valul frunza comentariu

"si pleci ca frunzele-aurite,
si te inalti ca strai de funigei
prin toamna zilelor tristetii
te strig, te caut.....te gasesc?
Prietenie?
prea mult si prea putin pentr-un miracol. pleaca-ti fruntea ta in taina, cauta-i puterea sfanta, lasa-te purtat de valul, retrairilor eterne.
Fie ca voi muri, fie ca voi ramane, voi trai vesnic in amintirea ta."
Nu stiu de ce dar imi plac aceste vorbe si parca tot mai mult cautam pacea si linistea prieteniei. sentiment mutilat de trecerea nebuna a tiompului calau asa cum spui si tu. sentiment regasit, redescoperit, azi si ieri si maine si totdeauna. "iubeste-ti aproapele mai mult ca pe tine insuti" - poate fi prea mult pentru bietele noastre inimi si suflete dar totusi cat de bine ne simtim in intimitatea clipelor petrecute in "cercul poetilor disparuti". (mie chiar mi-a placut acest film teribil). incearca sa fii tu insuti si cauta sa te oglindesti in sufletele celorlalti. Poate fi o definitie a prieteniei?

val

IMAGINE ŞI FOTOGRAFII
de Val Mănescu

Pe deasupra centrului dragului meu oraş a plutit, vreme de-o săptămînă, zeiţa Thalia însoţită de o cohortă redutabilă de artişti, la a căror simplă rostire a numelor tremură frunza şi iarba sutelor de actoraşi de provincie şi de aspiranţi la gloria scenei, a laurilor şi a ropotelor de aplauze ale poporului.
Profitînd de mărinimia unei Primării care pare din ce în ce mai interesată de nivelul cultural al celor pe care - temporar – îi păstoreşte, conducerea Teatrului Municipal Bacovia a reuşit să pună în practică un proiect pe care orice manager teatral cît de cît ambiţios şi-l doreşte. Festivalul Gala Star a văzut lumina rampei, în pofida tuturor cîrcotelilor, suspiciunilor şi contestaţiilor. Pentru toată lumea, a fost un succes al urbei, nu doar bătaia în piept a cîtorva isteţi decişi şi responsabili cu imaginea Bacăului.
Nu-mi prea stă în fire să laud - şi nici n-o fac - dar nu se poate să nu consemnez regalul teatral de la Bacău ca pe cel mai important eveniment cultural întîmplat aici în ultimii ani. Cu toate lipsurile, inerente unui experiment aflat la prima încercare. Şi în pofida insidioasei întrebări care a planat la unele spectacole pe sub cupola cu norişori a sălii: Unde ne sunt băcăuanii deştepţi, intelectualii, scriitorii, artiştii, profesorii, actorii, toţi cei înebuniţi după replica deşteaptă, bine spusă, care ascunde sensuri descifrabile doar de cei cu un coeficient de inteligenţă şi cultură situat peste medie? Cum or să poată critica, cei puşi pe critică, ceva ce n-au văzut? Din auzitelea, nu se pune, băieţi! Ochi văzut, ochi crăpat, zicea Tudor Vornicu. Dacă îşi mai aminteşte cineva de omul care a făcut cu adevărat artă din televiziune în ţara asta...

Lumea evoluează. În domeniul imaginii, al filmului şi al fotografiei, am asistat într-un scurt interval de timp, la adevărate minuni. Dacă ia capul profesorului de chimie de pe fotografia din tabăra de astă-vară şi l ataşează trupului deja decapitat al silfidei care-i predă engleza, orice copil se poate amuza copios în faţa display-ului. Oricine poate trimite instant filmuleţe în direct prin telefonul mobil. Te şi întrebi unde vor ajunge, frate, cu tehnica asta?
În acelaşi timp, adică în zilele noastre, adică taman săptămîna asta, secretara unei şcoli ( nu-i dăm numele, persoană importantă, monşer!) ceartă rău de tot fetele care aduc - pentru diploma de absolvire a zece clase - poze în care zîmbesc, au priviri luminoase şi o atitudine degajată. Departe de Doamna secretară gîndul că acele fotografii le-au costat pe eleve cam 10 lei noi, adică gustarea lor pe vreo cîteva zile. Nu contează nici că sunt atît de expresive încît par pline de prospeţime, de viaţă, de naturaleţe, şi chipurile sunt frumoase şi tinere, chiar aşa cum trebuie să fie adolescenţa.
Doamna în cauză le trimite din nou la fotograf pentru că pretinde ca imaginea absolventului pe docoment să fie reflectarea seriozităţii, cu privirea drept înainte, tunsoare regulamentară, fără cercei în urechi, ferească Dumnezeu de ruj sau machiaj! Rigid ca mortu’ , aşa să fie!
Pentru că n-au apucat să devină utecişti, elevele şi elevii respinşi la proba foto a secretarei nu înţeleg de ce atîta rigoare şi de ce ar trebui să aibă o faţă inexpresivă, ţeapănă, pe un act oficial care îi va însoţi de-aici înainte pe drumul evoluţiei sociale şi profesionale, toată viaţa lor.
Pe vremuri, primii secretari erau stăpînii absoluţi ai unui judeţ, aveau drept să taie şi să spînzure, aveau drept să bage şi să scoată din origini pe ori cine nu respecta codul principiilor eticii şi echităţii socialiste care cerea cetăţenilor să fie serioşi, înţepeniţi pe linia construcţiei comunismului, viitorul de aur al omenirii. Le cereau să muncească şi să tacă. Să nu comenteze. Să nu vrea. Să nu-şi dorească blugi, plete, fuste scurte, muzică, filme, pîine, carne, maşină, nimic. Să fie mulţumiţi cu soia, cu frigul, cu întunericul, cu tăcerea. Să zică mersi că au pentru ce să stea la coadă. Cine îndrăznea să-şi dorească altceva, era împotriva politicii partidului şi partidul era ferm : cine nu e cu noi, e împotriva noastră, e infractor. Ca la armată, se aplicau principiile supunerii: dacă nu ştii, te învăţăm, dacă nu vrei, te obligăm.
Doamna secretară i-a invidiat la timpul potrivit pe superiorii ei într-ale secretariatului. Frustrările ei se observă, pesemne, de multă vreme. Dar ea e corectă, punctuală, face cafele bune, ba, cînd se termină zahărul de la protocol, dă o fugă la chioşcul din colţ şi ia din banii ei un kil, doar n-o sărăci dintr-atîta. Treaba să meargă. Dom director să fie mulţumit. Democraţia actuală îi permite secretarei să se manifeste plenar, ca un om nou, care-şi face treaba exact, ca un robot, fermă în principii şi în tot ceea ce a învăţat. Directorii pe care i-a avut în ultimii şaisprezece ani, i-au apreciat capacitatea de a nu creea probleme, seriozitatea şi intransigenţa faţă de leprele astea de elevi care vin la şcoală de parcă ar fi vii, de parcă ar gîndi, de parcă ar spera. Dracii ăştia nu înţeleg că au voie să pună întrebări şi să comenteze, doar dacă ridică mîna şi li se dă voie. Şi, la poze, nu se discută: privirea drept înainte, bărbie sus, fruntea liberă, urechile vizibile! Aşa rămîi pe diplomă. Şi nu te rîde ca prostu !
Vă dorrresc multă sănătate şi ferrricirrre! – îşi încheia discursurile către naţie, inclusiv către secretare secretarul general al primilor secretari şi al tuturor secretarilor şi secretarelor din România. Dumnezeu să-l ierte!

fata 'nalta cum e plopul
m-ai ucis de sapte vieti
mi-ai lasat un dor si of-ul
ingropat sub ziduri reci.

fata cu trup ca vioara
si cu ochii cum e frunza
eu sunt dealul, tu esti valea
intre noi nu-ncape ruga.

te-as lua pe-o iapa alba
sa te duc unde e bine
te-as purta doar dezbracata
si te-as aduna sub mine.

frunza-verde fir de laur
cum se duce timpu-n zbor
ca n-apuc sa ma mai satur
si nu am vreme sa mor.

PS: pane...presimt ca semanam cu doi handralai care se pregatesc de petzit. :)))))))))

Fumos comentariu, Tolanici. Respectele mele!

Din străinătate

Când tot se-nveseleste, când toti aici se-ncântă,
Când toti îsi au plăcerea si zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-al patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Si inima aceea, ce geme de durere,
Si sufletul acela, ce cântă amortit,
E inima mea tristă ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

As vrea să văd acuma natala mea vâlcioară,
Scăldată în cristalul pârâului de-argint,
Să văd ce ei atâta iubeam odinioară :
A codtului tenebră, poetic labirint ;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, linistiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice soptiri.

As vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală ce undula de flori,
Să tot privesc la munte, în sus cum se ridică,
Pierzându-si a sa frunte în negură si nori.

Să mai privesc o dată câmpoa-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica soptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadentă a frunzelor, ce freme,
Născură-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor.

Da ! Da ! As fi ferice, de-as fi încă o dată
În patria-mi iubită, în lucul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde ghetoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce linistire,
În visuri fericite m-ar duce către nori

Eminescu

de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.

...baut in canite de lut cu masura, sa nu te ia de nas...pastrama grasutza de oaie cu mamaliga si mujdei, ceata peste lacul involburat de spinarile crapilor plecati in carduire...parfum amarui de tufanele si frunza muribunda, miros de pamant brumat, padurile de fag si brad ce imbraca Valea Teleajenului spre Cheia in sus, unde se intind poienile pline de branduse mov...talangile turmelor ce coboara prin vaile inrosite de frunzisul cazut de curand...latratul cainilor amusinand ursul... sangele gherghinilor si macesilor ce picura pe malurile raului pastrator de pastravi...

sanjuro

cred ca procedura este alta :

1. banezi mai intai pe trolleur (de pe toate mesajele tale, minimum 30 de zile)

2. daca vrei sa-l ignori peste tot, sa nu-i mai vezi nici un comentariu si la alte gazde, apesi "ignora"

3. stergi mesajul (daca-l stergi inainte, nu-l poti bana, nici ignora)

ca sa ignori doar, nu-i vezi tu mesajul, dar ceilalti il vad, deci scopul este atins, polueaza subiectul, incarcarea devine greoaie, lumea isi pierde rabdarea cautand ceva la subiect, iar discutia este "omorata"

daca cineva scapa o gluma pe ici pe colo, nu-i grav, dar daca in 10 mesaje la rand iti scrie "frunza verde leustean"... nu mai poate fi o simpla coincidenta!

Sunt cativa tipi abjecti pe aici, n-au respect de nimeni si de nimic (cum sa aiba, cand le lipseste chiar respectul de ei-însusi?),
in viata de toate zilele plin de venin si ura pentru cei care reusesc sa faca ceva,
Vin pe forumuri sa-si descarce nimicnicia si sfrustrarile, sa distruga ce fac altii muncind. Ura si ranchiuna, murdaresc tot ce ating..
Vin sa faca economie... costa mai ieftin internetul decat platirea consultatiilor la un psy.

Ignorarea nu este de ajuns, ar trebui dati afara pur si simplu, n-au decat sa-si faca ei un forum, daca-s asa lumini..

Venim sa discutam, sa schimbam opinii, ne pierdem timpul sa banam si sa stergem mesaje...
ca precum paduchii, inlaturi unul, dar inainte iti face 10 ousoare..

Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!

Nicolae Labis

Dupa postarea unui comentariu, desi este utila pagina cu multumirea pt contributie, nu mi se pare suficienta. Ar fi f util un link de revenire la thread-ul unde tocmai am postat :)

#8501 - Comentariu adaugat de My la mar 27 Jan 2004 - 13:38 h

Eu sunt afara si nu am observat asta.
Sa fie consolarea celor care dau chix, o versiune de struguri acri ?

#8502 - Comentariu adaugat de Daniel Racovitan
My, probabil ca "afara" al lui o fi prin Bangladesh :))))


..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)


Daniel,
imi pare rau dar eu nu intzeleg pozitzia de mai sus.

Eu sint de 16 ani in GE si asta e o lupta ce voi din Franta - sau alte tzari - nu v-o putetzi inchipui. Am terminat o facultate printre cei mai buni; la hotarirea luata ( de a ramine) nu mai exista drum de intoarcere ...si multe altele. Am avut 10( ZECE) ani de prizonierat...am scapat. La 50 am inceput sa invat pc si cad si nu stiu multzi mult mai buni pe linga mine( sic! uite asa ma laud si eu...)

Cu My care nu e in stare sa intzeleaga ce e aia recesiune economica ...sorry...si multe altele( sigur ca sint parerile lui)

Eu mi-am propus ca pe baietzii astia care nu stiu sau nu mai pot
( nu trebuie sa ne fie rusine cind nu mai putem...si asta ti-o spun eu care am putut f. multe...sic!)
sa le dau o mina de ajutor.

Nu intzeleg pozitzia rautacioasa a unora...sa-tzi mai spun o data chestia lui einstein?

aici nu e vorba ca noi sintem mai desteptzi si ei mai timpiti . Aici sintem noi, care stam de vorba , schimbam informatzii si ne ajutam unii pe altzii. Ptr. ca " wissen ist Macht, nicht wissen - macht nichts!"

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

Un comentariu de la utilizator expres.ro:
"Iar acu’ e printre putinii tampiti care s-au intors din Canada crezand in « maibinele » promis de guvernantii romani… :)))"

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"

Numai un mic comentariu:

...noi tot am fi plecat ; si-ar fi fost pacat sa nu putem sta de vorba pe aici! Mare pacat.

Asa ca ai saa regretam faptul ca timpul cu el nu a trecut mai Rapidi..

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

revin cu un comentariu gasit la alt subiect

["legolas #9736 - Comentariu adaugat de un anonim la mar 17 Feb 2004 - 01:44 h
ne lipseste un ideal national alaturi de un spirit civic...Romanilor ar trebui sa-li se aminteasca mai des despre radacinile noastre etnice,despre trecutul nostru istoric, despre locul nostru pe harta europeana,ar fi de datoria mass mediei...Apoi ar trebui sa fim mai mandri ca cetateni,mai uniti ...Cand spunem ca suntem romani sa o facem cu mandrie "]

...cum ramine cu teoria D-lui Plesu?






SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

eamd,
frumos comentariu.

ps. subiectul a fost deschis ca o "necesitate" care sa echilibreze teoriile celor "mari si tari" care -de fapt- nu au stat cu mainile in sin si si-au cautat un drum in viatza.



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !

hazliu comentariu si noroc ca aflu de el la mina a treia. ca de obicei, coane dinule. cum ai si telefonul si adresa mea de e-mail poate ar fi fost mai simplu sa imi spui ce si cum direct. in rest ramine cum am stabilit.

nu vad nici un comentariu? nu intereseaza pe nimeni ?
ar fi trist dar din pacate adevarat.

Felicitari pentru comentariu.
Era ceva la care ma gandeam si eu uneori, dar nu am ajuns la nici o concluzie pentru ca nu am acordat atentia si timpul necesar. Ai un eseu foarte interesant, original.

Tine-o tot asa!
Liah

Cunosc multi oameni carora nu le e frica de moarte (honestly, deloc). Dar pentru a avea aceasta stare de spirit trebuie sa fii un om ceva mai special. Trebuie sa te cunosti si intelegi, si sa vezi naturaletea acestor doua stari (caci se cunoaste din vechime ca tot ce se naste trebuie sa moara). Trebuie sa-ti accepti conditia cu seninatate, si sa profiti de viata pe care o traiesti, sa te bucuri si sa creezi ceva frumos, durabil, sau placut pentru altii. Cand eram mai mica (pe la 12-13 ani) ma tulbura gandul la efemerul fiintei umane, si nu puteam concepe aceasta realitate a mortii. Ma intrebam: care e folosul sa traiesti si sa creezi daca dupa un timp de toate se alege ... praful. Raspunsul mi l-a dat plopul din fata blocului meu, care crestea chiar sub fereastra mea: an de an ii vazusem frunzele inmugurind, cantandu-si verdeata in lumina soarelui si racoarea noptii, si cazand, galbene, sub frigul toamnei. Efemera e viata frunzelor ! Dar toate, prin existenta lor, hraneau copacul, care a crescut, an de an, de a ajuns mai inalt decat blocul (era un plop, si blocul are 4 etaje). Totul are un sens; daca o viata izolata nu inseamna nimic, viata si cultura unei comunitati (popor sau omenire) creste prin toti membrii ei, trecuti si prezenti.
Intr-o zi, plopul a fost taiat (crescuse mai mare decat permiteau standardele primariei). Am fost cam trista (era un copac-filozof, care ma invatase tainele mortii).
Dar (desi instinctul de conservare ma indeamna sa am grija, sa ma protejez si sa imi respect viata) in clipa cand mi se va spune sa 'ma pregatesc pentru ultima calatorie' voi fi gata, fara teama si fara regrete. De asemenea, as vrea ca la moartea mea, nimeni sa nu planga si nimeni sa nu-mi regrete disparitia, amintindu-si mai bine toti anii minunati pe care i-am trait, prietenii si bucuria care m-a insotit tot timpul. Caci si eu ca si altii sunt un val pe oceanul vietii si cand ajung la liman, alte valuri se nasc undeva pe acest mare ocean.

___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".

Daca regret ceva?
Da: Ca nu l-au impuscat mai devreme si nu l-a luat si pe Ion Ilici cu el...
Totusi.....
... Teatru radiofonic, liceul Mihai Viteazu, Noapte buna copii,
Unda vesela, Cine stie cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX,
covrigi cu sare,Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu,
magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Rolling Stones,
snitel la pachet in drum spre tabara, restaurantele cu mandatar,
Costinesti, La Dobrogeanu, numar si uniforma de liceu,
studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu"
in iarna lui '68, Carpati fara filtru, formatia Mondial, gogoshi in Piatza
Unirii, Margareta Paslaru, sedintele de exmatriculare ale celor care
plecau cu parintii in Israel sau Germania, balul de la Arhitectura,
Liviu Ciulei, Tiriac si Nastase, "Macarale, râd in soare argintii",
prietenii plecind in Israel, au intrat rusii in Cehoslovacia, unt,
faina, pine, zahar si ulei pe cartela, oua rosii, pantaloni "supraelastici",
coteleapelordunarii, "tacimuri", babic, ghiudem, nechezol, imbracat "din pachet',
"schlafensiedeutch", Vama-Veche, blatul pe tren la Sinaia,
cantonamentele Scolii Sportive, incalzit apa pe resou, Tanta si Costel,
Zizi Serban, studentii din Cuba, repartitia, Marin Moraru si Toma Caragiu,
Miriam Raducanu, ceaun din fonta, cravata de pionier, nudism la
Sf. Gheorghe, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la
"Albina", profiteroale, statuia lui Mihai Viteazu, Coada Calului,
penare din lemn, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele,
fier de calcat cu carbuni incinsi, uniformele scolare, tocul cu penitza,
galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul,
peretii vopsiti cu rolul, fragi din tren, Mos Gerila, televiziunea alb-negru,
dopurile din cocean, unt in frunza de brusture, Parcul Circului, creion chimic,
gutuile puse la copt pe dulap, George Vraca, asternuturi brodate de mina,
cani de tabla, L.S. Bulandra, plapumarese,spalatorese, birjari,
pantofi cu talpa de crep, policlinici cu plata, Babele,tenisul la Herastrau,
creasta din Piatra Craiului, canotaj, grohotisuri in Apuseni, sugative,
Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, piata cu gainile in custi de lemn,
Oraselul Copiilor, Ion Dacian, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi,
fâsh, cicoare, somierele, Piatza Palatului, shifonierele cu oglinzi groase de
cristal, Gradina Botanica, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa,
parcul de la Sosea, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne,
covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut
cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de
gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte,
in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, Ciresarii, bibelouri,
statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate sau
iaurt, savarine, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri,
muraturile din beci, soba cu foc din lemne, prajiturile de unleucinzeci,
lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie alb-negru,
matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza
teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Dambovitza la Cotroceni, Celentano,
defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii,
gara cu zgomote si miros de despartire... pufoaicele cenusii, bibelouri,
figurine, catei si caluti in vitrina din sufragerie, milieuri, Nivea in
cutii plate albastre, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, Calea
Victoriei, closete in fundul curtii, copii infasati strans, Anca Calugareanu,
tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si
dezleaga farmece, Strandul Studentesc, scrobeala de rufe, albastreala de
rufe (sineala), bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, decolteu
encoeur, decolteu en bateau,cuvertura de pat, carpete de chelim,
Libraria Eminescu, tuns nemteste, Ora vesela cuStroe si Vasilache :
- Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/
sa glumeasca iar cu voi. Frank Cafea, balene, tunsoare a la garconne,
coafura paj, coafura a la Alida Vali, ciorapi tricotati, Casuta noastra/
cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz,
telemea de paispe, adidasi, patricieni, vata pe batz,stofa pe puncte,
loden, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume,
Cico, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Cine stie castiga,
'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, translatoarea de la cinemateca....
taxiurile Pobeda, ceasurile Pobeda... cremshniturile de la Casata... ,
Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, Rita Pavone,
cravata de pionier... cu colturile roase, insignele FGMA, FGAPS;
laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina
Draghici, ZIS; ZIM; Molotov; GAZ, biciclete MIFA, "la canal", "la stuf",
Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Scala, Fory Etterle, spoitori,
bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu,
Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Arta Florescu, tigari Nationale,
salicilat, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...Cavit 9
pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport,
loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, dans
la Zalomit, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la
microfon Noel Bernard, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu,
Alain Delon, Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet',
pantofi Guban, pantaloni evazati, inele ghiul, tablouri cu sirene,
Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut?
my, my, my Delilah, Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si
populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate,
program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti,
noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie,
braga si placinte dobrogene, frigider Zil, camera Laika, poze cu dedicatie
pe verso, Pif le chien, Paris Match... Bula si bancuri cu cutremurul,
Carul cu Bere, BTT-uri, sticla de bere Rahova, Cico,prajituri cu nume
antiapetisante "Buturuga", "Cartof", 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul'
studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul', cursuri de 'socialism
stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau,
la cartofi, Foishorul de Foc, palinka, Noapte buna, copii... Maresiev,
Stahanov, Ivan Budionii, Ceapaev, Ostrovski (ala cu asa s-a calit otelul),
Fadeev, Zboara Cocorii, Fata cu parul carunt,Libelula, Piati Minuuuut...
Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tanara Garda,Norman Wisdom (sic)...
sufertash, baia comunala, stamba, Marina Voica,tesatura anti-jeg,
pantofi cu talpa de rafie/paie, ghetele de baschet cehesti,
ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari,zarzavagii, sacagii,
tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul, 'Cumparati curent de la IREB!',
'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut,
pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care
se vedeau bretelele de la sutien, legaturile de schi Kandahar,pantalonul-pana,
pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate,
patefonul cu ac, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac,
ierbar, raglan...
etc.etc....................