comentarii

vara trecuta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cum ma simt eu... - de lmm la: 27/10/2003 09:39:51
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
...Eu vizitez Romania odata la citiva ani, depinde la citi ani...Vara trecuta am fost dar nu mai fusesem din `98....Prefer sa ii aduc pe ai mei sa ma viziteze....
Pot spune ca din momentul in care aterizam (la aeroport de obicei;)) am emotii .....Chiar imi bate inima... Imi este drag sa vad oamenii, ma gindesc zimbind``rominii nostri´´....chiar vamesii...Dar si cumva imi revin tot felul de amintiri neplacute,nu ceva concret,si ma face sa am si un fel de emotii negative care se amesteca cu bucuria de a fi acasa... Este cumva teama de nepolitete, badaranie,cu care nu mai vreau sa am de-a face, poate sint rani neinchise...
O singura data imi amintesc un lucrator de la pasapoarte la Otopeni mi-a spus ´´Bine ati venit´´ si m-a bucurat si emotionat...
Nu stiu poate intre timp spun mai multi bun venit, ar fi frumos si nu costa nimic.... Dar de valoare mare pentru orice inima de fiu ratacitor...:))
In general timpul in Romania este foarte stressant mai ales daca toate rudele sau prieteni afla ca am venit, fereasca Dumnezeu sa nu ai timp pentru fiecare sa mergi la masa la fiecare si sa maninci pina crapi...:::)))
Ce imi place sa fac este sa merg prin magazine, tot felul dar mai mult de curiozitate si ´´sa ma uit``...Sa maninc mici pina simt ca nu voi fi in stare sa mai bag in gura nimic o saptamina....Sa maninc ´´ora 12´´ si Savarine. Sa imi cumpar pastrama,hamsi...
Dar cel mai important lucru este cind vizitez piata taraneasca, sa ma plimb printre ei si sa-i ascult si uneori cumpar tot felul de zarzavaturi (spre disperarea mamei...)numai de dragul si mila lor...
Ce fac de fiecare data, a must pentru fiecare vizita a mea in Rominia este sa merg la Belu, la Eminescu...Fac asta de pe la virsta de 12 ani...Este o datorie a mea de suflet. Dar incepe sa devina o problema, vara trecuta era sa mor de frica ca erau o gramada de ciini si unul s-a repezit la mine ...Norocul meu a fost un paznic foarte aproape.....
Da, dupa citeva zile abia astept sa plec ...Parca mi-e si frica sa stau mai mult....:((
Cel mai mare incendiu.. - de JCC la: 28/10/2003 00:59:16
(la: Incendiul din California- sunt români acolo??)
da, se pare ca este cel mai mare incendiu din partea aceia a globului..
azi dimineata se anunta mai mult de 1100 de locuinte ravasite de catre foc, 15 morti minimum gasiti (dar cei ce sunt inca in incendiu?) si + 40.000 locuitori deplasati

Se pare ca vantul anormal de cald, care vine din desert s-a potolit putin, fapt ce da o scanteie de speranta pompierilor.
11 plecari de incendii, toate criminale

In toata lumea, in toate tarile sunt din ce in ce mai multi piromani
In Franta a fost descoperit recent unul la Toulon, 25 de focuri aprinse vara trecuta in sudul Frantei!
Un tânar de 18 ani!
"eugenia" - de (anonim) la: 12/11/2003 09:09:11
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Imi place la nebunie comentariul tau. Ce sa mai poveste trainica .... ca este adevarata...

Eu imi amintesc de "eugenie" ca era prietena buna cu "Covrigul de un Leu"..... care se pare ca acum este cel putin 20.000 lei.

Chiar vara trecuta am mancat o eugenie cu aceeasi placete ca in copilarie..... si placerea este cu atat mai speciala cu cat nu o pot cumpara in fiecare zii.

Daca imi amintesc bine m-am intalnit cu "Eugenia" cand am fost in Canada.... se pare ca si Eugenia... traieste la mare distanta de .... Romania.

Cu drag,

F N-E
#4028 (raspuns la: #3932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Teutonii ??!!Ce anume mentalitate nu ti-a convenit? - de LMMagain la: 10/12/2003 03:50:23
(la: Viata in Germania)
Mi se pare subiectiv sa spui du-te intr-o anumita tara ca acolo o sa iti fie bine. Daca eu am reusit ceva intr-o anumita tara nu inseamna ca acolo vor reusi toti.
Pentru fiecare poate fi altfel oriunde.
Sigur ca germanii sint mai reci dar atita timp cit iti vezi de treaba esti apreciat.Si sigur ca sint un pic cam suspiciosi fata de straini. Este, am inteles, tara care a acceptat cei mai multi refugiati si emigranti politici sau nu de peste tot.Sint orase in care zone intregi sint ocupate de turci de exemplu si asta in crestere chiar in ultimii doi ani...
Si nu ca as fi rasista dar asta vara sa mor de frica cind plimbindu-ma pe dealurile cu vii am dat nas in nas cu un negru care rinjea la mine si ma intreba ce fac.....Cum sint in cautare de femei albe numai ca sa ramina pe aici, vezi femei de 60 de ani cu barbati de douazeci de ani pe strada. Dezgustator.
Dar hai sa vorbim de germani. Sint foarte saritori, cinstiti, corecti, ordonati. Eu, desi nu ma simt aici asa cum ma simt in Anglia sau America de parca imi zburda sufletul la el acasa...:), trebuie sa spun ca am reusit sa realizez cite ceva personal aici....

Desi ploaia caracterizeaza vremea in verile in Germania, asta incepe sa fie cam de trecut ca, de cind cu schimbarea climei pe tot globul sint si aici veri fierbinti si uscate.Exemplu vara trecuta.

De ce as fugi in moment departe de Germania..., este politica adoptata de doi ani incoace, si ce sa mai zic de euro care a inghitit DM cu valorile ei cu tot...Pacat, pacat !
Si cred ca nu te simti bine unde nu stii limba. Desi imi place foarte mult in Franta, nu ma simt bine ca nu vorbesc franceza. Rideti linistiti daca va spun ca fac si eu ca in Cragiale.Pun cite un articol la cuvinte din alte limbi sau rominesti sperind ca am ghicit....Am rugat o vinzatoare sa imi dea Le Poster pentru fata mea si ce imi raspunde ea mi-am muscat buzele ca nu am incercat cu ´´afisul´´ rominesc....

Cum e sa fii film... - de Florin Firimita la: 14/01/2004 19:36:57
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Filozofii ne spun ca o viata n-are rost sa fie traita daca nu reflectezi asupra-i. Brian a inteles ca lucrarile si scrierile mele sint de fapt explorari, intrebari constante pe care le pun trecutului. Totodata si-a dat seama ca toate intrebarile esentiale pe care nu m-am gindit sa le pun in timpul copilariei, stau la baza artei mele. Faptul ca incorporez aceste intrebari astazi in ceea ce fac ca artist plastic si scriitor ma ajuta.
Cred ca filmul e o extensie a jurnalului. Nu am avut nici o intentie sa fiu un actor care se interpreteaza pe sine. Nu am talent pentru asa ceva, si ar fi fost foarte narcisistic sa ma gindesc la asa ceva. Nu ma plac sau ma urasc mai mult sau mai putin decit majoritatea oamenilor. Paul Valery spune in "Monsieur Teste": "I rarely lose sight of myself." Sintem intr-un fel, prizonierii unui destin. In extrema, nu cred ca tema documentarului e “viata si creatia” mea. Viata si creatia mea nu sint atit de importante incit sa devina subiect de film. Cred ca este destul de greu explicat de ce intr-un film care are ca subtitlu “Un Portret al lui Florin Ion Firimita,” am vrut sa mut punctul focal, si sa-mi elimin prezenta fizica cit am putut de mult. Apar foarte putin in film, si vorbesc doar la inceput si la sfirsit. Totodata n-am vrut sa prezint lucrari intregi, doar fragmente. O singura pictura apare in film, la sfirsit, timp de citeva minute (in editia DVD, exista o galerie digitala la sfirsitul filmului in care sint prezentate vreo patruzeci de lucrari). Brian a vrut sa bazeze structura filmului pe fragmente de jurnal si tehnici artistice pe care am inceput sa le folosesc in 1997 in seria mea de picturi “A La Recherche Du Temps Perdu.” In aceste picturi foarte mari am inceput sa experimentez pentru prima oara cu materiale mai putin traditionale. Totodata am inceput sa incorporez fotografii de familie, scrisori vechi, etc. Ceea ce Brian a vrut sa investigheze este viata ca sursa de inspiratie, viata transformata prin magia artei, arta transformata prin magia vietii. De aceea a vrut ca filmul sa oglindeasca tehnicile de colaj pe care le folosesc in picturile mele, sa adinceasca legaturile dintre timp si spatiu in imaginile pe care le fac.

A fost destul de greu sa selectionez fragmentele de jurnal pe care le-am folosit in film. Un jurnal poate fi o arma destul de puternica. Am incercat sa nu acuz, sa nu ranesc pe nimeni. Am fost foarte comfortabil cu Kamerzel-omul si Kamerzel-regizorul. Nu a trebuit sa fac compromisuri. Singurul moment in care m-am simtit vulnerabil a fost cind echipa de filmare s-a instalat in casa mea, in 2001. Timp de vreo luna, mi-a fost imposibil sa ma las filmat, in special in atelier. La un moment dat m-a lovit tentatia de a arata “bine,” de a poza pentru aparatul de filmat. In cele din urma, am invatat sa ignorez prezenta “straina”. Cred ca atelierul artistului sau masa scriitorului sint locuri sfinte, si totodata unele dintre ultimele bastioane ale intimitatii. Nimic nu pare a mai fi sfint astazi: biserica, budoarul, viata, in general. Totul e vazut, interpretat, explicat. Am incercat, si poate am reusit, sa pastrez o granita intre viata privata si cea publica, vis si realitate.

In ceea ce priveste ceea ce cred despre viata mea, si libertatea regizorului de a ma re-crea, nu vreau sa uitati ca idea filmului a fost a lui. Ceea ce avem acum este o opera de arta si nu o reclama.

Cred ca o opera de arta adevarata este flexibila, se schimba tot timpul, creste, etc. Cind am vazut filmul pentru prima oara, ceea ce m-a impresionat a fost faptul ca a devenit, intr-un fel, un omagiu adus parintilor mei. Mi-a fost destul de greu sa-l vad. Vara trecuta am prezentat o versiune aproape terminata in fata a 200 dintre studentii mei, in galeria de arta a universitatii unde predau in timpul verii. M-am “ascuns” intr-un colt. E o senzatie stranie de vulnerabilitate, m-am simtit gol in fata unor oameni, care din fericire, au inteles, si au raspuns cu multa caldura. Cred ca filmul este ceea ce am sperat sa fie de la inceput: o opera de arta. Ma gindesc la o situatie asemanatoare: o buna prietena, pictorita Germaine Lemieux, mi-a marturisit acum citeva zile ca a lucrat, in secret, la un portret al meu, timp de un an si jumatate. Stia ca, in general, nu-mi plac imaginile care ma reprezinta, si se hotarise sa nu mi-l arate niciodata. Vroia sa foloseasca portretul ca un fel de exercitiu stilistic, etc. Pina la urma, l-a scos din atelier si m-i l-a aratat. Spre surprinderea mea (si a ei), mi-a placut foarte mult, dar ceea ce mi-a placut a fost tabloul, lucrarea de arta, nu fata mea reprezentata pe pinza. Este o pictura buna, independent de pe cine reprezinta. Sper ca filmul e un film bun, independent de mine ca “subiect.”

Pentru primul articol critic despre film, vizitati editia din decembrie a revistei NE Film, pe internet la www.newenglandfilm.com

Cit despre credinta…..greu de discutat. Americanii refuza de obicei sa vorbeasca despre bani sau Dumnezeu intr-un forum public. Si cum sint cetatean american de aproape zece ani….



#8061 (raspuns la: #8032) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la vita in italia - de (anonim) la: 07/03/2004 06:31:23
(la: Viata in Italia)
in mod normal la vita e bella, dar daca cumva nu ai unde sa dormi chiar si in italia ninge acum la campie...
important sa vorbiti o limba italiana cat de cat literara.aici au multe dialecte in fiecare regiune.
si de asemenea sa aveti noroc si banuiesc aptitudini:ca rabdarea ,perseverenta,umilinta.Eu sunt a doua oara aici in nord .prima data doua luni acum 3 ani la prieteni.nu am gasit nimik concret.,,dezavantajul,, meu ca nu am invatat sa repar masini,sa lucrez pe santier.avantaje ca am muncit in comert si alimentatie publica.
nu m-am intors disperat .dupa 2 luni totusi pentru a-mi pastra validitatea pasaportului.mi-am dorit mult sa revin si soarta a facut sa se intample.
am cautat permanent si am ramas deschis la ,,okazii,,
uite ca vara trecuta pritre alte lucruri(in viata tot timpul avem de ales,de luat decizii)a venit ocazia unei burse pe un an aici.
si vor mai exista .fiti pe faza.
revenind aici.pentru mine este ca adoua casa si chiar ma distreaza ca greutatea cu limba italiana este ca e mai simpla decat credem. vorbesc engleza si inteleg franceza. aveam tendinta sa ma corectez in engleza.fals.mai putini italieni vorbitori de engleza decat acasa.asa ca ma exprim in romana ,asteptand totodata comfirmarea sau adaptarea in italiana literara incercand sa si memorez cuvantul .am si un dictionar,iar cand nu cunosc ceva imi notez si invat.
viata este frumoasa.depinde la ce te raportezi.cum pentru romani o slujba,partenerul si pritenii sunt cele 3 elemente daca gasiti de munca restul vin de la sine.
eu stiu un site pentru voi www.stranieriinitalia.com si versiunea romana www.romaniiinitalia.com
Succes si nu incercati la inceput cel putin sa va faceti mai multe cunostiinte straine ,nu romani .pentru a nu fi dezamagiti si pentru o integrare reusita.
sper ca v-am fost util si incurajator.
Adrian
a_onaca@yahoo.co.uk
Padova,IT
Paste Fericit, Alice - de amoore la: 09/04/2004 11:44:04
(la: Automobile si soferi)
Mie mi-a trebuit 1 an jumate sa iau carnetul am luat teoria din prima(toate 35) in engleza, dar la practica am luat a doua oara.
Am avut noroc ca sotul mi-a luat o masina de craciun, asa ca anul trecut am condus mult cu el la week-end, am luat orele de condus in masina mea si am dat testul in masina mea, cred ca asta a ajutat foarte mult..altfel cred ca as fi dat testul de vreo 6 ori!

Intr-un fel ....era mai bine fara masina....m-am ingrasat, merg la cumparaturi singura,...trebuie sa conduc cind sotul vrea sa bea...

Dar astea sunt nimicuri pe linga beneficii.

Tu ai dat testul in engleza?presupun ca da.
Sora mea a luat in Romania carnetul dar a zis ca e foarte usor...a fost aici vara trecuta in vizita dar nu a avut curaj sa conduca!
E oare mai usor in tara, sa iei?


Paste fericit!
...si sa nu conduci daca bei...sau daca vorbesti la mobil...sau daca....

Ps. recitisem acest poem aseara,m-am gindit sa-l inpartasesc cu tine!

"unii spun despre oameni ca ar fi rai
altii spun despre oameni ca ar fi buni
eu cred ca unii oameni sunt buni din rautate
altii sunt rai din bunatate.

oricum n-ai dezmierda
de n-ai sti sa blestemi
surid numai acei care suspina
si n-ai fi zimbi, de n-ar fi fost sa gemi
de n-ai fi plins, n-ai duce-n ochi lumina.

si daca singur rana nu-ti legai
cu mina ta n-ai unge rani straine
n-ai jindui dupa un colt de rai
de n-ai avea si-un strop de iad in tine

si nu te-nalti,pina nu cazi
cu fruntea greu in pulberea amara
iar de invii in cintecul de azi
e pentru c-ai murit in inima aseara"


Adelina
#13606 (raspuns la: #13586) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marea Neagra!! sunt apoximati - de NiceSmil3 la: 16/05/2004 07:17:32
(la: Marea Neagra, amintiri)
Marea Neagra!! sunt apoximativ aproape de ea..o vad destul de des. Chiar ieri mi-am plimbat degetele prin perdeaua de apa de la malul plajei Modern. Iubesc marea si nu cred ca as putea vreodata sa ma despart de ea. Imi este destul de greu ca nu sunt acolo in fiecare zi, ca nu imi delectez privirea si sufletul in fiecare dimineata privind rasaritul in cantecul placut al pescarusilor. Am inecat in adancimile ei zeci de amintri, devenind astfel seiful trairilor mele. Cele mai minunate clipe le-am petrecut vara trecuta. Prima oara cand marea a fost martora iubirii mele, prima oara cand apa sarata ne-a scaldat trupurile lipite.
El a fost primul alaturi de care am privit infinitatea orizontului din larg.
Stancile fierbinti de care se loveau valurile inspumate ne-au lasat sa ne inchinam printr-o imbratisare deasupra lor. Totul parea o frantrura dintr-un vis.
Ieri marea era trista, era agitata...simteam ca sufera pentru mine, simteam ca ma intelege. Poate ea m-a facut sa inteleg ca iubirea de care am vorbit mai sus se stinsese odata cu apusul ultimei seri de vara.
Mi-am dat seama ca am realizat cam tarziu, dar ceea ce conteaza acum e ca nu sunt singura. Langa mine va fi intotdeauna Marea.
Langa mine va fi intotdeauna Marea - de NiceSmil3 la: 16/05/2004 07:20:37
(la: Marea Neagra, amintiri)
Marea Neagra!! sunt apoximativ aproape de ea..o vad destul de des. Chiar ieri mi-am plimbat degetele prin perdeaua de apa de la malul plajei Modern. Iubesc marea si nu cred ca as putea vreodata sa ma despart de ea. Imi este destul de greu ca nu sunt acolo in fiecare zi, ca nu imi delectez privirea si sufletul in fiecare dimineata privind rasaritul in cantecul placut al pescarusilor. Am inecat in adancimile ei zeci de amintri, devenind astfel seiful trairilor mele. Cele mai minunate clipe le-am petrecut vara trecuta. Prima oara cand marea a fost martora iubirii mele, prima oara cand apa sarata ne-a scaldat trupurile lipite.
El a fost primul alaturi de care am privit infinitatea orizontului din larg.
Stancile fierbinti de care se loveau valurile inspumate ne-au lasat sa ne inchinam printr-o imbratisare deasupra lor. Totul parea o frantrura dintr-un vis.
Ieri marea era trista, era agitata...simteam ca sufera pentru mine, simteam ca ma intelege. Poate ea m-a facut sa inteleg ca iubirea de care am vorbit mai sus se stinsese odata cu apusul ultimei seri de vara.
Mi-am dat seama ca am realizat cam tarziu, dar ceea ce conteaza acum e ca nu sunt singura. Langa mine va fi intotdeauna Marea.
marea... - de Pacala la: 24/05/2004 16:43:24
(la: Marea Neagra, amintiri)
covrigaria bulgarilor din Piata Ovidiu de la Constanta, unde asteptam cu sufletul la gura la niste cozi enorme sa se scoata covrigii din cuptor si sa primesc paharul cu iaurt gros, care era musai sa-i insoteasca...
placintele cu carne tataresti...
plimbarea pe faleza seara si magnificul rasarit de soare...
atmosfera de Costinesti...
statul pe un scaun pe o terasa seara sau pe dig, ascultand zgomotul apei lovindu-se la mal...
mama, la malul apei, ingrijorata incontinuu de mine si strigandu-mi sa vin mai aproape...
prima dragoste la malul marii si noptile fierbinti petrecute in nisip...
piersicile de la Mangalia...
si multe, multe alte amintiri...
din pacate asta e cam ce-a ramas, pentru ca vara trecuta am revazut marea dupa multi ani si nimic nu mai era asa cum a fost, in afara bineinteles de mare, nisip si soare... slava Domnului ca astea au ramas la fel!
s-auzim numai de bine!
intoarcere in romania - de Lucian Tira la: 05/11/2004 21:15:35
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Eu nu stiu de ce se plang toti cand merg in Romania. In general, majoritatea isi permit mai mult decat si-au permis vreodata pe plaiul mioritic, chiar mai mult decat isi permit in tara lor de adoptie. Cand m-am intors in tara vara trecuta, lasand la o parte faptul ca toata lumea trage de tine in stanga si in dreapta, mi-am permis sa traiesc intr-un lux ce nu mi l-am putut imagina posibil inainte sa plec. Am mancat in oras in fiecare zi, nu am stat niciodata sa ma uit de doua ori la listele de preturi... dar oricum, astea de fapt sunt fleacuri. Pt voi toti cei ce sunteti in State - nu v-a fost dor sa vedeti oameni saraci, intr-adevar, dar cu valori? Nu v-a fost dor sa vedeti barbati lasand femeile sa mearga inaintea lor? Nu v-a fost dor sa vedeti respect? Nu vreu sa fiu eu ala rau, dar SUA nu are asa ceva. Si asta o vezi din prima zi cand esti aici. Numai banii conteaza si sa nu ma contrazica nimeni, ca de aia suntem toti aici. E adevarat ca saracia din Romania ii impinge pe multi la nebunii, dar uitati-va in jurul vostru. Dati drumul la stiri! In afara de aspectul material, as alege Romania inaintea Americii oricand. America e o tara moarta pe dinauntru...
Se mai schimba lucrurile - de dramona la: 02/12/2004 11:53:14
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
nu stiu despre voi, insa eu am fost in vara asta in tara si am avut impresia ca s-au mai schimbat lucrurile.
soselele, de exemplu, sunt mult mai bune decat erau inainte si mult mai ingrijite; si cand spun asta ma refer in special la arterele principale. e adevarat ca in orase sunt in continuare gropi, cam pe peste tot,insa cred ca orice schimbare trebuie sa inceapa de undeva !
eu una va spun sincer am fost placut impresionata de starea soselelor din romania.
stim cu totii ca in romania secretarele nu se grabesc sa fie amabile, ba cateodata chiar dimpotriva.
aveam nevoie sa-mi recuperez diploma de la facultate, si am tot amanat pentru ca stiam ca trebuiesc o gramada de acte si ca e mult de umblat, pana in vara trecuta, cand am zis sa ma duc si sa intreb macar, ca sa fiu sigura.
si va spun ca am avut o surpriza placuta, am vorbit cu o doamna foarte amabila, care m-a rezolvat in mai putin de 10 minute, si asta fara spaga, fara nimic !( mi-a trebuit doar buletinul)
si as mai avea inca cateva exemple . stiu ca poate ca sunt lucruri marunte, astea pe care le-am remarcat eu, insa chiar cred ca incep sa se mai schimbe lucrurile, incet, dar in bine.
Banca nationala - de (anonim) la: 06/12/2004 17:28:25
(la: LEUL ROMANESC VA FI DENOMINAT)
a recomandat romanului in vara trecuta sa nu faca imprumuturi in dollari pentru ca acesta va creste pina la sfirsitul anului....Da, se vede cita dreptate au avut !!!
LOL

salutari,
sixpack
#30861 (raspuns la: #30825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Succes! - de Ionela h la: 10/04/2005 05:46:19
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am plecat din tara de mult timp si vara trecuta am vizitat Romania prima oara. Am constatat ca sint putini tineri ramasi. Tineretul sustine o tara din cele mai multe puncte de vedere: economic(au cea mai mare forta de munca), cultural, etc....Nu stiu cum sa descriu o tara fara tineret decit "without life". Sint mijloace de a ajuta Romania si pentru cei ce traiesc in strainatate: mici investitii, ajutindu-si familiile, intorcindu-se acasa la un moment dat s-au pur si simplu a fi un mic ambasador al Romaniei in fata prietenilor.
#42796 (raspuns la: #40112) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jimmy - de Belle la: 15/04/2005 18:18:28
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
nu pun legume si nici copaci anul asta (am 3 deja, pe-al 4-lea l-am taiat in ianuarie, m-a costat aproape $2000) vroiam doar flori de vara ca in afara de narcise si lalele n-am nimic, ce-am plantat vara trecuta nu cred ca sunt perene.
auzi, hortensiile sunt considerate arbusti?
mai am si doua tufe de rododendron, au fost mai multe da' le-au taiat fostii proprietari ca erau prea aproape de casa si era pericol de termite.
din fericire geamurile si usile mele sunt din ceva care seamana a metal vopsit deci arata ca noi, cele de lemn sunt mai greu de intretinut.
daca e vreo consolare si la noi inca e rece seara si dimineata, de regula pe la 6 seara dau drumul la caldura si-o inchid dimineata cand plec de-acasa, mai avem pana sa nu mai folosim caldura deloc.
#43809 (raspuns la: #43805) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fefe, RSI, sTrudel - de Jimmy_Cecilia la: 20/05/2005 23:36:34
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
fefe,
daca cumperi o camera, ia un cyber-shot, incarci pe internet direct,
fara sa mai treci prin computer
Sony 5.1 megapixels , model 2.5" LCD monitor zeiss, este cea cu care fac pozele acum, o am din vara,
aveam o ricoh, si s-a desfacut un fir, chiar inainte de a pleca in vara
trecuta in yemen, si trebuia sa ma duc la paris cu el la reparatie, asa ca
am cumparat in graba pe esta...
celalalt il imprumut la sora-mea din cand in cand, ca nu-i cyber-shot, dar ii mai puternic...

eu si colectia mea de portzelanuri, vaze, bibelouri, tablour, papirusuri...
pe unde ma duc, tot aduc si adun... noroc ca sparg mult.. ca altfel nu mai am pe unde sa le pun

le-am tinut eu lectia...ca si la lorelie au dat buzna
naivi baietzeii...
d'auzi ce indrazneala si pe murdarii ceia?
o sa cada daniel lat cand mi-o citi mp-ul...sau poate ma da pe mine afara ca am insultat jigodiile... :))
#50210 (raspuns la: #50205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
simion - de zaraza la: 23/09/2005 15:08:17
(la: Cum ati defini kitsch-ul?)
perfect de acord cu tine la exemplul cu rapirea din serai vs kandisky.

apropos de vilele tiganesti, am trecut vara trecuta printr-o localitate de pe langa Alexandria. n-am fost atenta din pacate cum se numea. peisajul era uluitor. castel (tiganesc) langa castel, cupole aurii, argintii, scari opulente de marmura alba si roz, sau placate cu gresie bleu, dupa posibilitati. curti placate cu gresie de baie, sau case placate cu faianta. pe frontispicii scris mare Gica + Geta si anul 2001 (e ex). ziceai ca esti in disneyland. partea funny era ca toate palatele astea, care ar fi trebuit teoretic sa aibe mult spatiu in jur, erau lipite unele de altele, curtile aveau dimensiunile unor curti de casa obisnuita, iar gardurile erau absolut banale, de tabla, asa cum vezi prin mai toate satele. multe palate erau puse pe cant, cu laterala la strada, intinzandu-se mult in spate, in gradina. adaptasera probabil proiectul la locul pe care-l aveau disponibil. si acum imi pare rau ca n-am avut la mine aparatul de fotografiat, peisajul era absolut suprarealist .

zaraza
#74215 (raspuns la: #74187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RASPUNS - de catalina ilea la: 13/11/2005 11:29:38
(la: vesnica discutie dintre soacra si nora)
Da,asa e !Ai foarte mare dreptate!Dar ce te faci cand totu crezi ca e OK timp de 6 ani si dintr-o data mama prietenului tau nu te mai inghite de nici o culoare? Eu incerc sa ma aproprii de ea si nu reusesc!Daca ea il va pune sa aleaga intre ea si mine?Vara trecuta era sa ne despartim definitiv fara motiv!De-abia acum am descoperit motivul:mama lui!Si ce e cel mai dureros pt mine este ca stiu cat de mult ma va afecta pe mine aceata divergenta cu mama lui!
#87189 (raspuns la: #77882) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am si eu o intrebare... - de Sunday la: 18/11/2005 20:45:45
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Vara trecuta, intr-o excursie prin Ro. am platit taxa de fotografiere la diferite atractii turistice (Sapinta, Bran) si asta pentru ca aveam un aparat de fotografiat ceva mai mare, atirnat de git. Eu personal, nu am mai intilnit nicaieri asa ceva prin calatoriile mele prin lume, dar asta ar fi alta poveste. Intrebarea mea este: pot sa materializez imaginile facute in aceste locuri? Sunday
#88757 (raspuns la: #88732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da, e cam liniste pe aici...i - de Sunday la: 25/11/2005 02:28:20
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Da, e cam liniste pe aici...incerc sa aduc ceva cafea proaspata
la masa,...poate ne trezim din moleseala...Povestea e urmatoarea:
vara trecuta, trecind cu niste prienteni prin satul asta transilvanean
am dat peste o nunta. Eu am ramas in urma si de, ca un fotograf de
nunti (fara leac ce sunt), m-am infatisat la casa miresii si i-am
cerut voie sa-i fotografiez nunta. A fost extrem de "refreshing"
pentru mine sa schimb atmosfera de nunti de aici cu una simpla si
calda de la tara. Din pacate mireasa (17 ani) a purtat rochie "de doamna" si nu a fost foarte confortabila in fata camerei de
fotografiat. Am fotografiat cum am putut si eu, din umbra, incercind
sa nu fiu in drumul fotografului angajat. Am trimis tinerilor un minialbum
cu vreo 150 de poze. Sunday
http://www.photobyelite.com/ROWED/
#90451 (raspuns la: #90442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...