comentarii

valtoare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
la valtoare - de INSULA ALTUIA la: 08/02/2014 00:11:29 Modificat la: 08/02/2014 01:00:48
(la: Spălatul la vâltoare?)
imi povestea o prietena din Maramures ca se duc covoarele tesute in casa ,stiam ca nu se foloseste nici un detergent doar apa in cadere si forta mecanica a valtorii (un fel de trunchi de con din lemn )in care se introduc cele ce trebuie reimprospatate cred ca se plateste si o taxa in bani sau sunt alte intelegeri intre moroseni ,(in alte parti nu am auzit de valtoare) este un proprietar ca si la moara,cam atat stiu.
Gabriel Liiceanu analizeaza s - de animis la: 02/10/2003 13:30:05
(la: Literatura postdecembrista?)
Gabriel Liiceanu analizeaza superb in cartea sa "Usa interzisa" lupta pentru refacerea sistemului de iluzii pierdut in epoca "postdecembrista". Este un "pai" de care, eventual, ne putem agata in valtoarea care ne ameteste de 13 ani incoace.
"Podul de piatra trebuie refacut" ne-a cantat, din nou, Mircea Florian la Sala Palatului.
#666 (raspuns la: #563) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
usa interzisa - de animis la: 14/10/2003 00:42:51
(la: Gabriel Liiceanu)
De ce titlul? "Usa interzisa" e unul din conceptele importante ale cartii. Este acea usa in spatele careia se afla cele mai adanci trasaturi ale personalitatii noastre, sursa ultima a identitatii, fericirii si dramei noastre. De acolo ne extragem seva pentru "refacerea sistemului de iluzii" pierdut in valtoarea evenimentelor postrevolutionare care ne-au tarat cum si incotro au vrut ele. Acolo, in spatele usii interzise se afla raspunsul. "We need to dare!" Am folosit doua verbe modale englezesti pentru ca le consider cele mai ilustrative in cazul de fata.
Da! Merita citita! Singurul regret pe care il ai este ca nu ai citit-o mai demult.
Arghezi... - de Madalina la: 22/11/2003 10:12:53
(la: Poezii !!)
Psalmul de tainã

O, tu aceea de-altadata, ce te-ai pierdut din drumul lumii!
Care mi-ai pus pe suflet fruntea si-ai luat intr-insul locul mumii,
Femeie raspandita-n mine ca o mireasma-ntr-o padure,
Scrisa-n visare ca o slova, infipta-n trunchiul meu: sacure,
Tu ce mi-ai prins de cantec viata cu brate stranse de grumaji
Si m-ai oprit ca sã mi-o caut la tine-n palme si-n obraji
Pe care te-am purtat bratara la mana casnica-a gandirii.
Cu care-am nazuit alãturi sã leagan pruncul omenirii.
Pur trandafir, batut în cuie de diamant, pe crucea mea
Si care-n fiece miscare pierzi cu-o petala cate-o stea.
Pãmânt figaduit de ceruri cu turme, umbra si bucate.

Tu care mi-ai schimbat cararea si mi-ai fãcut-o val de mare,
De-mi duce bolta-nsingurata dintr-o valtoare-ntr-o valtoare,
Si tarmii-mi cresc în jur cat noaptea, pe cat talazul mi se-ntinde
Si ai lasat sã rataceasca undele mele suferinde;
Unde ti-s mainile sã-ntoarca în aer caile luminii?
Unde sunt degetele tale sã-mi caute-n cununa spinii?
Si soldul tau culcat în iarba, pe care plantele-l cuprind
Si-asculta-n sanul tau suspinul iubirii, cucerit murind?

Tu ce nfiori pe sesuri plopii când treci din crestet la picioare,
Si prinzi de tot ce te-ntalneste o plasa calda de racoare.
Tu ce scrutezi, scotandu-ti sanii pe jumatate din vestminte
Ca sã-i sarute focul gurii, cuprinsi de maini cu luare-aminte,
Pustia vremii, strabatuta de soimi de scrum si de nisip,
Carora vantul le-mprumuta o-nfatisare fãrã chip;

Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o sageata fãrã tinta,
Si frumuseatea ta facuta pare-a fi fost ca sã mã minta.
Dar fiindca n-ai putut rapune destinul ce-ti pandi faptura
Si n-ai stiut a-i scoate-n cale si-a-l pravaIi de moarte, ura;
Ridica-ti din pãmânt urechea, în ora noptii, când te chem,
Ca sã auzi, o! neuitata, neiertatorul meu blestem.

NP:
E una din favoritele mele...
nunta (geani) - de (anonim) la: 03/02/2004 08:24:46
(la: Obiceiuri si traditii..nunta..)
Eu am fost nasa de cununie o data, iar acea nunta a avut loc la tara. Mie mi se pare ca toate aceste ritualuri care se fac si in care oamenii nu prea mai cred, vor incepe sa dispara. Tinerii nu inteleg semnificatia obiceiurilor iar batranii nu mai stiu s-o explice. S-a pierdut farmecul nuntilor traditionale romanesti. Pot sa spun ca ar fi minunat si foarte simplu ca nunta sa se desfasoare astfel: mergi la biserica, mergi cu lumea la o masa simbolica, te schimbi, ii lasi pe oameni acolo si pleci in treaba ta. Da' am impresia ca in Romania, nuntile se fac pe ideea castigului material. Nasii, sa castige cadouri de la fini, iar finii sa castige banii de la masa. Eu zic despre nuntile din Romania ca sunt costisitoare: risipa de bani, risipa de timp (tre' sa stai pana dimineata, sa nu jignesti eu stiu ce rude), risipa de gesturi - vrei nu vrei vine unu si te pupa de te ingretosezi tot. Prin Ardeal, insa, se merge pe principiul ca toti cei care vin la nunta, nasi, parinti, rude, invitati, vin sa ajute perechea sa-si inceapa viata cat mai bine - deci inca un aspect material al nuntii. Dar, spre deosebire de alte regiuni, aici e vorba de ajutorarea mirilor, nu de profitul unora si al altora de pe urma nuntii. Nunta la romani, si mai ales nunta la tara alimenteaza comunitatea pentru cel putin juma' de an cu barfe, comentarii, glume proaste: ai vazut ce lumanari? ai vazut ce rochie? da' de unde or fi avut maica atatia bani? Si chestii d'astea. Cat priveste mancarea si bautura, prefer sa ma abtin… Acum aspectul sexual al nuntii. Mi se pare o prostie sa marchezi inceputul vietii sexuale cu noaptea nuntii. E ca si cum te-ai duce la magazin sa-ti cumperi pantofi pe care sa-i incalti la nu stiu ce ocazie, nu-i probezi si atunci cand ai nevoie de ei iti dai seama ca nu ti se potrivesc. Relatia de cuplu nu incepe in noaptea nuntii. Ar trebui sa inceapa cu ceva vreme inainte, oamenii sa se cunoasca, sa stie fiecare ce poate sa dea si ce poate sa primeasca. Jucatul camasii mi se pare un fel de mezat, un fel de vita dusa la abator sau un fel de calul de dar care se cauta la dinti. Ritualurile de nunta la romani, vorbesc de nunta la tara, mi se par barbare, lipsite de logica, a caror semnificatie ancestrala este pierduta in valtoarea vremurilor, un fel de balci. Ca o concluzie, pot spune ca mi se pare inutil sa-ti inviti rude pe care nu le-ai vazut de 20 de ani, numai ca sa-ti vina la nunta cu ceva dar de bani sau ca te duci obligat la o nunta ca sa-ti asiguri meseni pentru un posibil viitor eveniment in familie. (geanina)
Florin PITEA & editura AMALTEA - de Ovidiu Bufnila la: 22/05/2004 04:32:25
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Saptamana viitoare intra in forta pe piata de carte doua volume de exceptie semnate de scriitorul Florin Pitea si editate de editura Amaltea. Dr.Cristian Cârstoiu, directorul executiv al editurii, ne provoaca cu nonsalanta. Ne imbie. Ne pune la cale nopti zvarcolitoare. NECROPOLIS si AN/ORGANIC, cartile lui Florin Pitea se pregatesc sa fie tainici consilieri de imagine pentru cititorii de pretutindeni si de toate varstele. Personajele lui Pitea sunt de departe memorabile. Sunt aidoma unor harti initiatice. Te regasesti in scheme fictionale stranii. Te regasesti in valtoarea fictionala. Asa cum te regasesti, straniu, in stirile Tv, in evenimente-de-istorie, oglinzi zvarcolite si zvarcolitoare. Pitea scrie cu nerv. Are har. Un bun consilier de imagine se poate inspira din structurile lui fictionale pentru a pune la cale o campanie de imagine dinamica. Dinamismul? Fara dinamica, Imaginea se pulverizeaza. Cartile te invata sa construiesti arhitectura unei Imagini. Pitea are stiinta asta.

Site-ul oficial al scriitorului Florin Pitea:
http://www.amaltea.ro/tesatorul/
ma mai intreb 'ce fac cu viata mea' ?!... - de Rairana la: 20/08/2004 20:52:44
(la: Ce fac cu viata mea)
Sunt putini cei care se mai intreaba: incotro?!

Majoritatea traim in virtutea inertiei - cum s-ar spune.

Tu insa refuzi sa te supui acestei majoritati, ceea ce inseamna ca mai ai -inca- o sansa; nu o rata!

Mult timp am simtit ca si tine ca ceva a luat-o razna. In acesta valtoare a vietii am fost tarata, trantita, calcata apoi iar si iar...

Ani de zile am simtit ca sunt prinsa intr-un cerc din care nu eram in stare sa ies. Ajunsesem chiar sa-l vad dar nu puteam sa fac pasul care mi-ar fi redat liberatatea!

Am reusit totusi sa ma eliberez; recunosc ca nu am putut s-o fac singura! Am cerut ca si tine ajutor si culmea este ca l-am si primit!

A fost intr-un fel neasteptat! De ce? Pentru ca a fost uluitor de simplu: am fost ajutata sa percep, sa inteleg, sa vad si in final sa fac pasul eliberator.

Asadar nu dispera:cere incontinuu si ti se va da; bate incontinuu si ti se va deschide!

(Ce ar trebui sa ma intristeze acum este faptul ca desi nu mai sunt inchisa in 'patul meu Procustian', nu am suficienta vointa si uneori ma las furata de mirajul acestei lumi care ma varase in el...dar asta este alta poveste...)

Rairana
lupta...impotriva inertiei..... - de (anonim) la: 05/09/2004 19:16:46
(la: Lupta impotriva ta!)
Fiecare din noi avem un "apendice" din Adonis, si probabil de aceea ne plac ata de mult narcisele si cel ne priveste surazator din oglinda. A lupta cu tine insuti, a lupta pe viata si pe moarte cu starea de confort, ce ne macina si ne anchilozeaza totodata, a gasi puterea de a lupta cu mizeria si noroiul din noi si din jurul nostru acesta-i marele miracol care ne poate speria si incanta totodata.
lupt pentru mai mult dar timpul imi sta impotriva ca un curent puternic sau o valtoare fara margini. Pe curand.
"...putini imi descifreaza stilul ..."pentru Belle, - de DESTIN la: 16/09/2004 01:43:04
(la: sentimente!)
Interesant tot ce ai scris in comentariul tau,se intelege mesajul transmis.

Voi comenta numai sintetic acuma.

Pentru inceput precizez ca este un aspect, destul de usor, de sesizat, de catre oricine.

Cand vorbim despre sentimente...cine oare nu are,nu traieste, nu se "lupta" cu ele...dintre noi ca semeni?.

Sentimentele sunt si ele ca si celelalte aspecte ale manifestarii sunt de fapt campuri energetice interactive, structurate dupa anumite tipare informationale.

Acum sa intelegem...

In general oamenii in valtoarea vietii, se lasa si purtati si folositi de sentimente.

Ei,oamenii nu mai au control total,asupra a ceea ce fac, fiind dirijati de influxurile emotionale standardizate.

Ce vreau sa spun este ca omul obisnuit este ca un "automat programat",robotizat sa reactioneze la evenimente conform cu sentimentele stas pe care ele le induc,deja implimentate ...

Fiinta "sentimentala"puternic ancorata in CREDINTA si IUBIRE care aplica in folos propriu stie ca pentru a fi liber e necesar sa ACTIONEZE nu sa REACTIONEZE(ca doar pentru SUFLET traim).

In primul rand stabilim un set de emotii benefice si folositoare pentru noi.

Apoi de fiecare data cand acestea apar le folosim lucid.

Daca apar sentimente perturbatoare avem puterea "magica" eu zic credinta,sa racordam(EU-l) la energia de fond care ne sustine.

In continuare printr-un efort de vointa (EU-l)dirijeaza cu ajutorul intentiei acea energie intr-un tipar informational corespondent unui sentiment de care are nevoie.

Acest proces,acest ansamblu de transformare a sentimentelor negative in cele pozitive e la indemana oricui care-si face timp sa priveasca-n interiorul sau si sa sesizeze cum se nasc si cum se hranesc sentimentele, si care sun caracteristicile lor!

Gandirea pozitiva,speranta,dragostea si credinta ne ajuta sa receptionam acele energii eliberate de sentimente,energii nebanuite.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22445 (raspuns la: #22443) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt dl Varatic - de cameliaim la: 27/09/2004 11:46:15
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Stimate domn Varatic,
Articolul dvstra este nemaipomenit, sunt cu totul de acord. Acum va vorbesc din experienta celui care traieste afara si v-as multumi daca mi-ati da raspunsuri la niste intrebari.
Se spune ca romanii care traiesc afara trebuie sa-si aduca contributia la ... sa-i zicem spalarea imaginii Romaniei. Din pacate romanii care muncesc sunt cunoscuti de catre prieteni (care de obicei nu sunt foarte multi), putina familie pe care o au cu ei si cam atat. Romanii care apar ZILNIC in ziare, Tv, radio, etc pt delictele comise sunt cunoscuti insa de toata tara respectiva. Cam greu sa lupti in asemenea inegalitate de sanse, nu? Si ce iluzii sa mai aiba bietul emigrant roman sa mai lupte daca mereu cand se intoarce in tara il apuca plansul de ce vede? Pe vremea odiosului, Bucurestiul era plin de turisti. Anul acesta in iulie n-am vazut nici picior...Si ce sa vada? Un oras facut ruine?
Total de acord cu importanta Cucuteniului, a lui Brancusi, etc. Dar ce fac cei care ar trebui sa se ocupe de promovarea acestei culturi? Zilele trecute citeam prin nu stiu ce ziar ca, americanii cred, au spus ca autoritatile romane nu se ocupa de popularizarea culturii si traditiilor romanesti. Trebuia sa ne-o spuna altii...
Ca romanii sunt destepti, nici o indoiala. Problema e la ce ne foloseste, daca dupa absolvirea facultatii pleaca toti afara?
Exemplele pe care le-ati dat dvstra sunt unice si majoritatea au avut loc in tara la ei. Nici noua nu ne e rusine de Tepes si, culmea, inca n-am auzit pe nimeni sa ne condamne din cauza asta (si credeti-ma ca lucrez cu multi straini). Problema e ca romanul face acasa si face in deplasare. Cititi cazurile de romani care au furat si inselat prin Internet cetateni de toate natiile, de bandele organizate de romani care falsifica carduri de credite, de proxeneti, de traficanti de masini si un lung etc.
Cred eu ca exemplul de mandrie ar trebui sa porneasca de sus, de la alesii poporului, care sa se preocupe , nu zic mai mult, ca n-o fac de loc, ceva de promovarea acestei mandrii. Sau si mai bine de jos, de la cei care aleg acesti "alesi" care ar trebui sa ne reprezinte. si ce reprezinta? Jaful, coruptia, furtul, nepasarea fata detot poporul?
Sa fim seriosi, credeti ca prins in valtoarea grijilor de cum isi va plati maine si poimaine si restul vietii datoriile romanului ii mai ramane timp si chef de a se gandi la mandria lui de roman? Eu nu cred.
ai dreptate anonimule... - de sanjuro la: 13/10/2004 15:35:19
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
...si ma bucur cand vad ca cineva are aproape aceleasi gusturi ca si mine.
Pentru Eric Maria Remarque am facut de mult timp o pasiune, si cred ca am tot ce a aparut tradus in romaneste. Dar au mai scris si altii in acelasi stil, carti deosebit de bune.
Nu stiu care dintre voi ati citit "Romanul unei adolescentze" de Dieter Noll. Cred ca aceasta carte am recitit-o de cele mai multe ori. Pacat ca fiind aparuta intr-o singura editie, n-a mai fost reeditata. Este povestea unui grup de adolescenti germani prinsi in valtoarea celui de al II-lea razboi mondial.
#24952 (raspuns la: #24407) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu asha o sa descoperi... - de Soricel gras la: 16/03/2005 02:49:12
(la: Zambeste cald...)
Scriu ori de cate ori prind putzin curaj, in confruntarea cu mine insumi. Scriu cand nu sunt in toate mintzile, shi pot fi sincer cu propria-mi constiinza... Scriu cand simt ca nu mai pot tzine in mine, cand nu am ceva ascutzit cu care sa-mi crestez fiintza, pentru a-mi elibera povara imensa provocata de rautate. Inchid ochii, shi ma arunc in valtoarea valurilor. Ideile sunt curentul ce ma intoarce violent pe toate partzile. Ideile nu sunt sortate, filtrate sau cenzurate. Ele reprezinta doar mediul in care ma desfasor. Privesc in mine, pentru a vedea in jur, pentru a intzlege "de ce", shi "cum".
Lesne de amintit faptul ca niciodata nu gasesc vreun raspuns. Doar franturi , intortocheate shi fara sens. Dar cautarea imi prinde bine, avand un rol terapeutic deosebit. Shi e atat de tarziu, incat azi o sa fiu o leguma.....:)
#39521 (raspuns la: #39382) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hypatia, - de anisia la: 21/04/2005 16:46:41
(la: Petitorii Aristocrate)
in fapt nimeni nu vrea sa se marite. in cauza insa...o gluma a fost luata de mai multi in serios si gresit inteleasa, printre care si dumneata. acuma eu fiind unul din personajele cu schimbul de versuri (care trebuie sa recunosti ca are umor), imi acord dreptul sa ghidonez bascalia care se face pe seama asta, in asa fel incat unii altii care au aparut la spartul targului si nu au avut rabdarea necesara sa "scroll-down for update", sa nu o ia chiar de tot razna crezand ca x petzeste pe y pe cafenea.
cred totodata ca ai facut o confuzie (asa cum fefe a precizat mai jos, dar iar nu ai bagat de seama), cu cei doi porumbei care chiar au facut ceva valtoare despre istoria lor. istorie care deja este de domeniul trecutului iar protagonistii ei nu au mai aparut pe aici.
ai iesit din ceata acuma? bun. pune la loc rochia de bal, ca nu e rost de vreo invitatie...
#44798 (raspuns la: #44742) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da: Se trag din maimuta, dar cu interventia omului! - de horiatu la: 20/06/2005 06:53:19
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Maimuta a fost materialul de baza, dar lucrul nu s-a intamplat in mod natural.
Candva in viitor, poate chiar intr-un viitor paralel va fi avut un razboi sau un cataclism teribil. In cele din urma mai multe valuri de militari s-au refugiat in trecut unde si-au cam facut de cap.
Ajunsi acolo dupa mai multe generatii petrecute in valtoarea timpului, oarecum degenerati intelectual si mancati de lupte politice pe nava spatial/termorala si condusi de o etica implementata intr-un supercalculator hibrid, au luat pamanul in stapanire ca pe propia propietate.
Acesti oameni relativ inapoiati spiritual dar cu inteligenta fantaistc amplificata de marele calculator central (sau ceva asematator, mic, portabil) aveau puteri incredibile. In primul rand, o sanatate perfecta ce le oferea practic nemurirea.
Imaginati-va ca aveti la dispozitie sute de mii de ani de viata. Cateva intrebari:
1 Ce ati face in timpul asta?
2 Cum v-ati pastra memoriile?
3 Cum ati aspira la puterea suprema, atat timp cat conducatorul oficial nu va muri niciodata?
Biblia, si alte mituri vechi vorbesc toate de activitatea celor 12 conducatori, necesari se pare pentru suportul marelui calculator central.
Aceasta etapa (au fost si altele din timpuri de pace in care cercetatorii viitorului s-au intors in trecut pana la geneza sistemului solar, si poate au fost raspunzatori de eradicarea dinosaurilor de pe planeta ce urma sa fie a oamenilor.) a inceput prin preocuparea - hai sa le zicem de aici incolo zei - zeilor de a-si procura materialele de baza care sa dainuiasca vietii lor: granitul si aurul. Munca in mina a inceput in Africa de sud si a fost dusa de zei nemuritori sclavi, probabil delicventi, prizonieri de razboi sau simpli soldati. Cand sisteml n-a mai functionat, conducatorii supremi si familiile lor, care deja se amuzau cu manipulari genetice creand specii noi (probabil pierdute in viitor) de animale domestice si plante cultivabile (vezi Rai) au purces la ameliorarea speciilor naturale de maimute sau oameni primitivi (procesul fiind undeva in urma cu circa 16000 ani numai.) Asa au aprult primele generatii de Adami - sclavi in limba Sumeriana, din pacate hibrizi neputinciosi sexual asa cum nici Asinul (combinatia cal - magar) nu se poate reproduce. Dupa multa truda a zeului Sarpe (nume obtinut prin anagramarea numelui original, din pacate necunoscut, cel putin mie) Adam si Eva au fost primul cuplu capabil sa se reproduca.
Voi toti aici ati comentat pro si contra evolutiei, dar ati uitat ca cel mai puternic argument inpotriva evolutiei este lipsa verigii de legatura, acea maimuta acvatica care ar face legatura dintre oricare maimuta preaistorica si omul modern. (De ce acvatica: pt ca omul este singurul primat la care copilul nou nascut nu se ineaca daca e nascut in apa!)
Exista o conspiratie teribila impotriva acestei teorii. Imi pare ca influenta viitorului asupra trecutului face cumva - asa cum e ilustrat in toate filmele SF pe tema - ca viitorul ce a produs schimbarea trecutului sa fie pur si simplu ameninta in propia lui existenta. Au exista multe razboaie intre zei, probabil intre diferite valuri venite din diferite epoci, aparatorii viitorului fiind mai aproape de noi dect zeii aroganti si stapani absoluti ai planetei in trecut. Astfel acesti zei stapani dispuneau de avansuri tehnologice superioare fata de cei ce au luptat impotriva lor. Printre aceste avansuri: cunoasterea a sute sau mii de forme de evolutie sociale de pe alte planete (da - alte planete populate cu extraterestri au servit de model societatilor primitive de pe pamant), forme din care au ales sclavagismul condus de capi religiosi si regi numiti. De asemeni - magia: stiina manipularii sufletelor fiitelor moarte sau puse in suspensie. (Stiti ca in Egipt s-au gasit morminte (multe si mari) populate de mumiile a sute de mii de caini, pisici, pasari, serpi si alte animale. Da: cu sutele de mii!)
In cele din urma, poate din cauza pregatirii strategice extraordinare a politistului zeu ce vroia sa restaureze viitorul, sau poate pentru ca viitorul a fost zguduit peste limita critica, zeii stapani au pierdut si au disparut (inclusiv din propiile morminte!)
Ne aflam asadar intr-un timp ca un sarpe ce isi mananca coada. Probabil ca in acest univers derivat, defect, paralel suntem singuri, ori celelalte civilizatii extraterestre ne studiaza distant si ne evita ca pe o sursa de infectie spatio/temporala, ori poate se pregatesc pe ascuns pentru un razboi decisiv in viitor care sa elimine aberatia temporala.
In acelasi timp, societati secrete supra statale incearca sa stearga ori ce urma a aceste intamplari din mintile oamenilor, sperand astfel sa restaureze un viitor de acum incredibil de inprobabil, atrenand totodata omenirea pt un viitor razboi apocaliptic.
Veti avea dovada la tot ce am spus, daca acest mesaj va disparea curand de pe internet, ori daca membri dubiosi vor incerca din rasputeri sa-mi demonteze teoria.
cosmacpan-ule - de anisia la: 22/08/2005 23:20:33
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
un model, e-un inceput
si cu totii l-am avut
schiopatat, ori in valtoare;
ce sa-ti zic, e-o vorba mare
care spune cam asa:
"celui ce va incerca
si succesul o sa-i vina
la o zi cu luna plina" :)

exercitiu, tema-acasa...
iata-o munca serioasa
ce te-asteapta, de chiar vrei
veacul asta sa il iei
nu ca simpla amagire
nici ca simpla revenire!

tu ce cauti, nu-i usor
sa gasesti doar intr-un zbor
mie uite-mi trebuira
doua vieti si-o nemurire...

#67140 (raspuns la: #67132) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lumea mea - de flipper la: 27/10/2005 19:58:53
(la: În colţul meu, în lumea mea)
...e acolo unde am crescut, poate semana a cliseu demodat ceea ce spun, in mine nu m-am putut refugia niciodata, atunci cand ceva m-a coplesit.
Inainte reteta fericirii era simpla, chiar in timpul studentiei...luam trenul spre casa, intre munti, unde am trait cele mai teribile ierni, cele mai placute veri, unde am pierdut adesea, dar castig mereu!
acum privesc pozele, cheltuiesc sume astronomice sa aud telefonic voci cunoscute, si, asa cum cineva spunea aici mai demult, toti avem Medeleniul nostru, dar sensul vietii e mereu inainte.

Acolo intr-adevar amarul si inutilitatea anumitor perioade din viata,se volatilizeaza! Cand ma apropii de casa imi vine si acum, matura fiind, sa sar din masina, sa alerg pe jos, sa-mi salut in graba turma de pisici, sa vad ce flori a mai plantat mama, ce legume misterioase mai cultiva, sa-mi salut toti prietenii din trecut...si fara nici un efort piere totul, ca si cum s-ar fi intamplat cu un veac in urma.
poate nu sunt prea coerenta, ceea ce vreau sa spun e ca eu am un loc, outside, unde sunt eu insami, indiferent ce mi se intampla...
ceea ce ma doare e faptul ca am ales involuntar in viata, mereu strazi care m-au indepartat de acel loc, acum ar fi tardiv sa incerc a ma intoarce altfel decat in vacanta, poate ca a trai acolo ar diminua tot farmecul si efectul curativ...
Acum stiu ca nu ma voi putea intoarce nici de Craciun, voi aprinde in gand lumanari la mormantul tatei si a bunicilor, voi inghide ochii in valtoarea consumista a lumii in care ma aflu, si voi simti frigul taios de acasa pe obraji, mirosul de brad...si gata...
Stiu ca nu e acelasi lucru, ca viata are o alta viteza aici, poate cu timpul voi avea resursele sa ma intorc mai des, dar nu acum...

latu - de oanalaur la: 11/11/2005 18:17:26
(la: am si io o problema)
eu am s-o rog pe maan.
dar, ca ne batem si nu aruncam cu noroi, asta nu mai pot sa promit. stiu eu cum ne-ncingem acolo in valtoarea luptei? ia incearca sa vizualizezi scena: noapte, un felinar amarat (n-au avut organizatorii bani de un reflector) balanganindu-se in bataia vantului, oameni band bere si mancand seminte, urlete, papusoiul fosnind, intruder fluturandu-si frenetic blugii lui cei noi deasupra capului, om uitandu-se ingrijorat in jur si intrebandu-se de unde mai face rost de niste vacutze curate, gutza cantand despre dusmani, tu gustand pe furis din bere, si, in mijlocul vacarmului, maiestuoase, maan si cu mine ..... ranjind fioros, sarind cu ghearele una la alta, plesnidu-ne cu suvitele murdare de par, urland diabolic......(ce nu face un grevist disperat):-))
#86821 (raspuns la: #86759) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si in ciuda statistilor...se - de pici la: 10/02/2006 19:39:56
(la: Sarbatoriti Sf. Valentin?)
si in ciuda statistilor...se impamanteneste si la noi. eu am crescut odata cu valtoarea provocata de aceasta "sarbatoare" la romani, si vad ca generatia mea a acceptat-o ca atare, iar printre cele care vin ma astept sa fie si mai populara. asta e doar unul din efectele globalizarii. rand pe rand, vor aparea si cele mai grave, iar noi toti vom asista la fel de neputinciosi ca si acum.
#123701, de Cri Cri - de om la: 23/05/2006 03:43:23
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
of, of, uite asa ma amarasti tu; nu ma lasi deloc sa ma delectez cu dialogul trioului formidabil si ma arunci in valtoarea ruginita a ideilor...care mai de care fanteziste. :)))

Deduc din ce mi-ai scris ca suntem pe aceeasi frecventa, dar da-mi voie sa intaresc un pic ceva ce mi se pare ca nu explic prea bine (mea culpa).
-"So, in my opinion, the point is that not all we can think does actually exist." - just! BUT, de asemenea, in SF sau cercetare avangardista gandim CEVA -chiar daca in prezent nu exista- ce are legatura cu "materia de baza a acestui univers". Robotii, OZN-urile, etc au forme explicate/acceptate LOGIC de mintea umana. Vorbim de/detectam electroni, protoni, ii spargem in quarci, dar TOTUSI este CEVA din ce este format universul acesta din care facem parte!!! Este usor sa le dam o denumire daca pornim pe firul logic de la ceva SIMTIT/perceput (cele 5 simturi): animal, piele, celule, proteine, atomi, electroni , quarci, etc. Te-ai gandit vreo data sa creezi un "univers" compus din CEVA ce nu are NICI o legatura cu ce stii/percepi in prezent ? NU este asa ca nu iti trece prin cap cum sa-l creezi?!?! daca nu-ti trece prin cap (minte) oare cum poti sa inventezi un NUME pt el? Poate doar daca te trage de mana si se lasa inteles sau simtit (nu de cele 5 simturi ;)) Cam atat am avut de accentual, restul ne intelegem perfect :)) Sorry, probe nu am, doar logica mintii mele umane ;))

Asta asa ca amuzament:
-"Uite.. se spune ca, in decursul evolutiei, omului i s-au atrofiat instinctele si perceptiile extrasenzoriale..." = dovadaaa???
Inca am trauma celor 2 lozuri (de la Guine citire :)) si spun VICE-VERSA!!! :))
Eu cred ca instinctele PRIMARE (fizice de supravietuire) s-au diminuat. Dovada este ...arta! Arta s-a trasformat extrem de mult de la reprezentarea fidela FIZICA (Michelangelo) spre cea SIMBOLISTICA (Brancusi) = percepere fizica (cele 5 simturi) spre cea extrasenzoriala.



#123706 (raspuns la: #123701) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru cezarok - de casandra_radu la: 21/08/2006 10:44:06
(la: ...din prima seara?)
Uneori e mai frumos ca preambuilul sa tina mai mult, pentru ca sa creasca dorinta. Dar alteori, dorinta exista de la bun inceput si este covarsitoare. Asa ca nu vad nici un sens sa mai astepti? Pentru ce? Ca sa iti treaca?! Atunci ratezi clipa. A trai clipa nu inseamna sa ajungi in pat din prima seara...fireste. A trai clipa difera...de la clipa la clipa. Daca intre doi oameni e nevoie de un aorecare timp pentru a se naste o donrinta salbatica e mai frumos sa astepti, sa te inciti reciproc, daca insa acea dorinta salbatica exista imediat ce privirile s-au intalnit...in nici un caz nu ma pun sa astept ca asa e frumos, ca asa trebuie, din principiu sau nu stiu ce. Daca simtamantul este atat de puternic, de ce nu i-as da curs? Asta insa nu s-a intmplat decat o data in viata mea..si atunci nu i-am putut da curs imediat din motive obiective. Noroc ca nu a murit dorinta intre timp..Rasuflu usurata. Si imi aduc aminte de o prietena care a patit tot asa, nu a dat curs si dupa ceva vreme i-a murit dorinta. Nu s-a mai intamplat nimic. Pacat...
Chiar nu stiu ce fac altii, ce simt in asemenea situatii. Poate e refulare, poate isi pierd identitatea...de aprca identitatea e o chestie care se duce la vale in clipa in care cineva te atinge intim si te pierzi in valtoarea pasiunii :) Ma rog...o fi la ei, cine stie.
#140616 (raspuns la: #139929) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...