comentarii

vasile romanciuc-tu esti stapina lumii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
azi esti Cineva tocmai pent - de pici la: 11/02/2006 11:25:28
(la: cine sunt eu?...ci)
azi esti Cineva tocmai pentru ca esti nicaieri si inconjurat de nimeni, sau esti Cineva tocmai pentru ca traiesti, esti IN lume... dar daca nu maine, atunci sigur poimaine dimineata te trezesti si vezi ca esti Nimeni pentru ca ti-ai pierdut locul in lume...cred ca asta se intampla...
dar despre a sti CINE esti spunea Lao-Tze :""He who knows others is learned; he who knows himself is wise."
yuki - de zaraza la: 04/07/2006 23:05:13
(la: Ce-si doresc femeile ?)
la problema cestilor, iata o solutie: initiaza o lista cu cine trebuie sa se ocupe de corvezi in ce zi a saptamanii. in mod egalitar, prin rotatie si fara discutii. ideal ar fi o saptamana pentru fiecare angajat, ca sa fie mai greu sa chiulesti. daca ai chiulit o zi, problema ta. ziua urmatoare ai de spalat dublu. iar daca vineri ai lasat chiuveta plina de vase e evident pentru toata lumea ca esti nesimtit. nu-i ideea mea, asa se procedeaza aici in firmele mici (in cazul in care un singur angajat se ocupa de problema curateniei, acesta este platit in plus pentru munca respectiva).

de acord cu tine ca mentalitatea sefului trebuie corijata.

Eu cred ca femeia poate fi egala cu barbatul si in acelasi timp sa fie protejata de el, nu pentru ca este mai slaba, deci inferioara, ci pentru ca lui ii este usor sa faca acest lucru. Mi se pare normal sa fiu coechipierul colegilor de serviciu, al partenerului de cuplu, dar astept flori de ziua mea si sa-mi fie deschisa usa la restaurant.

da, si mie imi place ideea. dar inteleg si ca aceste gesturi delicate au avut initial o motivatie clara: femeia era o fiinta delicata, slaba, eterica, neputiincioasa. cand motivatia dispare, e normal sa dispara si actiunea. asa-i in natura/viata/tenis.

Unde bat? Pe o mica debusolare a femeii moderne. Ajunge undeva la varsta de 29, 30 de ani, a realizat multe singura, are un servicu bun, varsta de casatorie a crescut ( e fata batrana doar pt. matusile de la tara care nu mai stiu ce s-o intrebe decat ' cand te mariti' ) si oricum nu crede in casatorie, dar....simte ca incepe sa-si doreasca si altceva, o familie, si se revolta un pic in sinea ei pentru ca vrea acea liniste casnica.

pai asta e instinctul matern de care se vorbea mai jos. vrem copii, nu suntem implinite fara. sau ma rog, marea majoritate, caci mai sunt si exceptii. dar cred ca merge combinat si cu munca si cu casnicia si cu explorarile. bine, nu tre' sa-ti propui sa ajungi la inaltimi ametitoare, gen CEO, mama ideala, sex simbol, gospodina talentata si autoare de romane "inspirationale", toate cumulate in aceeasi persoana.

zaraza






#131659 (raspuns la: #131646) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Wow ce subiect tare !Fratil - de (anonim) la: 10/11/2003 12:53:08
(la: Preoti homosexuali?)
Wow ce subiect tare !
Fratilor, vreau sa va spun foarte clar la toata lumea si puteti intreba orice Preot. Credinta adevarata cea mai veritabila, ma refer la doctrina nu la starea de credinta este cea crestin Ortodoxa. Ea se mentine cel mai apropiat in raport cu canoanele fixate de catre sinoadele ecumenice. Din cadrul crestinilor face parte si Biserica Catolica dar ea este dupa punctul meu de vedere un pic departata de adevar si tot ceea ce este restul(si nu degeaba spun restul) sunt rataciri. Multe comentarii de aici mi-au placut, unele chiar haioase, dar vreau sa va intreb pe toti : Avand in vedere varsta universului si luati numai in consideratie cat ai trebuie luminii ca sa ajunga de la anumite galaxii la noi, avand in vedere dimensiune universului si faptul ca este facut de Dumnezeu cel etern, chiar credeti ca exista conceptul de "modern" in religie ? Da, Dumnezeu eset bun , chiar foarte bun si sigur ai intelege pe homosexuali si sunt sigur ca le da si sanse de indreptare in bunatatea Lui, dar este si drept si nu va lucra niciodata impotriva dreptatii divine. Chiar Parintele Cleopa spunea ca este un pacat sa te increzi prea mult in bunatatea Divina. Este si o chestiune de bun simt : Cum poti sa pui pe aceeasi treapta pe unul care posteste , se infraneaza si se roaga necontenit(si exista asemenea preoti !) si are necontenit cantarea slavii lui Dumnezeu pe buze cu unul care curveste si impotriva firii si bineinteles mai are si altele, ca nu vin singue. Chiar parerea mea personala este ca nici nu i se da atita har cat unuia care se osteneste, dar nu pun prea mult pret pe aceasta parere fiindca nu stiu cum lucreaza harul si in plus Parintele Cleopa a spus ceva de genul " Preot beat in sant de ai intalnii sa nu il judeci ca iti faci pacat" Deci din frica de Dumnezeu spun ca s-ar putea sa mai aiba har. In rest ca om nu trebuie judecat , asta o sa o faca Dumnezeu separat, insa harul e har si s-ar putea ca o astfel de persoana sa aiba harul, eu nu stiu asta. Insa sincer, mi-ar fi foarte greu sa ma duc sa ma spovedesc la un preot homosexual, asta este clar. Dar sunt rataciri . Ca si sectele si ca religiile moderne. Cum fratilor sa ma apuc eu sa imi fac religia proprie, sau sa aduc "ajustari" doctrinei religioase sau canoanelor sau mai rau Bibliei ?. Cine sunt eu ? Nu exista religie moderna, intemeietorul Bisericii este Hristos si el a lasat deplinatatea harului si nimic nu trebuie schimbat, destul ca tehnologia are tendinta de a ne indeparta de Dumnezeu. Dar e o vorba "divide et impera" si stapanitorul lumii acesteia abia asteapta sa le amestece ca apoi sa le poata pierde. Stiti cine este stapinitorul lumii acesteia, nu ? Si preotii sunt cei mai atacati, asa ca nu e de mirare. Oricum dupa parerea mea biserica Anglicana daca a aceptat asa ceva e deja pe duca. Departare de la ratiune asta este. Iubire irationala fata de propria persoana in loc de Dumnezeu asa spun Sfintii Parinti. Murphy avea dreptate : "cantitatea de inteligenta este constanta pe Pamint, populatia este in continua crestere ! :)" No offence. Ca si eu ma prostesc pe zi ce trece :)
Sorin - Dallas
Si preotii, la fel ca fotba - de SB_one la: 18/11/2003 12:08:59
(la: Ce este antisemitismul?)
Si preotii, la fel ca
fotbalistii, intra in
joc cu un vesmint, ceea
ce inseamna ca sint
multe asemanari intre
noi.
P.F. Teoctist

personal nu cred ca vre-un om cu scaun la cap sau vreun popor civilizat( si in ziua de azi mai toti au ajuns la un grad oarecare de civilizatie) e din principiu inpotriva cuiva sau a ceva.

asa stind lucrurile, nu cred ca exista antisemitism cum nu exista antiromanism, antigerman, antirus, bulgar sirb, ungur samd. exista insa o reactie la ceva din jurul tau care de deranjeaza. cum spune zabriski, libertatea fiecaruia se termina acolo unde incepe a celuilalt.
omul este o fiinta sociala-indiferent de religie sau natie- nu poate trai izolat; ma indoiesc ca pe cineva deranjeaza faptul ca vecinil sau e evreu, turc,roman, tzigan, atita vreme cit toti acestea isi dau silinta sa respecte niste reguli de convietuire.

fiind roman, imi place sa cred ca mai toti( romanii) gindesc ca mine( stiut fiind ca fiecare natie isi are caracteristica ei. Nici chiar germanii nu cred ca sint antisemiti, desi s-a intimplat ce sa intimplat, dupa cum nu este antislav sau mai stiu eu ce!



cred insa( si asta nu ma transforma in "anti") -din cite pot observa- ca acest antisemitism nu e decit o politica bine pusa la punct a politicienilor evrei; politica care -dupa cum stim- poate sa nu aiba nici-o legatura cu poporul evreu pe care Florin Gheorghiu( sper sa nu gresesc) in "o istorie adevarata a romaniei" il caracterizeaza f. frumos. tot aici trebuie sa spun ca am prieteni de toate natiile si religiile...si chiar rude. le iubesc si respect pe fiecare dupa felul sau iar cind e cazul le mai dau si cite-un bobirnac...fara sa fiu un "anti"

Cine injura politica romana ( si asta o fac cei mai multi) nu sint antiromani! Nu cred ca cei care injura politica de la Jerusalim sint antisemiti; pur si simplu nu sint de acord cu ceva!

Cred ca evrei din alte tari trebuie sa se comporte ca cetateni ai tarii respective. Ce inseamna de fapt evreu? Om ca toti oamenii! Cind insa vine si "impinge " o carte pe piata si se da la nesfirsit "popor ales" ( de cine si in ce scop?) este dreptul celorlalti sa -si puna intrebari si sa zica si nu. Asta nu-i transforma in antisemiti.

Eu( si nu numai eu) stiu o vorba: stapineste-te pe tine si vei stapini lumea! Asta vrea de fapt sa spuna ca ar fi cazul sa te preocupi mai mult cu tine insuti si nu cu ce fac ceilalti.

O alta este ca ptr. orice "situatzie" este nevoie de doi; Asa ca sa nu se mai ascunda dumnealor ca strutzul!

Cred ca...daca stau sa gindesc crestineste....Dumnezeu ne-o fi dat subiectul asta care-o exista cit lumea ca sa nu ne plictisim!

cred ca antisemitii adevarati sint cei care tzipa toata ziua: UITE UN ANTISEMIT ! facindu-i de fapt pe ceilalti sa-si intoarca fetzele in alta parte!

Cred ca atunci cind evrei nu se vor mai lasa ATITATI de aceasta "politica antisemita" universala vor avea numai de cistigat.

Oameni buni, cine ce are cu voi? Nu va puteti comporta ca oameni normali?

PS

1°probabil ca cel mai sanatos lucru pe carel pot face baietii astia inainte de a vedea pe toate ulitzele antisemitzi, ar fi sa se gindeasca ce fac ei rau!( Ptr. cine nu-si gaseste nimic - ca sugestie - le propun Biblia/ Ezechiel, 22...poate le mai vine mintea la cap!)

2°in momentul in care o sa stie de bun simt si n-o sa ma tipe pe la toate coltzurile, o sa fie tot mai putzini antisemitzi pina o sa dispara de tot( antisemitzi?
#4611 (raspuns la: #4578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este doar parerea ta - de bobu la: 07/12/2003 02:16:28
(la: Evreii si o manie curioasa..)
este doar parerea ta nu da sfaturi.mai cauta ca nu esti stapin absolut al adevarului,nici pe departe
#6069 (raspuns la: #2562) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romani si realitatea - de (anonim) la: 10/02/2004 13:48:07
(la: Romani in strainatate)
am dat peste situl asta din intimplare, incercam sa gasesc o modalitate de a-mi gasi o fosta colega de liceu...in orice caz ma mira (sau nu chiar) cu ce rautate scriu cei din romainia (in general). eu am plecat de 10 ani in USA si nu regret o clipa. am plecat dupa ce mi-am riscat viata la revolutie pt o societate care dupa 45 de ani de comunism nu a gasit altceva mai bun de facut decit sa voteze cu un emanat... nu generalizez, stiu ca au fost si sint si oameni luminati in romania si daca inca mai sint acolo sint pt ca in general nu au avut posibilitatea de a pleca.
ce ma intriga este ca cei care latra la cei plecati din romania nu realizeaza ca fiecare din noi cei plecati am contribuit intr-un fel sau altul la dezvoltarea si schimbarea romaniei. de aseamenea majoritatea celora care ii critica pe cei stabiliti in strainatate critica si sistemul occidental...dragilor, daca ati uita (sau nu stiti) cu a fost pe vremea lui odiosu sau daca v-a placut atit de mult comunismul mutati-va in cuba....fie si pt o luna si dupa aia mai vorbim....
de asemenea e usor sa te bati cu pumni in piept ca ce grozavie mare ai facut ca ia stat si stai in romania...si in rest ce ai realizat...uite-te in oglinda si spune-ti tie insuti ce ai facut tu pt tara asta in ultimii 15 ani....si daca crezi ca ai facut mare lucru intreba-te unde esti in lume...tot jos....si de ce?...din cauza celor ca tine care nu pot face nimic...decit sa se bata cu pumnii in piept!

cristian nicola
Asta e valabil si pt tine David din Australia... - de (anonim) la: 10/02/2004 14:00:56
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
am dat peste situl asta din intimplare, incercam sa gasesc o modalitate de a-mi gasi o fosta colega de liceu... in orice caz ma mira (sau nu chiar) cu ce rautate scriu cei din Romainia (in general). eu am plecat de 10 ani in USA si nu regret o clipa. am plecat dupa ce mi-am riscat viata la revolutie pt o societate care dupa 45 de ani de comunism nu a gasit altceva mai bun de facut decit sa voteze cu un emanat... nu generalizez, stiu ca au fost si sint si oameni luminati in romania si daca inca mai sint acolo sint pt ca in general nu au avut posibilitatea de a pleca.
ce ma intriga este ca cei care latra la cei plecati din romania nu realizeaza ca fiecare din noi cei plecati am contribuit intr-un fel sau altul la dezvoltarea si schimbarea romaniei. de aseamenea majoritatea celora care ii critica pe cei stabiliti in strainatate critica si sistemul occidental...dragilor, daca ati uita (sau nu stiti) cu a fost pe vremea lui odiosu sau daca v-a placut atit de mult comunismul mutati-va in cuba....fie si pt o luna si dupa aia mai vorbim....
de asemenea e usor sa te bati cu pumni in piept ca ce grozavie mare ai facut ca ia stat si stai in romania...si in rest ce ai realizat...uite-te in oglinda si spune-ti tie insuti ce ai facut tu pt tara asta in ultimii 15 ani....si daca crezi ca ai facut mare lucru intreba-te unde esti in lume...tot jos....si de ce?...din cauza celor ca tine care nu pot face nimic...decit sa se bata cu pumnii in piept!

Asta e valabil si pt tine David din Australia…mai vorbim noi dupa ce vi din Romania….sau poate ramii acolo...vezi sa nu....
#9385 (raspuns la: #9121) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LMC/memories - de Little Eagle la: 04/07/2004 02:29:04
(la: Amintiri din Copilarie)
WOW....my dear sis,m-ai daramat,

Amandoi (sotul tau si tine...de la 13 ani va stiti?)
Am citit cartile spuse de tine,am vazut si filmul regizat de Elisabeta Bostan daca nu am uitat....atata bautura si droguri....distrug creierii darling....

Stiu ce vrei sa spui,si eu am scris candva un text lagat de copilaria mea....mai plina de atatea ......eu as zice ca iubesc acele vremi si cele de liceu,sau universitate,dar totusi nu as vrea sa le mai retraiesc.

Nu stiam ca Gamalie e your pet rabbit,eu am 2 pisici,Bebitza (14 ani si...9KG)si Pooghee(3 ani si 4 Kg).
Sa stii ca-s un VIP la Ebay.com si my password e .......Pooghee0,deci vezi cum ne iubim animalele?

Forget about Heaven girl,live for today,dream a lot,heaven is in your eyes anytime.Love si atata tot!!!!Fi ce vrei,azi ai 12 ani? Apoi vei AVEA!!!!!NIMENI NU TE VA OPRI....!!!!

Iti spun ceva:merg cu masina si ascult very loud orice muzica imi place,Zeppelin,Sabbath,Ozzy,Hendrix,Doors,Who etc.....poate tu nu-i agreezi,in fine,sunt ca la 14 ani,si nu-mi e rusine,mereu imbracat in negru si cu par lung si ochelari de soare a la Ozzydati cu ani in urma de el...!!!!)
Asta sunt si stii ceva ?:ce spun asta sunt!!!!Nu visez,Nu am visat,Am trait visele mele!!!!Doar ca nu am revenit la trecut azi....

Am visat sa am femei frumoase sa cada barbatii pe jos vazindu-ma cu ele la brat?Le-am avut....cam in jur de 80-90,trebuie sa le pun pe hartie odata sa fac numaratoarea.Am visat sa fiu faimos?Am avut faima ca artist,am visat sa am bani cu gramada?Am avut de nu stiam ce sa fac cu ei....
Am trait ca Jimmi,ori Morrison????YES din plin si inca si azi sunt fete de 18 ani care ar vrea sa aiba sex cu mine....si le-as putea fi ....tata!

visele mereu devin realitate!!!!!!!!
Vei avea iar 12 ani,crede-ma,chiar maine!!!!Si va fi REALITATE!!!!!
NU visa cand orice dream e o iluzie si viata e la fel,esti...creatorul lumii tale,si daca vrei,la orice secunda poti fi de 12 ani,ori de 90,CINE te opreste????

Vrei sa traiesti in rai?apoi vei trai!!!!Il vei gandi si trai oricand darling!Tu vei alege ce vrei de la tine si cei din jur si rai sau iad,nimic nu exista fara ca tu sa existi!Cred ca sotul tau citeste ce scriu si e suparat pe mine...NU are de ce....
NU sunt pus sa fii iubita mea,esti o sora si asa te gandesc.mai vorbim???

LOVE&PEACE,
OZZY













MINCIUNA COMUNISTA! - de kradu la: 31/07/2004 07:34:23
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Prin nemarginita bunavointa a Dl. Daniel Racovitean putem comunica!
Ghe. Doja si Kradu nu au puncte de vedere comune dar ei pot comunica liber!
Asa ceva ar fii fost cu neputinta in timpurile de trista amintire pe care le regreti!
Traind sub presiunea permanta a minciunii comuniste, vicimele ajung in timp sa creada o parte din avalansa de minciuni! Cu greu mai face diferenta intre bine si rau, intre alb si negru!
I-mi spui ca in Romania comunista nu exista criminalitate:
Nu am avut acces la statisticile din acele vremuri si nu-mi amintesc sa se fii dat publicitati vreo statistica! Se traia din lozinci!
Chiar daca ar fii existat o statistica aceasta ar fii fost mincinoasa!
Totul a fost o minciuna! O minciuna mare!
Minciuna poate fii inselatoare! Ea poate sa placa! Asta nu face din minciuna un adevar! Minciuna e o iluzie si comunismul e tot o iluzie!
Minciuna comunista e insa o minciuna foarte periculoasa cind e experimentata! Din pacate a fost experimentata si dupa cum se vede nu s-a uzat!
Ca vorbim de experimentari,.......
-Experimenteaza asta:
I-a o coala de hirtie alba! Scrie pe ea ce stii sa faci, ce ai dorii sa faci
si care e tinta destinului tau! Scrie toate refularile pe care le ai!
Pune aceste insemnari intr-un sertar si citestele peste o saptamana!
Poti face discernamint intre ce e fals si ce e adevarat? Daca reusesti macar o clipa sa te indoiesti de gindurile tale insemna ca mai e ceva de facut!
Scre-mi, poate te pot ajuta!
Sentimentul antiamerican de care esti stapinit e doar o frustare trecatoare! Daca ai stii adevarul despre tara asta, precis o vei iubi!

Nu simturile, ura si frustarile ar trebui sa ne controleze gindurile ci
adevarul si ratiunea!
S-auzim numai de bine!
DR

#18672 (raspuns la: #18438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Poate DESTINUL are sa-ma invete..." Pentru Pisicutza, - de DESTIN la: 04/08/2004 03:41:31
(la: Pisicutza in dilema...)
DESTIN in dialog(imaginar) cu Pisicutza

(DESTIN)-Unde cauti tu, nimeni nu iti poate auzi vocea sufletului, caci vocea lumii e mult mai puternica.
-Fiecare om are locul lui in lume, si sufletul tau, e doar unul intre alte miliarde.

-Vocea sufletului e in fiecare om, si este instinctul. Tot ce trebuie sa faci este sa iti asculti instinctul...
-Nu vei putea auzi vocea sufletului pentru ca lumea e sufletul tau, si tu esti sufletul lumii... Fiecare om e lumea, si lumea e in el.

" ... caci Dumnezeu a pus in inimile oamenilor Eterinitatea fara ca ei sa o inteleaga..."

(Pisicutza)-Vechile mele invataturi, abia acum prindeau contur, deveneau pline de sens in fata acestor cuvinte ce le gaseam atat de adevarate.

-Fiecare viata are un sens, fiecare viata e o cautare, si in acelasi timp un antrenament. Cauti de fiecare data o noua limita, o noua valoare a existentei.
-Fiecare clipa in viata, te aduce intr-un punct in care trebuie sa iti asculti instinctul!

(DESTIN) -Ai dreptate,asculta-l si cu fiecare clipa din viata traita vei fi mai aproape de spiritul lumii, de o constiinta transcedentala a eternitatii, de Creatorul lumii...

(Pisicutza)-De cand am ajuns in "dilema"imi ascult instinctul ,vocea ma indemna, dar eu o cautam prea mult, de aceea nu am auzit-o.
-Ce paradox ciudat! De la inceputul vietii imi spunea acelasi lucru. Au fost semne, au fost ganduri, dar eu nu le dadeam ascultare.

(DESTIN) -Ehee!!!DESTINUL...

(Pisicutza)-Nimic nu ma multumise in viata, caci pana acum am simtit si am trait totul, in alte viati, dar ceva lipsea… si ceva-ul acela ma chema, si acum il auzeam...este DESTINUL.


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#18943 (raspuns la: #18860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...frumosul de care aminteam.pentru dinisor, - de DESTIN la: 06/09/2004 00:36:17
(la: Despre prietenie)


DESTIN in dialog(imaginar) cu dinisor

(DESTIN)-Unde cauti tu, nimeni nu iti poate auzi vocea sufletului, caci vocea lumii e mult mai puternica.
-Fiecare om are locul lui in lume, si sufletul tau, e doar unul intre alte miliarde.

-Vocea sufletului e in fiecare om, si este instinctul. Tot ce trebuie sa faci este sa iti asculti instinctul...
-Nu vei putea auzi vocea sufletului pentru ca lumea e sufletul tau, si tu esti sufletul lumii... Fiecare om e lumea, si lumea e in el.

" ... caci Dumnezeu a pus in inimile oamenilor Eterinitatea fara ca ei sa o inteleaga..."

(dinisor)-Vechile mele invataturi, abia acum prindeau contur, deveneau pline de sens in fata acestor cuvinte ce le gaseam atat de adevarate.

-Fiecare viata are un sens, fiecare viata e o cautare, si in acelasi timp un antrenament. Cauti de fiecare data o noua limita, o noua valoare a existentei.
-Fiecare clipa in viata, te aduce intr-un punct in care trebuie sa iti asculti instinctul!

(DESTIN) -Ai dreptate,asculta-l si cu fiecare clipa din viata traita vei fi mai aproape de spiritul lumii, de o constiinta transcedentala a eternitatii, de Creatorul lumii...

(dinisor)-De cand am ajuns in "dilema"imi ascult instinctul ,vocea ma indemna, dar eu o cautam prea mult, de aceea nu am auzit-o.
-Ce paradox ciudat! De la inceputul vietii imi spunea acelasi lucru. Au fost semne, au fost ganduri, dar eu nu le dadeam ascultare.

(DESTIN) -Ehee!!!DESTINUL...

(dinisor)-Nimic nu ma multumise in viata, caci pana acum am simtit si am trait totul, in alte viati, dar ceva lipsea… si ceva-ul acela ma chema, si acum il auzeam...este DESTINUL.



PS ...frumosul de care aminteam.

'nu este o cedare,priveste-o ca un dar al sexului puternic catre o reprezentanta a sexul frumos.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

23407 - de mya la: 26/09/2004 15:39:35
(la: Despre Sua si americani.)
Bun asa! Adevar graiesti cand zici ca America (adica Sua) e altceva. Europenii comenteaza (critica adica) ce nu le place la America din punctul lor de vedere (adica prin prisma perceptiilor lor de europeni). Dar nu stiu cum e sistemul american, habar nu au. Il critica doar.

Americanii pe de alta parte, nu critica sistemul european. Zic ca ei nu vor ca statul sa le zica cum sa-si conduca viata (precum in Europa) si cu asta basta. Daca voiau asta, pai votau asa, isi schimbau sistemul ce mare smecherie?

Am citit pe multe forumuri (de romani, nemti si francezi...emigrati in Sua) cum se plang de expresia "How are you?" folosita de americani (la magazine, pe strada...in parc cand isi plimba cainii, etc.). Ziceau ca americanii sunt superficiali si ca te intreaba asa...de complezenta, ca-i doare in toc de fapt de ce le raspunzi.

M-am apucat sa-i raspund unui roman (pe forum) despre expresie. Ca are doua semnificatii: ceva de genul "Buna, cum iti merge...adica ce mai faci?" folosita intre persoane care nu se cunosc. La asta...tre sa raspunzi : "Fine, thank you/Not so bad, thanks/Pretty good..."d-astea...chiar daca tu tocmai ai avut un infarct. Tre´sa le raspunzi asa! Nu sa le povestesti despre Adam si Eva sau cum ti-a iesit zacusca. E un fel de salut de-al lor dar ceva mai personal oarecum. Pe urma cand expresia e folosita intre persoane care se cunosc si sunt prieteni pe bune (cunoscuti, etc.) ...eiiii, atunci incep chiar sa-si zica ce fac, ce si cum...ce mai face nevasta, copilul sau mama soacra. Romanul de pe forum mi-a raspuns ca fac pe desteapta (taran!).

Uite...pe forumul nemtesc, neamtul mi-a raspuns cu multumiri si m-a intrebat de unde stiu. I-am zis ca am citit toate astea intr-o carte de gramatica (o luasem de la biblioteca cand eram in State) da´ca poate sa faca o cautare pe Google si sa bage expresia in cauza si ...bingo - ii iese rezultatul cu explicatiile de rigoare. Intrasem la nemti pe forum ca se conversau despre expresia asta...si ce aiurea li se pare. Zicea Fritz ca s-a intalnit cu unul care-si plimba cainele in parc de vreo trei ori si ca de fiecare data cand ala il intreba ce mai face el incepea mereu sa-i povesteasca una alta (americanului adica). Da´ americanul se intorsese deja si plecase de mult dupa caine...neamtul ramasese sa vorbeasca singur. Misto, nu? Da´omul spumega de furie.

Asa si cu altele...E stupid sa faci comparatie intre mere si pere cand nu ai vazut mere in viata ta si ai mancat doar pere de cand esti pe lume.

Americanii sunt mai dezinvolti si dezghetati din punctul meu de vedere (adica cum imi place mie!). Si nu vor sa para altceva decat sunt. Peste tot in lume exista chestii pozitive si negative, nu e Sua de vis si Germania...sa zicem ...de doi lei. Nu! Da´nici sa zici acum ca tot ce e american e aiurea din moment ce tu ai alte criterii, alta educatie si alte standarde (de la tine din Vascauti sau din Paris...zic si eu...).

Sanatate multilateral dezvoltata!

#23427 (raspuns la: #23407) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mi se pare foarte straniu fel - de mya la: 30/12/2004 19:45:38
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
Mi se pare foarte straniu felul in care gandesc unii forumisti. Imi dau seama de gandurile lor prin ceea ce citesc aici, in comentariile lor.

Sunt unii care zic ca in Romania totul e dezastru si altii care isi apara "patria muma" cu indarjire crunta. Ambele categorii reprezinta extremele, zic eu.

Cand un om obisnuit ajunge sa plece din Romania (din diverse motive, nu discut acum) si dupa un numar de ani ajunge sa traiasca si sa se integreze in societati mai normale/avansate (decat Romania), e foarte greu pentru el...ca dupa 5, 10, sau 30 de ani...sa nu vada si sa nu-i sara in ochi chestiile negative din Romania. Nu poti sa nu faci comparatie, orb sa fii si tot compari. Asa cum nu poti sa nu vezi chestiile negative din tara adoptiva, le vezi fiindca sunt! Sunt peste tot.

Depinde in ce tara te-ai dus, depinde ce te intereseaza in viata, depinde ce experiente ai avut in tara adoptiva (mai mult pozitive decat negative sau invers), depinde de foarte multi factori.

Nu exista societate de vis, ideala unde totul sa fie pur, curat, fara de greseala. Dar exista tari mai dezvoltate si mai democratice decat Romania, unde politicienii nu-si permit sa devalizeze bancile si sa ramana in parlament si pot sa continui la nesfarsit cu exemplele. In Romania anormalitatea a devenit asa de normala ca lumea nu o mai percepe ca pe ceva aberant, lor li se pare firesc.

Nu tot ce e in Romania e o porcarie, nu. Insa daca tu, ca roman...locuiesti acolo o viata intreaga si nu ai fost nicaieri in alta parte (nu in concediu, ci sa traiesti in alte tari)...nu ai cum sa faci comparatie ca nu ai cu ce sa compari. Pur si simplu vederea ta de ansamblu e mai ingusta. Esti obisnuit cu ceea ce vezi si atat. Cand vin romanii din occident si incep sa critice lumea ta (tu numa' in aia ai trait de cand esti pe lume!) iti vine sa le iei gatul. Tu...romanul patriot...si ei fiarele imbuibate care vin sa te sfideze cu nerusinare. Nu vi se pare ceva in neregula aici? Cineva are perceptiile gresite.

Eu, care am fost si prin alte parti...vin si zic ca da, exista si in Romania chestii pozitive pe care in alte tari nu le-am gasit. Exista! Pur si simplu faptul ca in Romania zilele imi par ca trec mai repede e o chestie interesanta. O sa ziceti ca nu e bun exemplul ce urmeaza, se poate. Acolo se intampla mereu cate ceva neprevazut, se injura unii in trafic, se bat unii la coada la serviciul financiar, moare unul in drum ca-l lasa salvarea, imi pune unul mana pe fund aiurea asa, imi arunca una zoaie in cap de la balcon...chestii exotice. Ma rog. Sau in partea cealalta: ma vad cu prietenii, ma duc in vizite, stau de vorba cu orele cu unii in timpul programului (ma duc la ei la munca), etc. In strainatatea, unde lucrurile merg mai bine...viata e mai banala, nu se intampla toate astea. Zilele ajung sa semene unele cu altele, nu ai parte de "haosul" romanesc. Insa in timp iti dai seama ca normal e sa fie ca in tarile astea (mai avansate) si nu in nebunia si agitatia haosului nefiresc. E vorba de perceptii. Cand nervii iti sunt intinsi la maximum zilnic, o viata intreaga si traiesti intr-un continuu zumzet...ajungi sa te adaptezi asa de bine la dementa ca ce e altfel ti se pare nefiresc, gresit, de neinteles. Daca traiesti la oras, cand te duci la tara in prima noapte nu poti sa dormi din cauza...linistei prea mari, nu?

D-aia chestiile negative strigatoare la cer din Romania, apar in alte tari ca un fel de "ineptii de dat la stiri non-stop! Nu o sa dea nimeni niciodata in occident stiri despre olimpicii romani la fizica, ca toti au olimpicii lor. Dau si ei abearatiile care la ei nu se intampla niciodata. Asta este, mass-media vaneaza anormalul.

Dar tot ce am scris mai sus nu-i face pe romanii "nepatrioti" sa fie mai putin romani si sa-si iubeasca mai putin tara. Ramane in sange treaba asta, locul unde te nasti ramane in tine pana mori. Si pe cei care critica cu vehementa...eu ii percep cu mare atentie, mi se par tristi si neputinciosi, sunt fara putere...nici macar prin critici nu reusesc sa convinga pe nimeni. E dureros.

Sarbatori Fericite si La Multi Ani pentru toate lumea de peste tot :))!!!



#32476 (raspuns la: #32419) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gigi2005 - de munteanu rodica la: 30/05/2005 05:26:43
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
Prietenii adevarati sint benefici oricind(la acestia ma gindeam) si cred ca daca poti sa-i gasesti convingerile se diversifica de la sine.Dupa ce
esti stapin pe tine si poti fi sigur ca rautatile oamenilor nu te ating si daca ai vrea ai putea sa le raspunzi cu aceiasi moneda,da atunci poti sa cunosti cit mai multi oameni.Iar modul de a gindi nu este neaparat
modul de a intelege si interpreta dezamagirile.Eu ma refeream la a invata sa vezi si partile bune ale vietii, sa te poti bucura cind vezi o floare,un animal,sa poti citi cu placere o carte,sa vezi un film ,un spectacol,sa poti sta mai ales linistita cu tine insuti fara a te gindi neaparat la partile ei intunecate.
#52281 (raspuns la: #52174) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cico - de munteanu rodica la: 18/08/2005 10:17:52
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Baiatule,nu te credeam asa suparacios sau esti doar intr-o pasa proasta?
Banuiesc ca esti stapin pe tine pe ceea ce spui crezi si vezi asa ca de ce te mai impresioneaza cele spuse de altii.Poate este modul lui de a intelege .
Hai sa-ti spun un banc:Ion si Maria trec pe linga un mare aeroport
Maria: mai Ioane da' mari is avioanele astea.
Ion;da Marie.
Maria: Ma da atunci cum oare le deturneaza teroristii aia ca ui ce mari is?
Ion: apa tu Marie tu esti cam toanta, ca nu le deturneaza cind sint pe pamint si-s asa mari, ci cind sint acolo sus pe cer si-s mici de tat.
Mao - de alex andra la: 24/03/2006 00:16:52
(la: Raiul visat)
Foarte fain textul !
Dar ce suparat esti pe lumea asta !:(

"Freedom is another word for nothing left to lose"
solutii: - de munteanu rodica la: 07/05/2006 17:02:50
(la: Din mojiCIZMELE romanilor...)
cind primesti sau mergi in vizita la usa se va discuta amanuntit, se vor lua in considerare toate argumentele pro si contra pentru a se stabili"adevarul"
despre incaltari si purtarea lor, iar daca ramane timp si despre mirosuri.

se invita musafirul in casa unde masa este pusa gata cu tot ce ai
dar nu spui nimic nici poftiti nici altceva s i vei fi o gazda perfecta
lasind libertate musafirului sa ia propiile decizii,si sa suporte consecintele.

cind da semne ca vrea sa plece deschizi si usa si geamurile sa -si aleaga singur drumul si viteza cu care o va face.

mergind pe ideea ca "Spune-mi cu cine te insotesti ca sa -ti spun cine esti" toata lumea va fi multumita si va avea ce discuta.
Daca Dumnezeu nu exista atunci ar trebui inventat? - de face to face la: 29/06/2006 07:25:14
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Doamne? Tu ce esti? Unde oare-n care spatiu locuiesti?
Ce substanta te anima? Ce esti Tu? De unde vii?
Ce faci tu, de bunaoara, in lumina ce inconjoara tronul Tau?
Teluri ai? Sau pur si simplu numai stai sa ne privesti?
Esti si astazi Creatorul? Mai creezi din cand in cand, cate-un univers plapand?
Te implici? Te uiti? Sau taci?
Esti trecut, esti viitor? Sau prezentul nimanui?
Esti deasupra timpului?
Sau sub el te-ai atarnat si privesti acum spre dansul suparat?
Tu ce esti? De unde vii? Esti deasupra lumii vii?
Esti splendoare, bunatate, dor nemarginit?
Ce esti?
Unde oare-n care spatiu, mult prea Sfinte Doamne, locuiesti?

Oare cred cu adevarat? Sau cred ca, cred? Poate doar vreau sa cred! Cine stie! Tutea definea credinta ca fiind "o certitudine intuitiva" Certitudinea oferita de saltul in neant a lui Kierkegard, un autor in a caruit cuvinte regasim disperarea secolului XX.
Am pornit la drum cu speranta in suflet dar de fiecare data ne-am impotmolit in mocirla incertitudinilor noastre. Asa ca am preferat absurdul si nebunia incertitudinilor. Cred pt ca este absurd, spunea un parinte al bisericii. Nu voi putea niciodata sa ma impac cu aceasta afirmatie. De ce sa cred daca nu am cel mai pretios element al credintei, anume certitudinea. Atata vreme cat certitudinea mea va fi doar de ordin intuitiv voi trai in acelasi spatiu al disperarii. Pe de-o parte doresc sa cred, pe de alta parte ratiunea afirma absurditatea credintei. Prin urmare felul acesta de credinta nu conduce inspre taramul luminos al adevarului si fericirii.
Cum sa fii fericit cand tot ce ai adunat in desaga certitudinilor, de-a lungul existentei tale, nu este decat o colectie de afirmatii despre care nu poti sti daca sunt adevarate sau false. Esti sigur pt un moment ca toate aceste afirmatii sunt adevarate, dar vocea ratiunii repeta in nestire: absurd, absurd...Oare singura solutie este sa eliminam ratiunea din credinta?
De ce sa inventam un Dumnezeu daca nu exista? De ce sa ne mintim in fiecare dimineata? Oare de dragul mentinerii unei anumite ordini morale merita sa ne sacrificam integritatea mintindu-ne? Unul din personajele lui Dostoiesvski, credea cu tarie in impunerea moralitatii pe fundamentul existentei lui Dumnezeu, indiferent daca Acesta exista sau nu in realitate. Cum sa cladim ceva pe un fundament fals, cum sa-mi conving in fiecare zi ratiunea de ceva ce mi se pare absurd?
In ziua cand spre drumul spre Damasc i s-a descoperit Mantuitorul, Pavel a capatat certitudinea credintei. Pe drumul vietii noastre fie ca intr-o zi sa apara acelasi Isus aducand cu El lumina certitudinilor. O credinta revelata, care lumineaza si ratiunea noastra limitata.
Cu siguranta exista adevaruri care depasesc cu mult capacitatea noastra de intelegere, ceea ce n-ar trebui sa ne duca la o -vehementa negare- a credintei rationale.Constientizarea limitarilor nu poate sa ne aduca decat o binevenita smerenie. Nu cunoastem decat ce ne este dat sa cunoastem, este insa suficient pt a ascede pe drumul credintei inspre Dumnezeu. Azi stim in parte, dar va veni o zi cand eliberati de limitarile inerente umanitatii, vom cunoaste intregul adevar.
De aceea cred nu pt ca este absurd, ci pt ca ar fi absurd sa nu cred. In virtutea a ceea ce Dumnezeu mi-a oferit, cred. Cred cu sufletul si cu mintea, impotrivindu-ma saltului intr-un irational incognoscibil.
Privesc inainte spre zarile lumilor absolute si pana si aici pe taramul vesnicelor intunecimi se face deodata lumina.
Cum sa inventam un Dumnezeu care exista deja?
A.M.








om - de jeniffer la: 16/07/2006 15:28:13
(la: Ce este chestia aia numita stiinta?)
nu cred ca zeul exista si nu vad de ce l-as numi dumnul zeu, dumnezeu, cum vrei tu, nu pentru ca mi-ar fi frica de el (sentiment care poate exista numai in cei care il cred real), ci pentru ca nu merita, fiind o inchipuire periculoasa pentru om. daca tu simti ca exista (biblia fiind ea insasi o legenda) te pot asigura ca esti in lumea iluziei, poti discuta de zei numai cu halucinatii, cei care traiesc intr-o lume imaginara, a iluziei. prefera stiinta omului la nestiinta lui, daca iubesti natura si viata asa cum sint.
#133532 (raspuns la: #133487) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...