comentarii

valori europene europa si evolutia de idei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Evolutia unei idei, chiar dac - de jeniffer la: 02/09/2006 19:23:50
(la: DUPLICITATEA)
Evolutia unei idei, chiar daca trece prin renuntarea la alta, poate fi pozitiva. A spune unii sint asa, altii asa, lipseste de concret.
valori europene - de Simeon Dascalul la: 03/07/2006 17:02:33
(la: Uniunea Europeana, intre mit si realitate.)
Care-ar fi alea? Mie nu-mi vine nici una în minte în afară de euro.
Ideea că Europa ar fi imaculată în materie de corupţie şi aderarea ne va face şi pe noi să devenim aşa e înduioşătoare. Englezii scot bani frumoşi vânzându-ne fregate care ar fi trebuit să ajungă la fier vechi. La două săptămâni după ce n-a mai fost cancelar Schroeder s-a dus să-şi ia de la Putin salariul cu siguranţă meritat, aproximativ un milion de euro pe an. Tră să recunosc că, dacă ar fi fost român, probabil nu s-ar fi mai deranjat să aştepte eliberarea din funcţie. Subiect de meditaţie: prin aderare, corupţii noştri or să se jeneze mai mult? Chiar până a la nu-şi mai vota imunitate? Sau or să prindă curaj ceilalţi, politicienii europeni, văzând ce frumos se pot rula banii, prin bugetul României, spre firmele dorite?
Cât despre celălalt mit, cel al Uniunii în care vom dobândi bune deprinderi şi marea masă se va civiliza nemaipomenit, sunt şi mai sceptic. În materie de curăţenie a spaţiului public, de exemplu, nu-i nevoie de aderare, ar fi suficientă voinţa autorităţilor şi niscaiva măsuri coercitive. Înainte de aderarea lor, când renta traficul de frontieră, am fost de câteva ori în Ungaria. Şi era curată, te simţeai foarte prost făcând comparaţia cu ce-i la noi. Am ajuns şi în Italia, în vizită la o cunoştinţă ce lucra mai spre sud în Aquila şi pot spune că numai curăţenie nu era. Uniunea nu se luptă cu specificul local decât când are vreun interes, n-o să curgă la noi mai mult şampon după aderare.
În ce priveşte evoluţia economică, vom vedea în scurt timp. Dar ştiu că la unguri, după aderare, s-au scumpit toate.
despre valori...(I) - de cosmacpan la: 29/08/2009 20:26:02
(la: Valorile morale azi)
„Faptele artistice curajoase, cu gust românesc” – interviu cu Magda CÂRNECI, director ICR Paris –

Sînteţi autoarea conceptului „Sublimons les frontières“, preluat de FICEP (Forumul institutelor şi centrelor culturale străine din Paris) pentru Săptămîna culturilor străine care are loc între 26 septembrie şi 4 octombrie la Paris. Ce înseamnă a sublima frontierele?

Conceptul de sublimare a frontierelor a apărut în anii ’80 în legătură cu situaţia geostrategică tensionată dintre Estul comunist şi Vestul continentului european. Era legat de depăşirea în alt fel, prin comunicare pe toate canalele „invizibile“, prin creativitate conceptuală şi ingeniozitate socială, a îngrădirilor postbelice a liberei circulaţii a oamenilor şi a ideilor care pot schimba lumea. Iată că lumea comunistă a fost schimbată neaşteptat acum 20 de ani. Dar graniţe mai subtile, ziduri mentale uneori mai dificil de dărîmat decît cele reale ne separă încă de semeni ai noştri aparţinînd altor culturi, altor religii, altor continente. Frumuseţea acestei expresii merită reţinută pentru poeticitatea ei eficace, dacă pot să spun astfel, pentru profunzimea ei umanistă în continuare valabilă în lumea dezmărginită şi nu prea, în care trebuie să evoluăm. În cadrul unei Săptămîni în care 44 de institute şi centre culturale străine din Paris creează împreună o efervescenţă deopotrivă cosmopolită şi specifică, a sublima frontierele înseamnă un efort de a depăşi prin artă limitări geo-politice şi mentale pentru a reuni spiritul şi a salva sufletul culturilor....

Cum arată cartea de vizită a României la Paris prin proiectele pe care le desfăşoară ICR în această toamnă?

În afara Săptămînii de care aminteaţi mai înainte, în octombrie vom avea un concert cu a doua parte a integralei pieselor vocale de Enescu, după marele succes din iarnă de la sala Cortot. Volumul 3 din trilogia Orbitor de Mircea Cărtărescu, publicat în franceză la editura Denoël, va fi prezentat în cadrul a trei acţiuni diferite – la Sorbona, la reprezentanţa din Paris a Comisiei Europene şi la o mare librărie din centrul Parisului – în prezenţa autorului, a traducătorilor săi în trei limbi diferite şi a cîtorva critici literari francezi cunoscuţi. Un colocviu internaţional intitulat „Intelectual din Europa de Est 1989-2009“, iniţiat de noi şi organizat împreună cu celelalte institute culturale din Europa centrală, va avea loc la Senatul Franţei în noiembrie, cu o participare prestigioasă – György Konrad, Alain Finkielkraut, Predrag Matvejevic, Danièle Sallenave, Tzvetan Todorov, Jacques Rupnik, Horia-Roman Patapievici, Gaspar Miklós Támas şi alţii. Colocviul va fi prezentat la TV France 3, la Radio France Culture, în ziarul Libération şi în revista Esprit. Cu toate aceste instituţii am stabilit parteneriate prestigioase, evenimentul se va bucura de atenţie mediatică maximă în cadrul sărbătoririi a 20 de ani de la căderea comunismului în Europa de Est. În fine, pentru sfîrşitul anului pregătim o paradă a fanfarelor româneşti, care vor defila prin Paris şi vor prezenta publicului obiceiurile de iarnă ale românilor.

În lumea pragmatică de astăzi, în care conceptul de „valori culturale“ a fost înlocuit de „produse culturale“ şi „industrii culturale“, care e strategia adecvată pentru a impune identitatea culturală românească în mediul acerb concurenţial de oferte din capitala Franţei?

Valorile româneşti sînt de fapt valori europene, întrupate într-un anume mod, trăite sub o anume condiţionare istorică, impregnate de o anume savoare existenţială, degajînd o anumită aură spirituală. Amestecul pitoresc de arhaic, ortodox şi ultimă modernitate constituie o caracteristică evidentă pentru cultura română, ca şi aspiraţia irepresibilă, exigenţa „culturii înalte“ chiar şi în contextele cele mai neprielnice.

a consemnat Cristina HERMEZIU

(http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=289&cmd=articol&id=11358)

oare asta inseamna ca ma contrazic???
Libertate - de Worldwide la: 18/07/2004 12:32:33
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
O vreme am fost si prin State. La fiecare 6 luni 1 an ma duceam in RO ca sa respir libertatea si sa vad oameni normali si nu vite indobitocite americane.
M-am intors sa vad un copac. Sa pot opri la marginea drumului fara sa ma ia nimeni la intrebari. Sa pot sa ma ducla munte si sa-mi pun cortul unde vreau fara s apaltesc si fara sa ma f.. politia la cap.
Sa pot sa iau o amenda pentru viteza de la o Politie normala si nu de la niste copchii de 19 ani care nici nu au voie sa bea pina la 21 si care sint spalati la creier de rahaturi TV.
Ma intorc in Romania ca sa pot umbla liber pe strada fara frica ca o sa ma impuste cineva. (se pare ca tiganii au cam plecat in marea lor majoritate
:-).
Ma intorc in RO pentru ca viata din Costinesti este unica in Europa.
Ma intorc pentru ca am chef sa pot intra in vorba cu o tipa normala si nu fucked up mintal.
Ma intorc pentru ca tineretul romanesc este mai liber in gandire si de 10 ori mai destept decit cel american.
Da - e plin de hoti si mincinosi si uscaturi care pupa in cur pe oricine pentru bani - dar exista si oameni deosebiti. In comparatie cu vitele xenofobe americane (aici intra populatia "culta"). Ca de ghetouri nu mai vorbesc.
Europa e alta mincare de peste - a nivel de civilizatie este deasupra Romaniei - singura problema fiind faptul ca esti un strain si aversiunea de cele mai multe ori motivata fata de emigrantii nenorociti de clasa joasa (muncind legal sau ilegal sau ce o fi facind). Astia are emigreaza pentru bani. Tot aa care vin dupa aia in RO dindu-se mari de cit cisyiga sau ce celulare au (multe furate).
Iar in USA si Canada - papagalii. Yes men cum li se spune. Chinezi, indieni, romani nici o diferenta. Poate doar ca romanii au educatie mai buna ca-s triati mai bine. (exista si exceptii desigur nu vreau sa generalizez). Idioti care se leapada de putinele valori europene car ele ami au romanii (totusi sintem in Europa) si se coboara la nivelul de cultura comun al imigrantului nenorocit. Oameni fara idelauri - limitati la nvoile de baza - mincare proasta, o casa proasta si vanitate - da sa nu uitam de una din PRINCIPALELE motive de emigrare - VANITATEA.
Sa te dai mare ca esti "american" sau "canadian", laudindu-te exact cu valorile negative ale societatilor respective.
Nu prea cred ca cineva care a emigrat in Norvgia sau Suedia cine sa se umfle in pene ca ce tare e el - nu pentru ca imprumuta ceva din societatea avansata - in schimb nordamericanu va cauta sa impresioneze si sa se dea mare prin bani - singura valoare acceptata in societatile respective - valoare foarte bine vazuta si in RO.
Libertatea, egalitatea, civilizatia (si nu regulile sau inchisorile gen USA) sint valori care sint prea avansate pentru stadiul actual al societatii romanesti. Dar sa nu uitam ca sintem in Europa - sa speram ca ne vom indrepta in directia corecta.
Lumea emigreaza ca o duce prost dar asta nu inseamna ca nu are dreptul sa critice sau sa nu fie de acord cu societatea unde a ajuns. Este dreptul imigrantului legal ca sa spunem asa.
Ca la o adica imigratia nu este decit o forma de sclavagism modern in care imigrantu este adus pentru ca indigenu e sau prea puturos sau prea prost (sau prea scump) sa faca munca respectiva. Asta e 95% din imigratie.
Deci in concluzie - imigrati emigrati - fiecare cum vrea dar nu uitati dracului ca sunteti din Europa si nu dintr-o tara bananiera.
Nu trebuie sa traiesti in Europa ca sa-ti insusesti valorile europene.
As putea sa povstesc multe intimplari care sa arate cealalta fata a medaliei - deocamdata numai pentru nord america in viitor si pentru Europa dar nu prea ma spatiu. Poate ar trebui sa scriu carte.
Oricum ideea principala este:
ROMANII SINT MULT MAI UMANI decit Nord americanii si probabil unele tari europene!!!!!!!!!! Buni rai asa cum sint macar sint oameni si nu roboti. (ar fi bine sa se mai schimbe proportiile totusi).
Liberatea care a fost in Romania dupaa Revolutie nu va ma exista niciodata. Intotdeauna vor fi "vanatoari de vrajitoare" folositi pentru scopuri politice sau economice - din fericire inca in RO nu e foarte la moda - esi m-a scarbit total o faza de la televizor in care cei de la controlul sanitar aruncau laptel smantana babutelor de la piata pe motiv ca nu aveau "certifiat de producator". Iar smantana aia organica naturala nici macar nu o gasesti in USA. Si daca o gasesti platesti bani grei pentru ea.
Eu as interzice babelor sa faca politica in Romania - sint prea fraiere si oricum li se trage teapa si au obiceiul sa se pieptene cind arde casa.
Astept cineva sa ma contrazica cu macar o baba care sa fi facut ceva folositor in RO. In Suedia o fi plin de femei in politica - dar e alta politica - si proabil alte femei. Oricum as interzice accesul in functii de raspundere a tuturor mosnegior schlerozati de pe peste 50 ani pe motiv ca s-au invatat prost de pe vremea lu ceasca si nu au cum sa se schibe pste noapte (in afara e faptul ca sint schelrozati mintali).
Astept comentarii. Poate am sa si raspund la ele. Daca se poate fara atacuri personale sau alte subterfugii logice de 2 bani.
P.S. Intr-un comentariu era o tipa care zicea ca austriceii sint cei mai "intelegatori" din Europa - ALO???????????????
E cineva acasa????????????
Pina si ciinele meu stie ca austriceii sint cei mai rasisti si xenofobi din Europa. Iar Italia si Spania sint cei mai OK. (si tarile nordice evident).
Indieni, tigani si mistere - de Ly la: 30/04/2004 11:11:19
(la: Ce uita Europa cand e vorba de tigani ?)
Hai ca incep sa sun precum o carte de Agatha Christie :)

1. Indienii inca respecta sistemul castelor. Indienii pe care ii vezi in occident sunt din castele lor - upper class. Ca in orice societate, upper class-ul e altceva. Altfel, nu m-as entuziasma excesiv. Ca orice oameni si natie au bune si rele. De exemplu pune un indian sef si vezi citi alti indieni apar in grupul respectiv. Si da, am prieteni si cunoscuti indieni. Si da am ce invata de la ei (si viceversa). Si da ne place sa vorbim.

2. Mersi pt. istoria din Geo-Cities. UN SINGUR LUCRU E INCA UN MISTER. (mda, o sa ziceti ca am ideii fixe) : MOTIVUL PENTRU CARE AU PLECAT DIN INDIA.

Daca ar fi fost o armata care a luptat m-as gindi ca ar fi fost barbati. Si de unde atunci si femei din aceeasi natie in grup ?

Alta varianta ar fi ca India a asezat la frontiera cu Islamul aceste triburi. I-a pus pur si simplu in zona tampon, ca sa stea in calea mahomedanilor. Acum, probabil ca grupul a fost pus intre indienii care nu prea ii tineau la mare pret (ca doar ii facusera carne de tun) si care nu ii primeau bine daca dadeau sa o ia spre interiorul Indiei si mahomedanii care nu ii lasau sa intre pe teritoriul lor.

Asa ca fiind ei intre cican si nicovala, s-au hotarat sa o ia din loc si sa caute o zona mai primitoare. Si uite asa tiganii probabil ca au fost ultimul popor migrator al Europei desi apartenenta lor la Europa si valorile europene e inca dezbatuta, dupa cum vad.

Povestea cu ei o armata impotriva Islamului nu tine. Probabil ca au avut incaierari cu mahomedeni dar au fost cred la nivel de grupuri nu ca armata, ca eu de armata sau regiment de tigani n-am auzit in istoria omenirii. (dar poate nu-s informata) Si nici de marele erou luptator tigan, de care ei sa aminteasca in zicerile lor. (da ce-i drept n-am deloc singe de tigan asa ca poate n-am auzit)

APOI, pentru o populatie care teoretic (in versiunea site-ului) nu a fost compacta cultural initial, 700 de ani de pastrare cu incapatanare a obiceiurilor mi se pare ca nu tine. DECI as vota pentru o populatie compacta cultural initial, care da s-a amestecat cu europenii si altii (persii) dar nu in asa mare masura incit sa le afecteze traditiile.

Ceea ce mi s-a parut mie ciudat intotdeauna a fost rezistenta multor tigani in a merge la scoala. Ma refer la scoala tarii unde locuiesc, nu stiu daca nu sunt un fel de scoli in comunitatile lor.
Pentru worldwide - de solitaire la: 28/07/2004 21:17:46
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am citit cu atentie comentariul tau si la fel comentariile pline de admiratie care au urmat. Am fost socata sa constat ca ai fost lasat sa-ti bati joc de cei care au plecat si la fel de cei care au ramas.
Cateva exemple:
1. Spui "Chinezi, indieni, romani nici o diferenta. Idioti care se leapada de putinele valori europene si se coboara la nivelul de cultura comun al imigrantului nenorocit. Oameni fara idelauri - limitati la nvoile de baza - mincare proasta, o casa proasta si vanitate - da sa nu uitam de una din PRINCIPALELE motive de emigrare - VANITATEA.
Sa te dai mare ca esti "american" sau "canadian", laudindu-te exact cu valorile negative ale societatilor respective" (inchei citatul).
Cei plecati in Europa (UK, Franta) au fost foarte incantati de modul tau de gandire. Ii intreb insa pe utilizatorii acestui site care traiesc in SUA sau Canada (dupa profilul de utilizator se pare ca sunt destui) ce parere au de felul in care-i desconsideri???
2. Spui: "Lumea emigreaza ca o duce prost". Asa cum bine afirma domnul Mario in comentariul sau http://www.cafeneaua.com/node/view/1955#18432 multi au plecat din tara in dorinta de a realiza ceva. Ce-ar fi sa deschidem un nou poll si sa intrebam pe cei de-aici? Sunt sigura ca foarte multi nu au emigrat fiindca au dus-o prost. Ba chiar as afirma ca cine o duce cu adevarat prost nu ar avea niciodata resursele necesare emigrarii. Daca vrei sunt dispusa sa caut comentariile celor care au afirmat adevaratele motive, sunt destule.
3. Spui: "Eu as interzice babelor sa faca politica in Romania - sint prea fraiere si oricum li se trage teapa si au obiceiul sa se pieptene cind arde casa". Ce parere aveti domnilor si doamnelor de acele "Babe" care sunt bunicile, matusile sau chiar mamele noastre. Merita oare sa fie zeflemisite de Worldwide? Chiar nu are nimeni un cuvant de spus, in afara celor care l-au laudat deja pe Worldwide pentru maestria cu care pune punctul pe i. La fel si despre :"Oricum as interzice accesul in functii de raspundere a tuturor mosnegior schlerozati de pe peste 50 ani pe motiv ca s-au invatat prost de pe vremea lu ceasca si nu au cum sa se schibe pste noapte (in afara e faptul ca sint schelrozati mintali).". Deci orice barbat din familia noastra ramas in tara si in etate de peste 50 de ani este un sclerozat mintal care nu merita consideratie si respect. La fel oare gandesti si despre cei din familia ta? La fel oare gandesc despre tatii, unchii si chiar fratii lor si cei care te-au laudat pentru ceea ce ai spus ?
Acestea au fost doar cateva exemple. Sper ca nu consideri intrebarile mele drept "atacuri personale sau alte subterfugii logice de 2 bani". M-am simtit jignita atat pentru romanii plecati cat si pentru familiile lor ramase in tara si ma mir ca sunt singura.
Cat despre societatea si moravurile altor tari, parerile sunt impartite si nu doresc sa intru intr-o polemica fara rost. In definitiv scopul acestei conferinte nu este sa demonstram dreptatea si parerile pur personale cu pumnul in masa.
In fiecare tara sunt avantaje si dezavantaje, oameni prosti si oameni destepti, generosi si rauvoitori. Padure fara uscaturi nu se poate si nici un loc pe lume nu este un paradis.
Intrebarea era "cat de des va duceti in Romania, cum va simtiti" si nu "ce parere aveti de alte tari si cum va simtiti"
Cu respect,
Sorana


#18500 (raspuns la: #18016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am vazut cateva opinii exprim - de Dragos Neacsu la: 29/10/2004 19:53:29
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Am vazut cateva opinii exprimate si mi s-au parut ca au plecat de la premise false. In primul rand, cand unii se refera la BISERICA, fac greseala de a identifica Biserica cu cei meniti sa o pastoreasca. Nu ma mira, cam asta a fost definitia (secularizata) a Bisericii intiparita in mintile oamenilor de vreo 200 de ani incoace. Biserica este constituita din totalitatea celor care au fost botezati. Indiferent cat suntem de implicati in viata religioasa, reprezentam parti ale unui organism viu. Si fara sa vrem, incercand sa acuzam ierarhii sfarsim prin a ne acuza pe noi insine, ca sa nu mentionez faptul ca judecam pe altii (ceea ce este nu cred ca este nimeni indreptatit sa faca). Cei ce au incercat sa mai arunce cu putin noroi pe un obraz de preot sau episcop, s-au improscat si pe sine cu toate ca s-au pus sub inexistenta umbrela a afirmtiei (aparent exonerante): "nu am nimic cu Ortodoxia".
In alta ordine de idei, sunt sigur ca daca venea vorba de introducerea unei clase de educatie sexuala, nimeni nu s-ar fi scandalizat. Daca se introducea o clasa despre respectul pentru homosexualitate si pentru alte "valori" europene, nu s-ar fi facut atatea valuri. Si macar daca toate tevatura asta s-ar fi produs pe un fond real. Dupa cum multi dintre crestinii neortodocsi pot afirma, cu exceptia unor cazuri izolate, nimeni nu este obligat sa stea daca nu vor. Pana la urma, lectiile de religie pot fi luate ca simple exercitii de istorie sau de filosofie in caz ca nu vrem sa vedem dincolo de ochelarii de cal cu care ne-au inzestrat comunistii. Sunt sigur ca progeniturile ateilor vor fi scutite de plictiseala de a asista la o lectie de morala. Si e mai bine asa: de ce sa stricam orzul pe gaste?
Pentru lavdyi si Simeon Dascalul - de zaraza sc la: 27/06/2006 19:12:42
(la: Uniunea Europeana, intre mit si realitate.)
Sintem in situatia in care daca nu intram acum in Europa poate nu vom putea intra decit cine stie cind...si nu numai de mizerie dorim sa scapam, ci si de alte racile balcanice-coruptie, spaga etc.

Si nu se poate sa fie numai bine...vom suferi alaturi de europeni, si astfel ne vom distanta de rusi...acea distanta binefacatoare...Avem valori europene, cum se spune...adica a sosit momentul sa riscam ca sa ne facem cunoscuti...sa ne facem loc intre popoarele civilizate, avem dreptul sa ne socotim intre ele...si vom deveni si noi politicosi...si vom invata sa depunem deseurile pe categorii...

Pe de alta parte la noi politicienii sint vazuti de la nivelul omului de rind toti o apa si-un pamint...:( Mai avem o speranta, sa mai curete din ei UE...Poate ne dam seama cine pe cine pacaleste...Am incredere in judecata romanului, numai sa scapam un pic de mentalitatea asta comunista, sa vad pareri bazate pe logica, inspirate din gindirile unor oameni politici care gindesc bine (care Doamne, is astia??) Cu cine sa discutam? Noi intre noi? Cine spune ca e tot mai rau in UE unde locuieste? Sa vina cu exemple concrete. E tare greu sa ne intelegem, daca fiecare crede ca are dreptate...dar ca totdeauna adevarul e la mijloc! Asa ca sa mergem la fileu si sa nu aruncam mingile din colturi opuse...si eu stau in coltul meu si arunc mingea...incerc sa ma apropii de fileu, dar nu stiu cum e cu adevarat dincolo de linia imaginara dintre Romania si Occident...Vreau numai sa ne apropiem de adevar...astfel incit sa nu facem greseli ireparabile.

cere si ti se va da
#130388 (raspuns la: #130363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre valori...(II) - de cosmacpan la: 29/08/2009 20:27:33
(la: Valorile morale azi)
Remanenţa dimensiunii spirituale în percepţia realităţii la români, fie ea de sorginte mitologică sau religioasă, rămîne o dimensiune uimitoare, ca şi gustul absurdului instilat în real ca o deschidere fertilă spre altceva, altcumva, altundeva. Pe de altă parte, creativitatea românească actuală este într-o ebuliţie extraordinară. Cred că trebuie ţinută o balanţă fină între conceptul axiologic de „valori“ şi cel pragmatic de „produse culturale“, între conţinutul şi forma a ceea ce vrei să promovezi. Valorile pot fi promovate şi ca produse, dacă nu uiţi că ele sînt nişte produse speciale, o „hrană“ mai fină, care implică sufletul, spiritul unei culturi, în ce are aceasta mai specific şi deci mai volatil, mai inefabil. Cred că propunerile spectaculare recente pot fi foarte bine echilibrate cu opere ale căror carate de autenticitate au fost verificate de trecerea timpului, opere care pot fi de altfel prezentate după cel mai modern marketing. Totul e o chestiune de dozaj în conceperea unui meniu cultural convingător, în care deschiderea către cosmopolit şi estetica mondială să fie completată cu specificitatea autohtonă în ce are ea mai profund, mai ireductibil uman. Apoi, efectele spectaculoase pe termen scurt trebuie completate cu ofertele care au în vedere timpul mediu şi lung de absorbţie culturală. Persistenţa pe anumite linii deja victorioase trebuie de asemenea avută în vedere: în mediul francez, filonul avangardist şi excelenţa poetică sînt cele care primează în memoria culturală locală, alături de marile nume interbelice, la care se adaugă mai nou cinematografia „noului val“. Dar, dincolo de reţete şi de propagandă culturală, faptele artistice curajoase şi autentice emană oricum acest „gust românesc“, într-un mod subtil şi irepresibil, pe care de altfel francezii îl simt foarte bine.

Proiectul „Café poèmes de Paris“ a avut un real succes. S-au strîns aproape 200 de poeme, iar ICR şi-a creat o vizibilitate deloc de neglijat între atîtea alte oferte culturale. Cum vă explicaţi succesul acestui proiect? Mai este încă poezia o valoare latentă a spiritului uman şi e suficient să o stîrneşti cu graţie şi inteligenţă pentru ca ea să răsară, în ciuda sufocantelor preocupări de natură pragmatică şi pozitivistă?

Aş zice că poezia nu e o valoare latentă, ci o nevoie perenă a spiritului uman care, graţie ei, poate avea un acces firesc şi la îndemînă la stări mai fine şi mai înalte. Poezia hrăneşte în noi mecanisme psihice şi spirituale încă puţin cunoscute, dar vitale, de care atîrnă poate evoluţia speciei noastre. Dacă nu te laşi copleşit de pragmatismul şi de pozitivismul din jur, ci inviţi oamenii să aibă curaj şi încredere în virtuţile poeziei şi să le manifeste spontan, aşa cum am făcut noi cu concursul „Café Poème de Paris“ desfăşurat în 26 de cafenele pariziene, realizezi ce aşteptare există şi ce resurse nebănuite se manifestă în mulţi oameni. Concursul se va termina cu o expoziţie, o broşură cu poemele cele mai bune, traduse din toate limbile în franceză, şi cu transformarea ICR Paris într-o cafenea cosmopolită în seara lansării lui.

Ce valori europene aţi reuşit să impuneţi pe scena Parisului şi care poartă marca „made in Romania“?

Din toate evenimentele organizate în ultimii ani la ICR Paris, aş menţiona ca mai apropiate gustului şi sufletului meu următoarele: crearea premiului internaţional de literatură francofonă „Benjamin Fondane“, expoziţia „Isidore Isou şi letrismul“, lecturi şi înscenări teatrale în jurul lui Gherasim Luca, Ilarie Voronca şi a avangardei româneşti în general; crearea Asociaţiei Traducătorilor de Literatură Română (ATLR) şi promovarea unor scriitori ca Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Dumitru Ţepeneag, Bujor Nedelcovici, Dan Lungu, Marius Daniel Popescu, dar şi poeţii generaţiei ’80 şi ai generaţiei 2000; promovarea constantă a muzicii lui Enescu şi a şcolii muzicale româneşti de compoziţie din anii ’70-’80 (de la Anatol Vieru la Doina Rotaru, Iancu Dumitrescu şi muzica spectrală), a jazzului românesc contemporan (prin Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Liviu Butoi, Nicolas Simion, Maria Răducanu, Jancsy Korossy, Ramona Horvath, grupul Trigon, grupul Ion Baciu Jr., Vlaicu Golcea), dar şi a etno-jazzului sau jazzului-manouche prin crearea festivalului „Tzig’n’Jazz“; expoziţiile de artă vizuală semnate de Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Irina Botea, sau grupul de tineri pictori de la Cluj, dar şi evenimente în jurul lui Brâncuşi, Ion Grigorescu, Cristian Paraschiv, sau grupul Etno-art; spectacolele de teatru semnate de Matei Vişniec, Gianina Cărbunariu, Peca Ştefan, Vlad Zografi, Radu Afrim, Andrei Şerban; ca să nu mai vorbesc despre şcoala românească de cinematografie, de la Liviu Ciulei, Mircea Veroiu, Dan Piţa sau Mircea Daneliuc şi pînă la Cristi Puiu, Nae Caranfil, Cristian Mungiu şi tot „noul val“. Iar faptul că ICR Paris este considerat un „loc al poeziei“ în Paris este bucuria mea cea mare, legitimată personal.

a consemnat Cristina HERMEZIU
*** - de pescadorul la: 13/07/2012 00:32:43
(la: viata dupa Base)
In mod indubitabil s-a stabilit deja ca valorile europene, statul de drept, democratia, toate inseamna Basescu. Orice in afara de acest adevar absolut inseamna lovitura de stat, derapaj inadmisibil de la democratie. Reiese clar ca "viata dupa Base" nu poate exista, inseamna apocalipsa. Dansul e salvarea romanilor.
Am avut un mare noroc ca l-am avut la concucere si pana acum caci altfel Romania nu mai exista pe harta si Europa nu mai avea de ce sa se ingrijoreze.
Mai tolanici, mai. - de Zamolxe la: 31/10/2003 21:40:24
(la: Irak)

Mai tolanici, mai.
Ai un fix extrem de mobil: daca cineva are o alta parere decit tine acela este catalogat imediat anti: american, semit, etc.
Te deranjeaza parerile mele, combate-le cu argumente, cu documente, dar nu sari cu gura.

Presupun prin ABSURD, ca ai dreptate. Lamureste-ma!
De ce au fost americanii atit de altruisti incit sa dea de pomana bietei Europe ajutoare? Ii gidila ideea socialista, nu aveau ce face cu banii in america… Motivele trebuie expuse clar, logic.

De ce au transportat gratis mii de tone in Berlin?

Intreb si eu ca si poetul: “Ce-i mina pe ei in lupta, ce-au voit acel Apus?”

1. De ce a fost atacat Irakul conform declaratiilor oficiale americane? Pentru arme de distrugere in masa atomice si chimice.
2. Exista vreo arma? Nu.
3. Cine a distrus Irakul aducindu-l in situatia de a fi refacut? SUA si GB.
4. Daca cineva strica ceva, la care i s-a spus sa nu umble, trebuie sa platim toti? Nu. Plateste vinovatul.
5. De ce trebuie francezii, germanii, romanii, etc sa plateasca pentru ca americanii au vrut sa distruga Irakul? Pentru ca sua nu poate suporta singura efortul si isi supara contibuabilii!
6. De ce firma Haliburton tepuieste statul american, caruia ii vinde petrol irakian la un pret de 3 ori mai mare deceit cel de piata? Pentru ca nimic nu se face gratis.

As putea continua cu intrebarile, dar constat ca tu propui ca tot ceea ce s-a furat, distrus, jefuit, bombardat de unii sa fie platit de toti la gramada.
Pai exact asa s-a intimplat in Romania cind au jefuit Bancorex-ul, asfaltul de pe drumuri, fabricile, terenurile, case proprietate privata si am ajuns acum sa le platim de la buget, adica din banii contribuabilului. La noi asta se numeste furt calificat si coruptie. Tu cum ii zici?

Daca era sa contribuim la reconstructia Irakului dupa ce a fost distrus de incendii, inundatii, sau de razboiul cu un dusman comun, era altceva. Atunci spuneam si eu sa dam cit ajutor putem da. Asa cum am dat in Kuweit in perioada 1992-1996 reparind sondele aruncate in aer de Saddam.
donquijote - de cattallin2002 la: 28/07/2005 16:44:26
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Cred ca subiectele de discutie se reiau ciclic. S-a mai discutat de marsupiale. Chiar si de ornitorinc. Prin ce se poate dovedi ca sint forme intermediare? Si mama lor si bunica lor au fost tot marsupiale. Au fost descoperite odata cu descoperirea Australiei, dar bastinasii de acolo stiau probabil de ele. Se poate spune ca si ei i-au descoperit pe europeni.
In alta ordine de idei, ma refeream la fosile intermediare.
Cu bine
#61953 (raspuns la: #61945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ori se integreaza - de dorinteodor la: 12/11/2005 23:21:23
(la: Arde Parisul?)
Daniel Racovitan zice: "eforturi pentru a sterge identitatea.."

A se integra inseamna sa nu se bage de seama ca exista asa cum se intimpla cu orice cetatean francez. Daca nu se baga de seama ca existi inseamna ca esti integrat, statul nu are probleme cu tine. Daca te deosebesti prin ceva atunci apar problemele. Statul francez face mai mult pentru ei decit face Germania pentru turci. Sunt "turci" la a patra generatie in Germania care nu au si nu vor avea pasaport german. Dar turcii s-au integrat, nici nu se baga de seama diferenta dintre ei si nemti (prin comportament, trebuie sa specific). Am vazut strazi cu case minunate in Germania iar cind cineva mi-a spus ca sunt ale turcilor nu-mi venea sa cred. Nu i-a ajutat nimeni, se descurca fara ajutor special, nu fac caz de religie iar nemtii nu au nimic contra lor. In Franta nu statul francez a facut greseli ci ei vor sa fie diferiti pentru ca nu impartasesc valorile europene. Asta este problema si de aici vin toate.
dorinteodor
#87112 (raspuns la: #87024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt Donquijote - de Un om simplu la: 18/06/2006 00:34:31
(la: Biblia si canonul ei(continuare))
"inteleg ca accepti ideea ca biblia trebuie 'interpretata' si nu luata ad literam - adica cam tot ce e scris e simbolic ...
deci tot ce scris se poate interpreta oricum "

... Din contra: ceea ce e scis in Biblie trebuie verificat bine ... nu simbolic! Trebuie sa patrunzi exact la profunzimea problemei pentru a spune ca de fapt , la final sa spui ca ai gasit adevarul sau nu! ... In cazul de fata , a fost nevoie sa revenim la limba de origine pentru a intelege adevarul. Pana si oamenii de stiinta care cauta motive sa creada in evolutie, sustin ideea ca la inceput pamantul a fost acoperit de nori densi si grosi de gaze, prin care cu greutate trecea lumina pana la suprafata pamantului insa nu se vedea "sursa"acelei lumini. In plus Biblia ne spune ca in ziua a patra acestia(norii) au fost de fapt inlaturati astfel ca expresia ebraica folosita aici de fapt indica faptul ca din acel moment sursele de lumina au devenit usor sesizabile...Ce atata greuatate sa intelegem?!...daca nu crezi ca asa au evoluat lucrurile, cauta si pe net!...Insasi un specialist in domeniu(care era ATEU a spus ca el si ceilalti evolutionosti sunt pusi in fata unei puternice dovezi ca era nevoie de un creator intelogent...pentru ca lucrurile nu puteau decurge de la sine , si ca in plus, faptul ca persoana care a fost inspirata sa scrie Geneza a mentionat in ordinea exacta aparitia lucrurilor e dovedit abea acum atatea secole mai tarziu) ... Poti donquijote sa reproduci orice text de aici si sa spui ca e vreun argument de 5 ani, pentru ca de fapt nu ai argumente ... stiinta si-a spus cuvantul!!! Cine mai poate sa spuna ca nu e asa?!
#128500 (raspuns la: #128360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumitru Hritac - de jeniffer la: 06/08/2006 19:28:09
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
sa mearga pe site-uri religioase, nu ar ajuta, caci cei care refuza ideile propuse despre zeu si zmeu nu accepta magia omului si ceea ce crede adevarat, dar este fals.

Cei care cred ca sint nemuritori, cred ca zeul exista, dar sint intr-o lume imaginata de ei insasi, cu sprijinul religiosilor, care nu are sens.

Este simplu de inchipuit zeul si zmeul, care, pentru crestini, exista, dar mult mai simplu de inteles ca nu exista, cind privesti aparitia si evolutia acestor idei.
#137652 (raspuns la: #137589) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dorinteodor - de Sancho Panza la: 27/01/2007 13:34:38
(la: Isus + Maria Magdalena)

acum lui isus vor sa-i dea o amanta/nevasta. fii sigura ca peste 100 de ani fictiunea va deveni realitate iar crestinismul secolului 22 o s-o aiba pe maria magdalena la loc de cinste.

interesanta teoria ta! :)
o fi vorba de-o incercare a "agenturilor straine" de a salva ,printr-o ultima sfortare, valorile familiei??

nu sariti...astea-s idei de sambata, cand ma odihnesc si ma amuz...carevasazica nu gandesc! :P

"Cea mai inversunata lupta este lupta cu tine insuti.Te afli in ambele tabere."
#171502 (raspuns la: #171480) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mediocritatea - de Daniel Racovitan la: 05/05/2007 10:09:03
(la: Dubla personalitate)
"eu n-am facut conferinta pentru a crea "panica" (haida-de!) ci pentru a dezvolta subiectul orgoliului si fandoselii virtuale."

Evident, cu cat creste numarul bloggerilor cu atat nivelul general scade, si atunci se umple blogosfera de oameni plini de pirtzuri in cap. Asta nu inseamna ca blogosfera este un lucru prost, pentru ca blogurile proaste nu sunt citite. Aici este eroarea pe care o face ziaristul. Isi inchipuie ca daca media calitatii blogurilor este joasa atunci toata blogosfera este joasa. Realitatea este cu totul alta, si anume ca utilizatorii stiu sa selecteze valorile din masa de mediocritate. Si da, valorile internautilor nu coincid intotdeauna cu ideea de valoare pe care si-a facut-o ziarista.
#193609 (raspuns la: #193556) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Latu in opinia ta eu am un ton arogant pe care eu nu il identific in repliciile mele,imi pare rua daca gresesc,uitandu-ma la unele replici aceastea recunosc imi trezesc niste simtiri ce s ar putea materializa intro atitudine aroganta,dar nu ma intelege gresit,eu accept parerile fiecaruia in schimb nu imi place cand aceste pareri sunt exprimate intrun mod batjocoritor cum fac alti.Iar acest forum avand toate raspunsuriile verificate nu sunt nici pe departe pe masura celorlalte(in sensul rau )unde am fost ingrozit de remarciile unora dintre con nationali mei in ceea ce priveste homosexualitatea.Dupa ce vei citi replici de genul taie-te, arunca-te iti va fi mai greu sa iti pastrezi un ton netru si sa nu incepi si tu sa sa ii tratezi pe masura.Eu cred ca maj romaniilor accepta homosexualitatea ca pe o deviatie care se poate desfasura in spatiul privat.Eu privesc altfel lucrurile motiv pentru care am facut acest post.Nu doream sa vorbim de homosexualitate ci doar de faptul ca legislatia europeana este diferita si indiferent de opinia majoritarilor romani din 2008 respectiva profesoara de biologie nu ar avea voie sa prezinta homosexualitatea de maniera in care o face.Nu zic ca am pretentia sa fie prezentata in scoliile romanesti ca un lucru normal,Romania mai are pana va ajunge sa aiba un cradu didactic cu valori europene(sper sa nu zici din nou ca sunt arogant)dar macar se poate ignora subicetul homosexualitate in scoli si sa nu mai fie prezentat in nici un fel,cel putin asa se evita incalcarea legislatie europene.Nu cred ca mai are rost sa postez reply-uri am vorbit destul pe aceasta tema.Inca astept un raspuns din pct de vedere juridic.O zi buna!
#310204 (raspuns la: #310201) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 19/09/2022 10:42:18
(la: Jocuri si joruci)
La noi se face frig mai repede. Și mai au de trecut și munții. Nu le văd când pleacă, nu sunt așa multe. Le văd buicurile pe șoseaua dintre Năsăud și Bistrița, după 1 august în mod excepțional mai poți vedea vreo zarbă acolo. Dar după 5 august, să zicem, gata, sunt plecate. În Năsăud nu știu decât un singur cuib, la vreun likometru de mine. Pe alte trasee nu circul așa des, că trasee ar fi, fie spre Rebrișoara-...-Săngeorz-băi, fie spre Salva-Vișeu, fie spre Salva-Beclean.

În India, pare-mi-se, există cu adevărat împărțeala asta cu un alt anotimp după vară. Europenii au preluat și ei ideea.

#657365 (raspuns la: #657361) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: