzina)
Eu nu ziceam de economia globala. :)
Ar fi culmea sa pompezi ceva, undeva, si sa nu creasca nimic! Ar insemna ca ai definit gresit zona, arealul.

Munca creaza valoare? Depinde daca e facuta cu cap! Cred ca Marx a pierdut din vedere ca unii sunt facuti sa munceasca, altii sa conduca. Daca "muncim, nu gandim", ce am realizat? Nu sunt pentru "caste", dar fiecare trebuie sa faca ce se pricepe mai bine, pretuind insa pe celalalt!

A, in socialism nu se pompa valoare, ci frica.



#644584 (raspuns la: #644572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oul sau gaina ? - de cherie la: 30/11/2006 20:40:22
(la: Ce a fost mai intâi,)
vad ca toti v-ati suparat ! Chiar si tu maotzedung . Ati fost de acord ca primul a fost ornitorincul. Gata, am acceptul pudelului sa spun tot.
La inceput a fost oul.
Pornind de la zero, trebuie sa recunoasteti ca din punct de vedere matematic, mama inteligentei umane, zero este punctul in care se trece de la minus epsilon la plus epsilon,(epsilon fiind cea mai mica valoare luata in considerare) asa cum infinitul este punctul unde se trece de la minus infinit la plus infinit inchizand cercul numerelor (valorilor).
Deci pornind de la zero pudelul a spus ca acesta are toate caracteristicile de a fi considerat oul primordial care cuprinde in el gena, ADN-ul universului si il cuprinde si pe dumnezeu.
Pornind de la Adam si Eva tot oul este primordial caci atunci cand Dumnezeu a creat gaina, intai a luat un bot de 'ceva' (pamant, lut) si l-a framantat, l-a framantat si apoi i-a dat forma voita. Deci intai a facut un ou din care, desi era din 'altceva' a iesit 'altceva'. Darwin a spus ca totul a evoluat, dar nu a luat in calcul mutatiile genetice abracabrante facute de dumnezeu prin intermediul unor radiatii venite de nu stiu unde, sau altor cauze 'naturale' de la caz la caz.
Dar asta este ce mi-a zis un catel, eu ziceam doar ca alb insemna ca votez oul.
Cine ne judeca pentru ce am facut? - de cesensare la: 28/10/2004 15:34:29
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
Salut,
m-a impresionat mesajul tau. Dar ma intreb cine ne judeca pentru ce am facut? Si in ce fel?
Constiinta noastra? Sau nevoia noastra de a a face lucrurile intr-un anumit fel, ideal as spune, prin care rezultatul ajuns sa ne dea o bucurie. Adica...eu imi doresc sa tratez bine o persoana, fata la care tin, de exemplu. Si deseori nu o fac. Si imi dau seama de acest lucru in chiar acel moment, indiferent de ceea ce fac. Si atunci...care este termenul de comparatie? In primul rand este intentia pe care o am in raportul cu acea persoana. Eu ii vreau binele, o iubesc, as vrea sa ii si demonstrez acest lucru, dar nu reusesc. Ba din contra, ma comport exact invers. Si apoi incep sa ma acuz, sa ma enervez si sa depasesc niste limite de comportament atat fata de mine cat si fata de ea si de ceilalti.
Pentru mine, in raportul cu cei dragi, in primul rand, una din cauzele pentru care lucrurile nu merg bine este aceea a propriei priviri asupra propriilor greseli. Adica imaginea mea despre mine, devenita tot mai negativa, imi determinta un comportament pe masura mai negativ. Si atunci sunt ca intr-un cerc vicios, sau pe o pista in cadere ce pare sa nu se mai termine.
Dar atunci incep sa imi pun problema: ce atentie am fata de mine, eu care in intentiile mele sunt bun si in punerea lor in practica sunt deseori rau? Cum ma privesc eu? Cine sunt eu si ce valoare imi dau?
Mi se pare o intrebare deschisa oricui, care ar putea sa fie un inceput de intelegere a dilemei in care ma aflu in raport atat cu mine dar si cu ceilalti.
Deci criteriul de analiza pentru faptele noastre trebuie sa fie intentiile inimii noastre. Ne "judecam" pe noi insine in raport cu ceea ce dorim sa facem si nu cu ceea ce am facut. Chiar si in urma unei greseli, desi deseori nu suntem in stare sa o reparam, noi avem intentia aceasta de a readuce lucrurile la normal. Dar se pare ca intotdeauna ramanem in urma cu aplicarea.
Cine a facut astfel inima noastra? Cine a facut inima noastra plina de aceste intentii pozitive? Si de ce a facut-o asa?
Si mai ales de unde vine aceasta contradictie intre ceea ce inima noastra doreste sa faca si ceea ce noi apoi reusim?
Dar in final, aceasta contradictie cine o poate salva? Cine poate da o valoare acestei lupte necontenite dintre binele si raul din noi?
La toate aceste intrebari trebuie sa existe un raspuns? Si noi toti suntem datori sa ne silim sa il gasim? Altfel viata pare sa fie in van. Dar nu este.
Un prieten imi spunea ca nu existe raspuns la o intrebare care nu se pune? Deci intrebarile trebuie sa ni le punem. Si din viata mea de pana acum am invatat ca de obicei raspunsurile nu intarzie sa apara. Mai ales atunci cand intrebarea mea nu este sub forma unei pretentii. Si am mai invatat ca INTREBAREA este cel mai mare motor al inimii noastre. Ca CEREREA de SENS nu trebuie abandonata niciodata, nu trebuie ascunsa niciodata, nu trebuie lasata nicioadata neluata in seama.
Incearca si tu sa iti pui intrebari despre tine si despre ceea ce se intampla in viata ta. Sunt convins ca vor aparea raspunsuri. Singura conditie este ca sa fii fidel acestei neintrerupte nevoi de semnificatie a ceea ce se intampla. Si sa prevaleze acest lucru in fata propriilor acuzatii, in fata insistentelor asupra propriilor incapacitati si fragilitati. Pentru ca altel ramanem la nivelul acestora si nu vom avea bucuria sa le aflam sensul. Pentru ca totul trebuie sa aiba un sens, chiar si atunci cand suntem asa cum te descrii tu. Dar eu nu ma opresc acolo. Merg mai departe si ma intreb despre sensul lor. DE CE?

Poate iti vor fi de ajutor aceste cuvinte. Sper.
Radu
#26619 (raspuns la: #17344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Moldova a facut Unirea! Cu Revolutia s'au pripit - de Regni la: 17/07/2005 01:56:55
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)

Opozitia s-a nascut in Iasi
Iasiul parea cumva pregatit pentru o actiune anticeausista si chiar anticomunista. In februarie 1983 actionase in oras un mic grup de studenti – intre care si Sorin Ovidiu Vantu – care fabrica manifeste batute la masina de scris si le imprastia in oras.

IMPOTRIVA! Locuitorii din Iasi au fost chemati prin manifeste si telefonic sa se opuna
Unul dintre manifeste, intitulat "Curaj, moldoveni!", indemna explicit la revolta impotriva lui Ceausescu. Descoperiti la inceputul lunii martie prin identificarea particularitatilor grafice ale masinii de scris folosite, studentii sunt anchetati si avertizati. La 28 martie 1983, "Consiliul de Stat adopta decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si al masinilor de scris, prin care se introduce controlul politienesc asupra folosirii acestor aparate".
LUMINA, SA INVATAM! In februarie 1987, se produsese o neasteptata manifestatie a studentilor ieseni, provocata de conditiile de trai din caminele studentesti. In iarna 1986-1987, in Romania se inregistrasera temperaturi de –20 grade Celsius, cu o minima in Moldova de – 26 grade Celsius. Securitatea judetului Iasi a trecut atunci printr-un moment dificil, care se va repeta identic la Brasov, in noiembrie. Ea a informat din timp asupra pregatirii manifestatiei, aratand si cauzele – conditiile insuportabile din camine –, dar Comitetul Judetean de Partid nu a luat nici o masura. In acea zi de 16 februarie 1987 – arata col. Ciurlau, seful Securitatii Iasi –, studentii scandau: "Lumina, sa invatam!", "Apa, sa ne spalam!". "S--au oprit in Piata Unirii, au cantat imnul tarii, care era atunci, si pe la 12:30 au ajuns la camine si s-au culcat. Intre timp se daduse drumul la lumina, la caldura." A urmat insa imediat greva de la Uzinele Nicolina.
LA NICOLINA. La 16 februarie 1987, se declanseaza la Uzinele Nicolina o greva spontana, care il are drept protagonist pe Titi Iacob, rectificator, credincios al Bisericii Crestine dupa Evanghelie. "In fata primului secretar si a altor activisti de partid, a cerut drepturi pentru muncitori: duminica libera, salarii omenesti, caldura si lumina, alimente in magazine." Si in acest caz, Securitatea l-a informat pe primul secretar asupra faptului ca plata intarziata si diminuata a salariilor va duce la o incetare a lucrului in ziua de 16 februarie, simultan cu miscarea studenteasca. La fel se va intampla si la Brasov – puterea locala va ignora informatia, incercand apoi sa o ascunda de Bucuresti. Colonelul Ciurlau ii raporteaza generalului Vlad, care il pune in garda pe primul secretar. Acesta reactioneaza violent, anuntand destituirea lui Ciurlau si telefonand unor lideri ai partidului, membri in CPEx, pentru a protesta pentru "abuzurile" Securitatii.
REFUZUL. In momentul izbucnirii grevei de la Nicolina, primul secretar ordona Militiei sa intervina in intreprindere, sa imprastie grupul de grevisti si sa-i aresteze pe capi. Inspectorul MI si seful Securitatii refuza. In aceste conditii, primul secretar abordeaza direct Sectia militara a CC, cerand destituirea conducerii Securitatii Iasi si arestarea col. Ciurlau. Gen. Vlad il va trimite de urgenta la Iasi pe col. Ratiu, seful Directiei I, pentru a aplana lucrurile. Cu aceasta ocazie, col. Gheorghe Ratiu va arata "pericolul lipsei de prevedere si de masuri, in conditiile intensificarii actiunilor ostile Romaniei, inclusiv de peste Prut". Conducerea politica a Iasiului va anunta la Bucuresti ca greva de la Nicolina a fost generata de membrii unei secte – trimitere la credinta lui Titi Iacob – si ca a fost o provocare straina dezamorsata de activul de partid din intreprindere, explicatie care a multumit conducerea centrala.
CONSTIINTA NATIONALA. Evenimentele din decembrie 1989 de la Iasi trebuie incadrate si intelese intr-un context specific marelui oras moldovean. In primul rand, lasand la o parte orice tentatie spre patriotismul local al eroilor acelei tentative de revolta, Iasiul a fost, era si continua sa fie un centru cultural si traditional foarte puternic. Din punct de vedere al intensitatii vietii culturale, Iasiul este cel mai important centru al tarii, prin mediul spiritual laic si religios de inalta calitate si consistenta, prin permanenta aplecare asupra traditiei culturale si istorice a provinciei, prin unul dintre cele mai solide centre istoriografice si arheologice, prin faima si valoarea Universitatii, prin personalitatile ramase in oras si atasate orasului, Moldovei si problemei romanilor de peste Prut. Sa nu uitam ca Iasiul a fost centrul miscarii nationaliste romane! Primul supus influentei si agresiunii tariste si bolsevice, Iasiul a rezistat si prin dimensionarea, uneori pana la exces, a reactiei sale nationaliste. In Iasi aparea o presa literara foarte ofensiva, care dadea mereu bataie de cap cenzurii. Toate aceste elemente de imagologie urbana si regionala sunt amintite pentru a sublinia ca orice miscare de protest sau de revolta la Iasi, indiferent ce cauza sociala sau economica ar fi avut, a fost intotdeauna preponderent politica, iar caracterul preponderent politic a fost dat mereu de substratul national al intelegerii profunde si lucide a intereselor nationale. Chiar si Dan Petrescu, un anticomunist notoriu, dar rezervat in ceea ce priveste nationalismul, se manifesta cu scopul de a trezi constiinta nationala a romanilor in contrast cu delirul propagandistic al dictaturii ceausiste.
"JOS COMUNISMUL!" Altfel spus, la Iasi, spre deosebire de alte centre protestatare notorii ale tarii – Brasov, Petrosani, Bucuresti –, unde de la nemultumiri sociale se ajungea conjunctural la continut politic, sursele economice sau sociale ale protestului iesean au avut intotdeauna o directie ideologica precisa spre interesul national, fiind privite ca anomalii, abuzuri sau erori economice si sociale ale Puterii care slabeau, destructurau sau distrugeau elemente definitorii ale natiunii. De aceea, erorile si abuzurile lui Ceausescu erau privite la Iasi ca antinationale, nu neaparat ca expresie a tipologiei unei dictaturi personale. Dupa 1986, protestul unor grupuri intelectuale a fost direct anticomunist, influentat la fel de direct de evolutia liberalizarii Estului si de ideea folosirii acelui moment pentru o rasturnare de sistem, nu pentru o perestroika. Subliniez aici ca fenomenul "graffito" de la Iasi – inscriptionare pe ziduri a unor mesaje – a avut mult inaintea altor orase un continut explicit anticomunist, cea mai fecventa inscriptie find "Jos comunismul!". Nuantele acestea erau transmise de intelectualitate, de preotii ortodocsi si catolici in permanenta catre muncitori printr-o multitudine de mesaje. Iasiul avea si o traditie muncitoreasca aparte, imbogatita de conflictul dintre propaganda si actiunea bolsevica si miscarea nationalista muncitoreasca din oras intre 1917 si 1920, de permanentele instigari sovietice ale muncitorimii iesene pana in 1944, precum si de interesul privilegiat acordat de regimul comunist industriei iesene, considerate ca facand parte din "avangarda miscarii muncitoresti" din Romania. In oras se aflau doua unitati industriale importante: Uzinele Nicolina si Combinatul de Utilaj Greu (CUG), un mamut energofag, care in ultimii 5 ani, inainte de 1989, supravietuia numai din comenzi pentru URSS, niciodata livrate la timp. In iarna anului 1985 autorul acestor randuri a vazut la fata locului cuptoarele de la CUG Iasi cu topitura racita si cu zapada asezata in ele ca urmare a faptului ca ningea prin plafoanele halelor. In aceasta conjunctura, pentru ca o revolta la Iasi sa aiba succes, ea trebuia sa indeplineasca anumite conditii care presupuneau constituirea unui nucleu al intelectualitatii iesene, preluarea initiativei si conducerea actiunii – pentru a proiecta si mentine caracterul politic al revoltei –, si realizarea unei legaturi organizatorice intre acest grup si muncitorime, astfel incat forta protestului social si economic sa fie canalizata direct spre finalitatea sa politica. Un astfel de grup a aparut la Iasi in decembrie 1989.
GRUPUL LUI DAN PETRESCU


PIATA UNIRII. In acest loc trebuia sa izbucneasca Revolutia Romana
La Iasi isi continua activitatea opozitionista Dan Petrescu, acesta acordand un interviu ziarului Liberation in ianuarie 1988, care se intitula "Nu Ceausescu este singurul vinovat" si se incheia cu fraza: "Este mai usor sa-l omoram pe Ceausescu, decat sa schimbam sistemul". In octombrie 1989, Dan Petrescu da un interviu telefonic postului de radio Europa Libera, in care anunta ca intra in greva foamei si se pronunta cu temeritate si cu argumente impotriva realegerii lui Nicolae Ceausescu la Congresul din noiembrie. Retinut pentru cateva ore, el este eliberat si supus la domiciliu fortat. Ca urmare a transmiterii interviurilor lui Dan Petrescu si Luca Pitu, o lista de protest se completeaza cu 11 semnaturi, inclusiv a Doinei Cornea. Directia I a Securitatii considera miscarea ca nesemnificativa.
Aparitia Frontului Popular Roman
Initiatorul (grupului de rezistenta anticomunista de la Iasi) a fost Stefan Prutianu, economist la Centrul de Cercetari Stiintifice si Inginerie Tehnologica pentru Utilaj Metalurgic si Prese (CCSITUMP) cu sediul in incinta CUG Iasi. Acesta l-a contactat in luna august pe Cassian Maria Spiridon, inginer la aceeasi institutie si scriitor. Intr-un program de televiziune dedicat Revolutiei din decembrie 1989, Stefan Prutianu va declara: "Era o oarecare inconstienta, adesea si o nebunie, nu o simpla dorinta de aventura. Ideea era de a provoca o comunicare, de a crea o retea de persoane prin care o soapta din gura in gura sa ne lege intr-o conspiratie. Frontul Popular Roman le spuneam ca este o organizatie secreta, puternica. Ea inca nu exista, el se initia, era la inceput".
MODELUL. Intre 7 si 10 noiembrie, la Chisinau se desfasurase o actiune violenta prin care nucleul nationalist autentic incercase sa dea un caracter antisovietic miscarii. La 16 noiembrie, seful comunistilor din RSS Moldoveneasca este inlocuit de Petru Lucinschi. Acesta, impreuna cu Mircea Snegur reprezentau varful echipei gorbacioviste. Revista Literatura si Arta, publicatie care conta drept oficios al Frontului Popular din Moldova, "va declansa un desantat cult al personalitatii domnilor Petru Lucinschi si Mircea Snegur". In plus, asa cum am enuntat deja, din februarie 1989, iesenii ascultau la Europa Libera tot felul de mesaje incurajatoare venite de la Chisinau. Nestor Rates si N.C. Munteanu vor aminti zece ani mai tarziu cum au fost contactati de doua personalitati basarabene, Ioan Druta si Ilia Constantinovschi, despre care au aflat mai tarziu ca primul provenea din anturajul lui Gorbaciov, iar al doilea fusese colonel KGB in anii '50. In primul interviu acordat de Mircea Dinescu dupa Revolutie lui Mircea Nedelciu, cunoscutul disident arata ca l-a cunoscut pe acel colonel KGB: "Eu am cunoscut un batran scriitor emigrat in URSS, Ilia Constantinovski, care spunea: "In socialism, anii trec foarte usor, zilele trec ingrozitor de greu"".
FARA TEAMA. Data convenita de initiatori pentru aparitia formala a Frontului Popular Roman este 27 noiembrie 1989, data la care cei doi au hotarat sa-l constituie si sa-i dea un nume stabil. Primii cu care au luat legatura Prutianu si Cassian Maria Spiridon au fost poetii Aurel Stefanachi si Nicolae Panaite. Acestia erau de mult sub observatia Securitatii, suportand si niste perchezitii. Fiind vazuti de mai multe ori in anturajul altor scriitori tinuti sub observatie la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti si avand in vedere mediul viciat de delatiune de acolo, cei doi ieseni au intrat de la inceput in vizorul Securitatii. Aurel Stefanache, aflat la Bucuresti inca din 8 noiembrie, va anunta cel putin 20 de scriitori ca la Iasi se organizeaza un grup de rezistenta anticomunista, Stefanache facand acest anunt deliberat si constient ca Securitatea va afla foarte repede de ei. Cel putin in zona grupului Stefanache-Panaite-Cassian Spiridon, hotararea de a actiona trecuse deja peste orice forma de teama. La debut, micul grup gandeste sa lanseze o serie de scrisori la postul de radio Europa Libera, insa, observand rezultatul nul al demersurilor grupului Dan Petrescu, membrii grupului renunta la aceasta idee si hotarasc sa organizeze o maniestatie anticomunista, anuntata prin manifeste. Totodata, ei decid sa dea un caracter organizat si conspirativ Frontului Popular Roman. Fiecare membru trebuia pentru inceput sa contacteze alti trei colegi sau cunoscuti si acestia, la randul lor, sa anunte fiecare pe alti trei s.a.m.d.
RAMIFICATIILE. O prima ramura desprinsa din nucleul central a fost cea a inginerului Ionel Sacaleanu (CCSITUMP). O alta, care se va dovedi foarte activa, va porni de la inginerul Georgel Morariu si va ajunge la fratii Emilian si Dan Stoica, ei aflandu-se in legatura cu Petru Fodor, Vasile Ilascu, Vasile Bebe Sfidineac. Grupul de la CUG Iasi a intrat apoi in legatura – in jurul datei de 1 decembrie, prin Stefan Prutianu – cu Titi Iacob de la Uzinele Nicolina, care la randul sau il contacteaza pe inginerul Petrica Duse, de la aceeasi intreprindere. O alta ramura a Frontului l-a avut ca initiator pe inginerul Vasile Vicol. Securitatea a aflat de aceasta initiativa inca de la constituirea grupului de la CUG, avand in vedere ca toti cei patru membri fondatori ai Frontului Popular de la Iasi se aflau sub urmarire informativa, iar Titi Iacob, ca fost luptator anticeausist notoriu, era sub urmarire permanenta. Conform unui fost ofiter al Directiei I a Securitatii, "la inceput, urmarirea persoanelor de la Iasi a vizat stabilirea caracterului organizat al activitatii lor (pentru a putea fi incadrate la "complot", n.a.) si a avut initial un aspect strict local, judetean. La un moment dat insa, unii membri ai grupului, incercand sa-si extinda reteaua organizatorica, au dat peste indivizi care erau la randul lor urmariti, pe contraspionaj, pentru legaturi cu sovieticii. Din clipa aceea s-a intrat intr-o misiune combinata si a intrat pe fir Bucurestiul. Treaba a luat amploare si mijloacele puse in miscare pentru cunoasterea actiunii s-au diversificat. Baietii de la CUG cazusera (fara sa vrea, n.a.) pe o operatiune in curs a sovieticilor".
OPERATIUNEA MOSCOVEI. Operatiunea sovietica viza mai de mult mediul muncitoresc, in care reusise o serie de penetrari. Cele mai multe fusesera realizate cu acoperirea misiunii – adica nu li se spusese ca este vorba de o operatiune a URSS –, dar au fost si cateva situatii in care, suspectat asupra provenientei sale, agentul sovietic a dat de inteles ca aceasta corespunde realitatii, dar numai in contextul liberalizarii din Basarabia, care ar trebui facuta si in Moldova de dincoace de Prut. Apoi, daca purtai o discutie cu un ziarist sovietic intr-un restaurant si acesta iti vorbea de Gorbaciov si de nevoia de a-l schimba pe Ceausescu, nu trebuia sa fii prea versat ca sa-ti dai seama cu cine stai de vorba in realitate. In general, fosti ofiteri de Securitate implicati in operatiunea de la Iasi afirma ca reusisera sa identifice si sa preia sub control aproape toate retelele folosite de sovietici la Iasi. In plus, ascultarea si decriptarea comunicatiilor peste Prut era facuta intens si de Securitate, si de Armata. Imediat ce erau efectuate contacte cu revolutionari ieseni, agentura sovietica transmitea la Centru, care se afla pe teritoriul Basarabiei, evolutia legaturii. Avand si datele furnizate de reteaua de informatori, Securitatea detinea informatii din cel putin doua surse, cat se poate de timpuriu, astfel ca a declansat o operatiune de identificare si monitorizare a grupului revolutionar.

UM 0110 IN ACTIUNE. Grupul Frontului Popular Roman era mult mai periculos pentru securitatea statului comunist si pentru regim prin doua aspecte decisive: avea un contact direct cu mediul muncitoresc si era cel mai indicat la folosirea sa de catre agentura sovietica datorita coincidentei de scop final – revolta populara. Pentru a preveni declansarea revoltei, Securitatea Judetului Iasi a primit sprijinul Directiei conduse de generalul Victor Neculicioiu. Acesta era seful UM 0110, adica al asa-numitei unitati anti-KGB. Informatia este importanta pentru ca, prin nivelul de reprezentare si prin misiune, aceasta delegare arata clar ca Securitatea avea informatii despre o implicare importanta a serviciilor secrete sovietice. La 12 iunie 1994, in timpul audierii la Comisia Senatoriala, generalul Neculicioiu a declarat: "In 14 decembrie eu am fost trimis la Iasi cu o echipa care, pe specificul meu, sa vada implicarea rusilor. Adica s-a semnalat ca acolo, cum s-a raportat la conducere, precis nu stiu, ce mi s-a spus mie, ca acolo urmeaza sa fie o actiune mai de anvergura si toata treaba a fost ca trebuie sa vad implicarea rusilor in ceea ce inseamna ca vor sa faca aia acolo. Sa scoata, dupa cate am inteles, lumea in strada. S-au dat niste manifeste, cand am ajuns eu acolo, de fapt in 15 dimineata, am fost pus in tema mai exact, erau 2 sau 3 insi retinuti. Si declarasera deja ca unul a facut o organizatie de recrutari din astea, nu stiu daca e bine spus in piramida – el recruta pe unul, si ala trebuie sa recruteze alti 3 – ceva de genul asta; o scamatorie. Manifestul, ce spunea acolo, ca trebuie ca tara noastra sa adere la perestroika. Deci avea o tenta oarecum ruseasca. O fi mana rusilor, n-o fi mana rusilor? Si am mers si cu niste ofiteri din cadrul unitatii, pe rusi, pe alte categorii, sa vedem ce fac rusii. E drept ca zona era batuta de rusi; aveau oameni care ii tineau la curent si cadre de informatii de la ambasada".

Cassian Maria Spiridon explica felul in care s-a format nucleul miscarii revolutionare de la Iasi: "Ideea cu miscarea din 14 decembrie a pornit de la Frontul Popular din Republica Moldova. Noi ne uitam la televizor, vedeam ca Frontul Popular de dincolo de Prut este o forta politica suficient de puternica pentru a impune limba romana, alfabetul latin – in conditiile in care regimul sovietic impusese alfabetul chirilic, limba rusa ca limba de stat – si atunci, mai in gluma, mai in serios, impreuna cu cativa colegi de la Istitutul unde lucram atunci – Institutul de Cercetari pentru Utilaj Metalurgic si Prese, care era pe langa CUG – am hotarat sa facem si noi un Front Popular. Pas cu pas, ideea a prins contur si s-a transformat in realitate". Postul de televiziune Chisinau transmitea toate mesajele gorbacioviste, buletinele de stiri de la Moscova, precum si desfasurarea evenimentelor din republica in sensul transformarilor dictate de scenariul KGB-ului.

NAIVII
Conform versiunii publice, liderii Frontului Popular Roman de la Iasi au hotarat, incepand cu data de 10 decembrie 1989, sa organizeze un miting in Piata Unirii, "unde cativa dintre noi trebuiau sa vorbeasca: Stefan Prutianu despre starea economica, Titi Iacob despre starea deplorabila a muncitorilor, iar eu (Cassian Maria Spiridon, n.a.) despre dezastrul din cultura". Au fost scrise de mana sau stampilate cu guma cateva mii de manifeste (tip fluturasi) care chemau populatia la adunare in Piata Unirii in ziua de 14 decembrie, iar unii cetateni au fost apelati telefonic si informati asupra mitingului de protest. Unele manifeste au fost amplasate in cutiile postale de la parterul unor blocuri de locuinte, altele au fost duse in pachete si lasate la poarta caminelor studentesti. Cassian Maria Spiridon nu crede in versiunea unei scurgeri de informatii din interiorul grupului, dar este convins ca felul primitiv si amator in care au actionat la raspandirea manifestelor si purtarea convorbirilor telefonice au dus la identificarea rapida a autorilor de catre Securitate. Din investigatia autorului izvoraste o cu totul alta concluzie: au fost identificati inca de la primele miscari, din cauza legaturilor cu grupul masiv de informatori de la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti, dar Securitatea era interesata de legatura lor peste Prut. (...)
Fragment din volumul "Istoria loviturilor de stat in Romania – o tragedie romaneasca” de Alex Mihai Stoenescu, Editura RAO-2004
.


#59983 (raspuns la: #56893) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu am facut o opera de arta s - de laurentiudiegis la: 20/08/2005 23:25:58
(la: Visul e mai puternic decat experienta)
Nu am facut o opera de arta si nu am vrut sa imi pun in valoare "geniul artistic". A fost un mesaj jurnalistic. un editorial scurt si direct. cu ceva greseli gramaticale datorita vitezei.... Uneoir, cand ne oprim asupra formei, pierdem mesajul. E o greseala inerenta si un recul al egoismului si, mai ales, al arogantei... vorbesc la general. a vorbi sau a spune este o lucrare artistica in sine. sau, poate fi. nu trebuie sa astepti eticheta de eseu sau proza ca sa astepti o lucrare artistica, ori un text scris doar in ideea de a face text artistic.
si iar un amanunt. daca nu intelegi pe cineva, nu inseamna ca mesajul este gresit exprimat, ori inecat. e pur si simplu alt sistem de referinta din care vorbeste si atunci cel care percepe mesajul trebuie sa fie dispus mereu sa fie maleabil si nu ancorat. empatia este calitatea suprema a omului.
#66870 (raspuns la: #66516) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate asa ne 'luminam' - de thebrightside la: 23/11/2005 10:21:00
(la: Despre complexul de inferioritate si grandomanie)
• denumit si Golden complex, poate declansa forte compensatorii foarte mari, transformandu-se intr-un aparent complex de superioritate. Uneori se cristalizeaza in jurul unei infirmitati reale, adesea insa poate impulsiona si conduite brutale, despotism acaparare etc.
• ansamblu de reprezentari, atitudini si conduite legate de un sentiment de inferioritate. Adler a dat o semnificatie centrala acestei notiuni, pe care o leaga de un deficit fizic real, de o inferioritate organica, morfologica sau functionala. Acordandu-i valoare etiologica, ii descrie efectele de supracompensare.
Complexul de inferioritate se leaga indisolubil de numele marelui psihanalist german Alfred Adler, insa radacini putem gasi si-n filosofia inceputului de secol XX la Friedrich Nietzsche in lucrarea "Asa grait-a Zarathustra ".
Teoria lui Alfred Adler incearca sa explice nevrozele, afectiunile mentale si mai general, formarea personalitatii prin reactii fata de inferioritati organice, aparute in copilarie, oricat de neinsemnate, morfologice sau functionale ar fi ele: "Defectele constitutionale si alte stari analoge din copilarie duc la aparitia unui sentiment de inferioritate care necesita o compensare in sensul exaltarii sentimentului personalitatii. Subiectul isi stabileste un scop final, in intregime fictiv, definit prin vointa de putere, scop final care pune in slujba sa toate fortele psihice".
Adler revine asupra acestui concept in "Sensul vietii", in special datorita unor critici ale parintelui psihanalizei la adresa psihologiei individuale adleriene, critici cu adevarat juste, insa pe fondul subiectiv al deteriorarii relatiei dintre cei doi.
Freud a demonstrat caracterul partial, nesatisfacator si sarac al acestor conceptii, ce apartin primei parti, bazandu-se in special pe exemple din activitatea sa de cabinet. Aceste critici il fac pe Adler sa-si revizuiasca fundamentul teoretic, oprindu-se cu mai multa atentie asupra laturii social-umane, a nevoii de legaturi, de atasament, asupra a ceea ce el numeste "sentimentul de comuniune sociala"
De asta data, Adler vede sentimentul de inferioritate ca insusi "motorul" civilizatiei umane ("A fi om inseamna a te simti inferior."), acest "sentiment de insuficienta" fiind o suferinta pozitiva ,"fiinta umana fiind mai degraba orientata spre dominarea lumii exterioare, decat spre echilibru", avand ca fundament teza: "Corpul uman este construit in mod vadit pe principiul securitatii."
Totodata Adler afirma: "sentimentul de inferioritate domina viata psihica si se lasa clar sesizat in sentimentul de imperfectiune, de neimplinire si-n permanentele nazuinte ale oamenilor si umanitii"; apoi acesta insista asupra importantei sentimentului de comuniune sociala, spunand, si pe buna dreptate, ca sentimentul de inferioritate este rezultat al "marilor carente ale sentimentului de comuniune sociala".
De asemeni el revine si asupra complexului de superioritate, vazut ca supracompensarea sentimentului de inferioritate pe plan fantasmatic, ideal." Aspiratia catre putere il face pe individ sa se retraga din fata pericolului de indata ce pare amenintat de o infringere sau din cauza deficitului de comuniune sociala, ceea ce se manifesta prin lipsa de curaj ", "lumea sa ideala il farmeca atat de mult incat este preocupat de rezultatele socului". Consecintele acestei supracompensari sunt lipsa sentimentului de comuniune sociala, o imagine deformata asupra propriilor capacitati pe linia supraevaluarii acestora.
In final Adler nota: "insecuritatea vietii nu a gasit pana acum – in general o solutie mai buna decat aspiratia la putere".
In ceea ce priveste originea complexului (sentimentului) de inferioritate, Freud a facut cateva precizari fara a trata insa problema in mod sistematic: sentimentul de inferioritate provine din cele doua pierderi, reale sau fantasmatice, pe care copilul le poate suferi: pierderea iubirii si castrarea. "Un copil se simte inferior cand observa ca nu este iubit, ceea ce este valabil si pentru adult. Singurul organ care este intr-adevar considerat ca inferior il constituie penisul atrofiat-clitorisul fetitei."
Structural sentimentul de inferioritate traduce tensiunea dintre Eu si Supraeul care-l condamna. O asemenea explicatie subliniaza inrudirea sentimentului de inferioritate cu sentimentul de vinovatie, dar in acelasi timp face dificila delimitarea lor. Mai multi autori au incercat dupa Freud sa faca aceasta delimitare. Dupa D. Lagache, sentimentul de vinovatie depinde de "sistemul Supraeu-ideal al Eului", iar sentimentul de inferioritate de Eul ideal.

Preluat de pe http://www.actrus.ro/buletin/1_2000/INFERIORITATE.htm
Fotbalul si valoarea... - de tatiku la: 27/02/2006 20:15:54
(la: Romania pe locul I in clasamentul coeficientilor UEFA)
Mda, si Steaua si Rapid au facut o figura buna. Dar hai sa nu uitam ca nu numai lipsa de constanta a evolutiilor ii priveaza de performante adevarate, ci si enorma suficienta de care vorbeam eu.E hilar ,dezgustator si complet neproductiv. Daca vrem performanta in orice domeniu si daca vrem sa fim recunoscuti ca "buni" va trebui in primul rand sa ne tratam prostia. Sa reactionam normal in conditiile in care avem de partea noastra valoarea si norocul.
Va rog sa urmariti detasati comentariile noastre de dupa un meci castigat. Ce zic fotbalistii, reporterii, presedintii de club, speakerii, presa scrisa si asa mai departe. Apoi urmariti felul imbecil in care se poarta galeria romaneasca. Banner-ele din josul tribunei. Scandarile. Toata desfasurarea ritualica de un imens haz, in cele din urma.
Stii, nu ar trebui sa ma doara decat propria prostie. Am si eu din asta, cu galetile. Dar atunci cand peste ea se varsa prostia altora, mult mai talentati ca mine in domeniu, ma doare rau de tot si atunci nu pot sa ma relaxez la un meci in Romania.
Concluzia mea e urmatoarea ( desi e o prostie sa tragi concluzii): Din punctul meu de vedere NICIODATA nu vom avea performanta adevarata atata timp cat suntem aroganti si narcisisti.
Antonescu a facut mai mult rau decat bine - de Muresh la: 28/04/2006 06:56:33
(la: Mareshal Ion Antonescu)
Personalitatea Maresalului Ion Antonescu este un subiect foarte controversat . Personal cred ca a facut Romaniei mai mult rau decat bine . Marea nesansa a Romaniei , daca nu marea nenorocire , a fost ca soarta l-a adus pe Antonescu in pozitia de a hotari istoria tarii intr-o perioada in care un om mult mai dotat si clar vazator ar fi fost imperios necesar .
Al Treilea Reich era un imperiu cu totul temporar bazat pe un balon de sapun. Charlie Chaplin a stiut ceea ce Antonescu n-a stiut - vezi scena cu Globul Pamintesc in chip de balon din filmul "Dictatorul" si sa nu uitam ca filmul a aparut pe ecrane in 1941, cind Hitler era la apogeu. Ma mir astazi, ca Hitler a putut induce in eroare atiti oameni.
Iata ce scrie Alexandru Florian despre Ion Antonescu in articolul sau "Istoria decojita" :

http://www.observatorcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=2266

"La 22 iunie 1941, maresalul Ion Antonescu, aliat al lui Hitler, declara „razboi sfint“ URSS-ului......
....Inca la inceputul anului 1941, Rene de Weck, ambasadorul Elvetiei in Romania, isi exprima convingerea cu privire la falimentul politicii lui Hitler. Dupa rebeliunea legionara din ianuarie, el isi nota in Jurnal: „Antonescu a pus in jocul sau doua carti pe care a mizat: Legiunea si Germania. Insa evenimentele de saptamina trecuta i-au demonstrat ca primul sau atu nu valoreaza nimic. In privinta celuilalt, dovada va veni mai devreme sau mai tirziu, cind cel de-al III-lea Reich, sortit infringerii totale, nu va putea decit sa se inmorminteze sub ruinele tuturor celor care au crezut in el. Cum a putut acest om, fara geniu,dar cu bun simt, sa creada intr-o astfel de aberatie? Am o singura explicatie: orgoliul nemasurat si ambitia nesapinita l-au facut pe Antonescu orb in fata sensului real al fenomenului Hitler si i-au inspirat o dorinta irezistibila de a urma in tara lui exemplul acestui model execrabil“".
Avand in mainile sale soarta Romaniei , Maresalul , acest om "fara geniu" s-a alaturat Germaniei lui Hitler mizand pe o carte fara de valoare . ….
Pe plan intern , Maresalul a considerat ca razboiul ii da posibilitatea de a "curati" tara de evrei , care ca cetateni romani ar fi trebuit sa fie aparati de legile tarii .
M Sh

hgrancea: "nu avem oameni de valoare" - de dorinteodor la: 04/05/2006 20:29:39
(la: Schizofrenia..mascata)
hgrancea, ai dreptate, nu avem oameni de valoare. cu partea a doua: "cei competenti nu se baga" ar fi ceva de discutat.

este clar ca nici un om nu poate sa faca mare lucru daca e singur. daca oamenii se aduna in jurul unora ca "aia" atunci ce poti sa faci? cu cine te razboiesti? cu partea din populatie care ii sustin?

in ultima instanta, avem conducatorii pe care ii meritam .

parerea mea este ca nu avem o elita adevarata pentru ca populatia nu are nevoie de o elita si nu sustine aparitia unei elite. in aceasta situatie, avem oameni obisnuiti (G. B. e un om obisnuit) care ocupa locurile rezervate elitei.

asta a fost situatia de cind exista tara romineasca. toata lumea ii venereaza pe eminescu si caragiale. nici unul nu a facut parte din academia romina unde erau "altii". constantin brincusi inainte de a muri a vrut sa lase totul statului romin. academia romina a refuzat oferta. rezultatul este ca statul romin nu poate scoate nici macar vederi ale operelor lui brincusi decit daca plateste drepturi de autor unui cetatean canadian (caruia brincusi i-a cedat drepturile de autor dupa refuzul academiei romine).

marele explorator emil racovita a murit literalmente de frig dupa ce comunistii l-au dat afara din casa si din academie si a ramas fara mijloace minimale de trai. nici celor care au fost colegii lui nu le-a pasat si cu atit mai putin populatiei, care ar fi trebuit sa apre astfel de oameni.

toata istoria rominiei este plina de astfel de situatii incredibile. e de mirare ca avem astfel de specimene in vechea si noua generatie? vedeti vreo solutie? dorinteodor
#120340 (raspuns la: #117465) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gaina - de jeniffer la: 03/06/2006 00:37:56
(la: Ce a fost mai intâi,)
gaina si-a construit oua si inintea ei a fost altceva care a facut-o pe ea.
aia cu cocosul mi-a suflat-o cineva.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...