comentarii

vasile romanciuc poezia Patria Cuvintul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un Cico-n plus - de maan la: 14/09/2005 19:50:19
(la: "Academia Cafeavencu")

probabil ca n-ai avut de gand sa ma convingi, dar daca asta ti-a fost intentia nu cred sa fi ales calea cea buna plusand.
Poezia nu se iveste numai din dulceata sunetelor sau rozaliul peisajului, si asta fiindca nu toti simtim/gustam cu-aceeasi masura.
Exista in noi sentimente si imagini feroce, atata de intense incat vorbele n-au suficienta forta si-atunci apelezi la constructii socante.
Tu insuti oripilat de ce simti, ca autor, vei dori sa impresionezi cititorul si sa-i evoci o stare apropiata.

Ia fii atent aci:
“O, suflete-aminteste-ti privelistea murdara
Ce-atat demult candva ne-a umilit
In dimineata-aceea cu molcom cer de vara:
Un hoit scarbos, pe un prundis zvarlit

Iti desfaceai asemeni unei femei obscene
Picioarele si, puhav de venin,
Nepasator si cinic isi deschidea alene
Ranjitul pantec de miasme plin.

Putreziciunea asta se rasfata la soare
Care-o cocea adanc si linistit
Vrand parca sa intoarca Naturii creatoare
Tot ce-adunase ea, dar insutit.

Si cerul privea hoitul superb cum se desfata
Imbobocind asemeni unei flori…
Simtind ca te innabusi ai sovait de-odata
Din pricina puternicei duhori.

Din putrezitul pantec pe care muste grase
Zburau greoi cu zumzete-ascutite
Curgeau ostiri de larve ca niste bale groase
De-a lungu-acestor zdrente-nsufletite.

Cu leganari de valuri si sfarait de foale,
Zvacnind si opintindu-se din greu
Parea ca trupul iarasi, umflat de-un suflu moale,
Traieste inmultindu-se mereu.

…..

Dar dupa stanci un caine pandind cu ochi de fiara
Tot maraia de ciuda c-am venit
In asteptarea clipei cand sa-si inceapa iara
Ospatul de la care-a fost gonit.

- Si totusi ai sa semeni cu-aceasta-ngrozitoare
Putreziciune cu duhoare grea,
Tu, ochilor mei astru si firii mele soare,
Tu, ingerul si pasiunea mea!

Asa vei fi, o! dulce a nurilor craiasa,
Cand dupa-mpartasania de veci,
Ai sa te duci sub stratul de flori si iarba grasa
Sa mucezesti printre ciolane reci.

Cand viermii te vor roade cu sarutari haine,
Atunci, frumoaso, sa le spui si lor
Ca am pastrat esenta si formele divine
Si duhul descompusului amor!”

Si-apoi:

Mi-ai spus: “de unde-ti vine ciudata intristare
ce creste ca si marea pe-un tarm stancos, pustiu?”
- cand inima culesul si-a ispravit, ne pare
o boala viata. Taina aceasta toti o stiu.

E o durere simpla, deloc misterioasa
Si limpede ca tine cand razi si lumii placi.
Nu cauta degeaba frumoasa mea curioasa!
Si-acum, desi ti-i glasul atat de dulce, Taci!

Taci, ne-nvatat-o! suflet ce nu cunoaste ceata!
Copilareasca gura! Mai mult decat Viata
In mreji subtile Moartea adesea ne-a inchis.

Mai bien c-o minciuna sa ma imbat, si-alene
Sa ma cufund in ochii tai limpezi ca-ntr-un vis
Si-ncet s-adorm la umbra ce-ti luneca din gene! (“seamper eadem)

Sunt scrise de-aceeasi mana, pe care doar posteritatea a recunoscut-o ca maiastra.
Decat sa pui degetul, mai bine sugerezi, creezi corespondente neasteptate, care naucesc mai abitir ca ideea-insasi.
Desi ies flori din mucigai, cu siguranta nu toate asocierile indraznete/ socante nasc poezie, asa cum izbucnesc cu ferocitate din Baudelaire.

Eu n-am facut, mai devale, decat sa interpretez un vers scos din orice context si sa-i exploatez posibila valoare poetica, fara sa ma gandesc ca autorul n-o fi vreun tembel care-a auzit ca se poate scrie poezie din cuvinte scrijelite prin unele bude, si-a bolmojit un vers, profund, din intamplare. Si-apoi, chiar daca…ce?

Faptul ca amandoi suntem oameni, mi-e destul ca sa-ti reamintesc ca suntem adesea subiectul unor stari care nu ne fac cinste. Chiar daca nu le recunoastem si sigur nu ne definesc, ele fac parte din noi.
Exista unii artisti care-au facut o pasiune din explorarea si dezvaluirea acestor stari pe care nu ni le iubim, dar prin care trecem, vrem au ba.

Fiinta eminamente pasnica si firava, lunile trecute am schingiuit un om, tresarind de multumire, la fiecare geamat ghinuit. Dupa ce-a murit, i-am smuls capul si mi l-am pus in poarta. Mi-am varat degetele in gura-i plina de sange si i-am largit-o-ntr-un zambet schilod, indepartand cu meticulozitate plina de extaz, dintii sparti, imprastiidu-i prin curte cantr-un demonic ritual.
Cand m-am trezit, m-am ingrozit de ce visasem…si de teribilele porniri pe care, iaca, le am.
De m-as pricepe/ sa fiu Baudelaire!, as putea face-o poezie din asta, intrucat cu extazuri in fata florilor si cu dorul de El m-am obisnuit ca tiganu’ cu scanteia…

Asculta-l inc-o data pe baudelaire:
“tu, cititor, tacut, bucolic,
Naiv si sobru om de munci
Aceasta carte s-o arunci
Cu tot desfrau-i melancolic.

De nu stii slova si vorbirea
De la dibaciul mag, Satan
Arunc-o, vei citi-o-n van,
sau imi vei crede sluta firea .

Dar daca, vrednic scormonesti
Cu ochiu-n rapi adanci, de freamat,
Citeste, si-ai sa ma iubesti;

Tu suflet iscodind cu-n geamat
Un rai ce deopotriva-l vrem,
Ma plange!...Altfel, te blestem!”

(ame curieuse qui souffres
Et vas cherchant ton paradis
Plains-moi!...sinon, je te maudis!)

Na! ca v-am umflat cu poezie.
Feri sfantu’ sa-mi cer scuze.

#72178 (raspuns la: #72082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ea nu scrie poezie de cuvin - de rembrandt la: 10/10/2006 21:42:13
(la: femeie în palimpsest)
Ea nu scrie poezie de cuvinte

:))
ba tocmai, ca mai mult nici nu e de capul ei.

________
atât de mult ne iubeşte Dumnezeu, încât ne-ar da bani să mergem la curve, dacă am face dragoste cu ele în loc să le futem...
#150656 (raspuns la: #150546) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dan Iancu - Discursuri 23 - de Dinu Lazar la: 29/04/2004 10:28:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Inteleg perfect - cel putin asa cred - sensul acestui grozav eseu literar.
Este minunat ca exista oameni care creeaza fraze sublime si au si cu ce sa o faca.
Pe de alta parte, in alt diapazon, eu cred in continuare ca suntem marcati profund de doua chestii la care nu vad nici o iesire; o problema ar fi ca "las ca merge si asa" si alta ca suntem cumva legati de fire imposibile, imposibil de desfacut si imposibil de transformat.
Adica, daca un doctor ne omoara, cum ar zice poetu, ghinion; nu i se intimpla nimic, el practica medicina in continuare si viata merge inainte pentru cine are noroc.
Asta e valabil si la unu care scrie bazaconii, si la politzianu de pe strada, si in justitie, si in administratie, cam peste tot.
Lucrurile nu prea se pot indrepta pentru ca murphylogia ne spune ca incapabilii sunt promovati in locul de maxima incompatibilitate si acolo e alt spatiu unde nu se mai poate face nimic.
Bine ca exista supapa asta cu Internetul, ne ofera posibilitatea sa fim noi si sa incercam sa comunicam si sa indreptam macar virtual cite ceva; inainte exista parcul din Londra unde te puneai pe o banca si iti spuneai parerea de lucid sau de artist sau de poet.
Ar fi fost grozav ca la nenumaratele articole critice din Fotomagazin sau de aici sa ia cuvintul chiar unul din cei ce au stirnit discutiile si sa ne explice ce va face ca sa nu se mai intimple comicarii sau ca nu avem dreptate sau ma rog, sa spuna ceva, acolo.
Dar... las` ca merge si asa.
Care este.
Ara, din America, nu pricepe cum devine cazul.
Pentru el cazul e acuzativ; daca ai fi aici, Ara, ai vedea ca totul e la conditional optativ, atunci cind nu e imperfect simplu sau chiar imposibil complex.
Oricum, ramine poezia, a cuvintului sau a imaginii, care ne permite sa visam ca suntem.
#14727 (raspuns la: #14637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sex=art - de Little Eagle la: 02/05/2004 15:48:37
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
You got me going,

Acest subiect il propun barbatilor din cafenea.Stiti cum sa faceti dragoste/sex?
Deci Howard Stern/Dr. Ruth/Ozzy va da acum citeva sfaturi.
Ladies and misses ar fi interesant si pt. voi daca cititi aceste rinduri.
Poate e timpul sa puneti iubitii sau sotii la colt.Ha!

Inainte de toate,intreb daca stiti...alfabetul,daca nu, exersati mereu e simplu,dar sa-l faceti cu limba!
E primul step in viata sexuala cu iubita ori sotia si NEAPARAT,sa NU va ginditi la voi ci la iubita,ea trebuie sa fie pe primul plan cind veti avea sex!!!
Barbatii,o cam termina destul de repede si este egotistic sa va ginditi la voi si la instinctul sexual,femeia trebuie sa fie satisfacuta total si apoi ne mai gindim si la noi.
O incepem incet si cu rabdare,si cu sarutari si mingiieri,f. tandre neaparat si mai pe la urechi,si chiar cu limba in ele,dar in sensul de teasing,femeilor le place asta.Mai pe git si apoi ajungem mai jos,si e bine sa incepem fiind amindoi imbracati,e mai excitant,sa o dezbraci incet.Nu-i dai chilotii jos si nu o lasi sa faca ea insasi asta,incalzeste-o sa fie very hot.
O atingi ca in treacat la pussy cu degetele si apoi,la inceput folosesti limba prin chilotii ei,ii va place la nebunie.
Deja esti f. excitat dar inca n-o lasi sa te atinga,o lasi doar sa-ti dea pantalonii jos si sa vada prin chilotii tai ca o doresti.
Apoi incet ii dai chilotii jos si incepi alfabetul,pe la litera" m "e deja pierduta dar vei continua si acum e momentul cind o lasi sa te vada gol si desigur ca va dori sa faca si pt. tine acelasi lucru ce-i faci ei,o perioada esti cu ea in 69,apoi
o lasi sa fie in control si sa aiba ...grija de ce ai intre picioare.
Acum,faci altceva:O masturbezi cu degetele putin si apoi iar te duci in jos la ea si o mingii pe picioare si cobori sarutind-o pe picioare si inlocuiesti limba cu degetele,apoi incepi sa-i lingi degetele la picioare si le sugi.
In acest moment ea singura incepe sa se masturbeze si deja a avut 2 orgasme si te vrea la nebunie.
Nu mai stie ce sa faca..ori sa-ti dea un blow job ori sa te aiba pt. ca este deja wet!!!Acum abia incepi sa te pui pe sex,dar NU imediat,o lasi sa stea deasupra ta,fetelor le PLACE sa fie in control sa te domineze,dar tu inca nu-i dai satisfactia ci o lasi sa se frece de tine.Acum deja e la al 3-4 lea orgasm
Incepi sa ai in final sex cu ea!
Tine minte,EA trebuie sa fie cea satisfacuta inaintea ta!
Si de acum va vrea ORICE pozitii posibile caci e la al 5-lea orgasm si urla de fericire si satisfactie,acum,TU esti in control.
NU e necesar sa o faci in pat!
O duci acum pe scari,pe masa,in baie pe chiuveta,pe covor si sugestia mea din experienta personala e sa faci asa:O scoti si o introduci si creaza-ti un ritm,NU te lasa pierdut de instinct,controleaza-l!Fi lucid ,o vei tine cu orele de te saturi,dar in final cind iti vine rindul,NU uita ca trebuie sa o faci IN ACELASI TIMP cu ea!!!E f. important.
Asta o face f. fericita si va avea cel mai mare orgasm si va spune ca si tine ceva ce inca nu-i gasesc o explicare dar e adevarat:"Oh,Oh my God,I'm coming,I'm coming"
Si atunci ce faci tu? E la piece de resistance!!!
Ii spui asa:"Come on my face,I love your juices on my face"si o va face,se va pune pe fata ta si va avea alt orgasm frecindu-se de gura ta,va fi cel mai mare orgasm al ei.
NU pleca!!!Stai cu ea si sarut-o si o mingii tandru ,vei vedea o anumita privire in ochii ei,e cea mai fericita si crede-ma ca daca a fost prima intilnire,NU O VEI CAUTA TU ci ea te va cauta,mai greu e sa scapi de ea!

Femeile AU NEVOIE DE SEX,si trebuie sa le oferi ceea ce vor.Inca odata,repet,cind ai sex cu o femeie ,te gindesti la ea sa o satisfaci total,te pui la urma pe tine.
Femeia NU este doar pt. placerea ta personala si satisfactia ta egoista!
O iubesti fiind sotie ori iubita,ori a one night stand,o pretuiesti si o venerezi si ea comes FIRST!!!
Femeia nu e doar pt. a ..face copii si NU pt. instinctele tale de a o domina!!!
O iubesti si a avea sex cu ea e parte din viata noastra,a avea sex este o arta.

Femeia trebuie sa fie fericita cu tine,a iubi a la Shekspeare este f. Okay dar la fel sa stii sa o iubesti si sexual sa o satisfaci,pt. ca a avea..3 min.de sex...
nu duce la nimic bun!
Si da-i cu limba si alfabetul in prostie pt. ca le place asta,cel putin mie imi place to go down si parca voi nu ati facut-o!!!AUD???
Ce rost are sa ne ascundem?Imi dau totusi seama ca unii din voi barbati cafegii,nu veti admite ca o faceti,pacat pt. voi si mai pacat pt. femeile din viata voastra!
NO OFFENSE!!
Si inca un lucru:MARIMEA NU conteaza,e ceea ce poti face cu ea ce e important!!!

Nu uita:cumpara-i flori in fiecare sapt.,nu o faci doar cind e ziua ei de nastere!
O cutie cu bomboane fine,o duci la restaurant,ori gatesti pt. ea,spune-i I love you mereu,pt. ca nu e vorba doar de respect dar si de a- i arata ca este o persoana importanta in viata ta,chiar si unei prostituate sa-i faci asta.E O FEMEIE si ele sint in existenta noastra pt. a fi respectate si iubite.

Stiu, lumea se face ca strutul cind vine vorba despre sex...dar si el e parte din viata noastra si repet,important e sa lasam egoismul din noi .
Iubesc femeia,o ador si o pun pe piedestal si o venerez!
A iubi si a face dragoste e o arta!
Vreau sa aud parerea voastra ,fete si femei(imi place sa va numesc fete)despre ce am scris aici si NU va fie teama de soti si iubiti,fiti sincere cu mine,am sau nu dreptate?
Sa lasam deoparte pe barbatii egoisti,okay?
Nici macar nu va cunosc,si NU ma intereseaza daca aratati ca manechine ori grase ori slabe ori ..."urite" sau frumoase.Sinteti femei si din tot sufletul meu
(oricit de negru ar parea unora),eu VA IUBESC LA NEBUNIE!!!Sincer spun asta!!
Va pun pe soclu si ma inchin voua.Meritati mai mult de atit!!!!
Imi dau seama ca subiectul meu e prea franc si prea ....sexually oriented,dar
este sau nu parte din viata noastra?
Stiu ca cele ce am scris m-ar face in mintea unora drept un ...robot,a sex machine,este greu sa ma explic,iubesc femeia si cind e vorba de sex vreau s-o fac mai mult decit fericita si satisfacuta sexual,cind am sex sint o alta persoana,si totusi am ajuns la acel stadiu(unii l-ar numi tantric sex)in care chiar si acum la 48 ani si tot fac inca fata,sa spun cinstit,cel mai mult sex dureaza 1 ora si jumate.Sting stie destule.
Dar nu mai pot face acrobatii ca pe vremuri,am mai imbatrinit deh,multa sunca pe mine,bratele au slabit,CUM mai pot azi sa tin o fata in brate against the wall si sa am sex cu ea?
You must be joking!!As face infarct!Si totusi ma descurc mai mult ca onorabil.
A doua zi trebuie insa sa dorm toata ziua sa ma refac!Ha!
De fapt,si am mai scris deja,in prezent,daca am sex de 2 ori pe sapt. e un miracol!!!
Nici cu masturbarea n-o duc bine,la 2 sapt????Uneori la ...3?
Ii spun sotiei si ea la fel,daca se masturbeaza la 3 sapt.
Dar,mi-am trait viata si avut sex in PROSTIE,asa ca nu ma pling ca m-am retras si devenit pensionar in asta.Sa spun sincer acum,am avut sex de la 14 ani si as zice ca in jur de 90 fete.
Un record minuscul in comparatie cu Bill Wyman(basistul de la Rolling Stones,grupul original) care a avut ....in jur de 1000!!!!!!Dar ca rock'n roll star
fetele iti vin pe tava zilnic.

Si am o intrebare acum:
Cum vedeti voi o casatorie stiind ca viitoarea sotie nu e virgina?
Va pasa ori nu?
Stiu ca barbatii(unii ramasi in urma !)au astfel de pretentii si NU sint de acord cu ei!!!!!
Adica ...e bine ca barbatul sa aiba sex in prostie,dar femeia...nu?
NU -s de acord cu astfel de gindire egotistica,i-as trage citiva pumni in moaca boului ce gindeste asa!!Nu uitati,ca fizic arat azi ca James Gondolfini(a.k.a Tony Soprano din serialul faimos)
Femeia NU e nascuta sa-ti spele curul si sa gateasca pt. tine,mocofanule!
Sa stai cu burta in sus ,cu ochii la TV si sa te scobesti in nas si sa te besi!
Muntele de cacat si Tv-ul!!!
Nu e ..sluga ta!
In fine,uite ce se intimpla cind ai o gindire liberala si esti pt. drepturile femeilor.

Deci,(Donc)Te deranjeaza faptul ca sotia ta a avut sex inainte de casatorie,ori pe tine my girl,te-ar deranja acelasi lucru?
Dati o mare importanta acestui fapt?
Sotia mea ,nu!Eu la fel NU!
Aseara la Tv pe cablu a fost un film extraordinar(l-am vazut de 8 ori),si banuiesc ca multi din voi l-ati vazut,e un clasic:"TOMMY",opera rock scrisa de un amic vechi al nostru,Pete Townshend.
Omul e un GENIU!!!CINE NU A auzit ori ascultat "WHO"???AUD?
Mai putini din voi insa au avut sansa sa stea la 1 metru de Pete si sa-ti cinte
din Quadrophenia la 12 string guitar!!!I LOVE the guy!!!Altadata voi scrie despre el si practic sa spun aici pe scurt,Tommy a fost inspiratie pt. el de la Meher Baba,in TOATA opera rock(prima in lume de altfel) Pete face aluzie la Baba.Eu si Marilyn credem in Baba,the avatar of this age.
Datorita Lui Baba,am cunoscut pe Pete.

In fine,sa revin la subiectul meu,sotia mea de ex. a avut destul sex inainte de a ne fi cunoscut,nu asa ca mine,ca numar,dar a avut si cind ne-am casatorit NU am facut niciunul din noi un secret ori sa ascundem trecutul nostru.
NU ARE o importanta.Wake up people who live in dark ages si sinteti religiosi bigoti!!!
Si de 2 ori a avut sex cu...ROGER DALTREY!!!Si ce daca!1 data a avut sex cu John Entwistle,BRAVO ei!
As fi vrut si eu sa fi avut sex cu Ann Margret,ori Jennifer Conelly ori Winona Rider(that bastard of Johnny Depp!),inca si AZI as vrea sa am sex cu Ann Margret,am vazut-o cu 16 ani in urma si vorbit cu ea,mama mia,eram pierdut!!!A trebuit sa ma masturbez in prostie acasa gindind la ea!
Marilyn a fost sarutata de Mick Jagger(no sex)de ex.
Cind eram pusti aveam pe pereti in dormitor poze cu Raquel Welch,si nu stiu de cite ori nu m-am masturbat in contul ei!
Ann Margret...oh boy,oh boy!!!Sotia mea arata ca Jennifer Connely asa ca am o copie a ei in brate.Ha!
Sint un om fericit si stiu ca poate suna incredibil multora din voi,dar am avut numai fete colosal de frumoase,genul de a le linge talpile si TOATE orificiile!!!
Am facut-o mereu,nu imi e rusine !

V-am scris la alt text despre Pamela,dupa colegiu a devenit manechin de mode!!!Si in Ro. am avut fete romance extrem de frumoase,una chiar a fost(Aurora)Miss Costinesti.
Le-am iubit mult si fetele stiu asta cind arati ca le iubesti si in afara de...pat!!!
Dar,din experienta mea proprie va spun ca este f. important sa stii sa faci dragoste cu ele,SEX este cheia unei fericiri cu o femeie,s-o lasam balta cu poezia si cuvintele frumoase,ele desigur isi AU rostul intr-o relatie cu o fata,dar ce te faci cind ajungi la...PAT???
Dai de 2 ori din cur si cu asta basta??
Fetelor,spuneti-mi daca nu am dreptate!?
Stiu ce vreti in afara scrisorelelor de amor si cuvinte inflacarate de poeme si
vorbarie si tinut de mina prin parcuri,pe alei si simbolism si bohemie!
Odata ce descoperiti real sex,veti fi altele!Veti fi voi insiva!
So,GET loose,be yourselves,for God sake!Gimme a brake!
Iar voi,barbati,NU uitati ca a fi casatorit de ani de zile nu inseamna ca o lasati mai...moale acum!IN FIECARE ZI sa ginditi ca e prima zi cind ati cunoscut fata cu care traiti acum!!!E un ordin!!
Readuceti zi de zi acelasi sentiment pt. femeia iubita ca la inceput,pt. ca femeia trebuie sa fie MEREU IUBITA si sa aratati asta,VA ASIGUR ca va fi cea mai fericita din lume si totodata va veti iubi si mai mult!!!
Chiar de sinteti suparati(serviciu,colegi,prieteni etc)ii lasati mult in urma,NU aduceti in viata voastra suparari personale,pt. ca venind acasa veti vedea fata iubita si oare,merita ea sa fie parte din necazurile voastre?NU!
Iar daca ea este necajita,te faci ca mergi afara sa fumezi de ex.dar in schimb dai fuga la florarie si cumperi un buchet si o saruti si o comfortezi,ii va trece repede si va zimbi si de ce nu chiar veti avea sex!!!
Nu e neaparat necesar!Doar daca ea vrea,NU fi iar egoist.Ea iti va da de inteles,respecta-i dorintele,si asta e parte din iubire.Oricind te poti masturba,NU e necesar sa sari pe ea pt. ca TU VREI asta si ti s-a facut de sex,esti egoist!
Fetelor din forum,am sau nu dreptate?
Vei vedea ca totul va fi okay si va fi intelegere si dragoste si multa iubire intre voi,barbatul trebuie sa lase de la el si sa uite de instinct si egoism!!!!
Fata va aprecia respectul ce i-l dai si mai mult,vei avea...TOTUL din partea ei,dar NU UITA sa dai TU mai intii TOTUL!

Tuturor fetelor de la cafenea,va spun sincer si din toata inima mea(din nou,oricit ar parea unora neagra)ca VA IUBESC LA NEBUNIE!!!!!!!
You always make my day.GOD BLESS YOU,I LOVE YOU ALL!!!

LOVE&PEACE,
Ozzy

























































































































































































































































unde vezi tu reguli impuse in arta? fiecare e liber sa creeze cum il taie capul, pentru sine insusi, sau pentru un public. sau ambele.

Asa cum orice opera de arta realista muncita 40 de ani si fara subiect, de exemplu:"madona cu pruncul", nu semnifica nimic,si nu poate cere nimic de la privitor decat respect pentru rabdarea omului care a facut-o., sau stima pentru indemanare.

nu stiu la care madona cu pruncul te referi, dar cum poti spune ca nu semnifica nimic? madona cu pruncul e un simbol in sine. si in functie de cum alegi sa pictezi madona cu pruncul, poti spune o gramada despre viziunea ta asupra a nenumarate aspecte care ar implica macar tangential acest simbol.

e adevarat ca poti si sa nu spui nimic, si doar sa copiezi madona cu pruncul dupa o carte postala (dar cred totusi ca nu despre asta vorbeai).

Un artist adevarat nu este cel care compune o opera pentru ca asta a invatat sa faca, ci un personaj care are ceva de spus si alege un anumit mod de exprimare pentru a comunica.Dar asta nu suna a amenintare pentru cei care pledeaza pentru experienta in domeniu,pentru cei care ocupa o functie de unde sunt capabili sa impuna regulile pe care le vor?

nu prea inteleg ce treaba are functia cuiva cu arta si artistul. tot tu ziceai mai sus ca artist e ala care simtea nevoie acuta de expresie. pai atunci de ce are nevoie de aprobarea cuiva "din functie"?

Dadaistii s-au revoltat impotriva criteriilor de evaluare din acea vreme pentru ca li se parea absurd sa fie limitati in creatia lor.Au facut poezii extragand cuvinte dintr-un saculet tocmai pentru a sfida acele criterii referitoare la modul in care alegi sa exprimi ceea ce ai de spus.

tre' sa corectez ceva: dadaistii n-au fost artisti. au fost anti-artisti si activisti, adica n-au creat mare lucru, doar s-au revoltat. nu se revoltau numai impotriva regulilor de expresie, se revoltau, punct. negau totul, orice ordine a lucrurilor, orice sens, estetica, idee. vroiau sa spuna ca lumea trebuie acceptata ca fiind absolut intamplatoare, random. acest concept a revolutionat arta, intr-adevar, si multi artisti s-au lasat influentati de acest suflu nou, dar dadaistii initiatori nu s-au remarcat prin cine stie ce alese opere de arta.

S-au gasit altii sa spuna in zilele noastre ca metoda exprimarii in versuri este depasita.
S-a format astfel o regula care,desi nescrisa, impiedica oamenii sa se exprime liber, la fel ca si acum 200 de ani.


depinde. daca te apuci azi sa faci versuri ca enachita vacarescu, ma tem ca nu vei avea mare succes. de ce? enachita era star pentru publicul de la vremea aia, azi e preferabil sa faci versuri pentru publicul actual, daca vrei sa te citeasca lumea. dar daca tii neaparat, nu cred ca te opreste nimeni sa versifici ca el.

din tot ceea ce spui, sunt de acord cu ideea ca totul pe lume e de fapt simplu, dar cam atat.

ca sa vezi si sa recunosti simplitatea, e nevoie de cunoastere. ca sa ajungi la esenta, tre' sa treci prin filtrari succesive, sa rafinezi iar si iar tonele de invatatura. privind asa, n-as zice deloc ca invatatura e inutila.

"pilipong cu pila lunga" :) - de cico la: 05/09/2005 21:33:36
(la: "Academia Cafeavencu")
Inventivitatea romanului, sau la ce poate duce o poezie din "cuvinte inventate" :

Cleo-mon-amientare

Cristo creta dio nor
Leno vira zin lampor
Pad etrus amientare
Nino-nino paltorare

Campo dus la tinezar
Pad etrus amientar
Nino neverere dustra
Me che chipto en ilustra

Zan zentar in perda on
Com en com in Cleo-mon
Edo zita de pendare
Cleo-mon amientare

-------------------------
poezia de la http://www.cafeneaua.com/node/view/5799

Din inspiratiile provocate de aceasta creatie:

- Just ! si sa nu uitam ca: "pilipong cu pila lunga si-a pilit pila pe punga/ punga-n pila, pila-n punga/ pilipong cu pila lunga"

- Cristo mena bughi-bughi
Lampador intr-un picior
Palo tare balonare
Goma derci matador


- dar de pasareasca va mai amintiti?? cepe fapacipi tupu apacupumîpî, rpîspîipi?

- -+-..........
^%$..$%*
(*&)$###
(&6396
+_(^$%#

si asta e tot ce am vrut sa-ti spun :) sper ca apreciezi claritatea sentimentelor mele si muzicalitatea frazei.
_______________________________________
S-o punem si pe aceasta:

Lena

Lena las lenara lom,
Limtum lam em-ti pe lar
Or arette Revins Pall
Trolim lamps lor die mor,
Inserate or detrol,
Lena striras nisipoll.
Larserate lar senip,
Han niht cornin lara dip.

---------------------------
poezia http://www.cafeneaua.com/node/view/5798
sti? - de Ioana P. la: 06/09/2005 18:33:52
(la: omul meu)
Eu nu am o idee preconceputa despre poezie...pentru mine nu exista cuvinte care pot aparea intr-o poezie si cuvinte care nu pot aparea in poezie...nu am scris versul asta ca sa para disonant sau ca sa sochez ci pentru ca poezia are un fir al inspiratiei dupa care scriu..o intrega stare pusa in cuvinte, crede-ma nu scriu la intamplare.
Credeam ca mai ales voi de pe un site stiti de toate felurile de poezie...de libertatea poeziei...nu vreau sa jignesc pe nimeni dar cum am publicat aici ceva putin iesit din tiparul clasic mi-a sarit toata lumea in cap
#70032 (raspuns la: #69837) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dreptul de a fi VACA - de cico la: 07/09/2005 20:01:00
(la: "Academia Cafeavencu")
asta cu "El e omul meu…iar eu sunt vaca lui!" nu merge de nici o culoare!!! Nu intr-o poezie ce se dorea totusi sensibila si serioasa ;)))

si faza cu 'eu sunt vaca lui' e dura... it b da shit! :)

de ex: "eu sunt vaca lui" -unde-i poezia aici?
-------------------------------------
Ca acolada la #69425 ("sint vaca omului meu") si-n urma protestelor autoarei (de mai jos) ca versul "El e omul meu…iar eu sunt vaca lui!" a fost deliberat conceput ca atare (nu scris la intimplare), revin la concluzia ca fiecare tre' sa aiba parte de ce-si doreste :)))

Eu nu am o idee preconceputa despre poezie...pentru mine nu exista cuvinte care pot aparea intr-o poezie si cuvinte care nu pot aparea in poezie...nu am scris versul asta ca sa para disonant sau ca sa sochez ci pentru ca poezia are un fir al inspiratiei dupa care scriu..o intrega stare pusa in cuvinte, crede-ma nu scriu la intamplare.
Credeam ca mai ales voi de pe un site stiti de toate felurile de poezie...de libertatea poeziei...nu vreau sa jignesc pe nimeni dar cum am publicat aici ceva putin iesit din tiparul clasic mi-a sarit toata lumea in cap

comentariul http://www.cafeneaua.com/node/view/5797#70032

E deci dreptul democratic al oricui de a sustine CA E VACA, daca asa gindeste si simte!!
#70437 (raspuns la: #69425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uau! asta da iubire!...insa n - de ana si maria la: 01/12/2005 10:38:26
(la: Tot)
uau! asta da iubire!...insa nu cred ca iubirea pt o persoana trebuie sa mearga pana in "calea lacteee", caci asta se numeste deja adorare...iubirea suprema e cea pt Dumnezeu...da in mare imi place poezia pt cuvintele mari folosite si mai ales pt final...e interesant!
picky - de Guinevere la: 10/10/2006 10:39:31
(la: femeie în palimpsest)
Editura functioneaza. Alex e o diafana, e lina, nu te crispa la ea.
Ea nu scrie poezie de cuvinte, culmea e ca tu o intelegi cel mai bine. Da-l dracu' de pix! :o)
Hai incoace la o vorba. Alex, pune niste scortisoara in vinul ala si da-l in fiert.

Guinevere Aimee d'Albon
#150546 (raspuns la: #150538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pacat - de andante la: 24/03/2007 19:46:50
(la: on revient toujours)
Ai inceput asa de bine cu

"revenirea in patria cuvintelor uitate
se face cu aerizari de urgenta"

de-mi asternusem ochii cu mare chef pe urmarea ce a esuat insa cu

"fara alte comentarii adiacente
ca intr-o emisiune marca andrei"


*** - de Protagoras la: 17/01/2008 18:05:42
(la: Înşeală-mă!)
naucitoare poezie. fara cuvinte
#276035 (raspuns la: #275945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Batrane - de alex andra la: 15/05/2008 14:55:04 Modificat la: 15/05/2008 15:19:55
(la: Am einsamsten)
Poezia asta a ta, mai veche, o recitesc cu aceeasi placere cu care am cetit-o prima, a doua, a treia oara...
Da te intreb, cum ma intrebai tu pe mine, nu-i oare doar o "poezie de cuvinte" ?:P:P:P
Nu e... - de monte_oro la: 14/08/2008 16:34:58
(la: dispersie)
...desavarsire... si stii asta... dar e dorul de poezie, de cuvinte, de stari... de tine...
nyx - de lafemme la: 19/08/2010 22:22:18
(la: Iluzionism)
cum am spus mai multor cafegii de se aflau prin preajma la ora cand am scris eu poezeaua... tocmai imi daduse telefon un preten, ca domne... n-as vrea si eu sa vin la cenaclu literar. si ca daca vreau sa fac si eu repede o poezie cu cuvintele : megalopolis, verde, popcorn, hartie, vitrina, mobil... etc

in juma de ora... chiar n-am putut face ceva mai bun. asa ca am strigat si eu la cei de erau prin preajma. stiu ca ai/aveti dreptate.

oricum... oricat de hilar ar parea... poezia mea a fost chiar buna comparativ cu ce era pe acolo. oricum m-am distrat.

concluziunea... evitati cenaclul provincial. :))
#563971 (raspuns la: #563944) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raizen - de Intruder la: 29/11/2010 20:27:09
(la: Sarbatori Narcotice (seria Fara Sens) )
pana acum, poeziile nu ti-au iesit. iti sugerez sa schimbi stilul sau sa ramai in spatiul Zen...acolo nu exista poezii, rime, cuvinte si d-astea.
#584830 (raspuns la: #584827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nyx - de monte_oro la: 07/12/2010 14:58:30
(la: Întâia răsfirare-n decembrie)
mbai, nu merje-asa.... ca doamna-i cenaclista.. Face poezii dupa cuvinte date... cum era?... aha.. "de definitie"... intinde punti ca sa ajunga de la unu... la celalalt din grila de cuvinte... si-apoi preamareste poezia post 90... fara sa vaza daca are noima ce-a scris ea... Si daca transmite fo emotie au ba.. Da-s io tampit, ca n-am aflat pana acum ca poezia e de fapt... pe ntru desenat table ale inmultirii...
#586176 (raspuns la: #586170) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aloooo - de httbogdan la: 20/12/2010 13:55:04
(la: În primăvara lui septembrie )
imi traduce si mie cineva poezia asta, cuvintele astea "iesite din viata de zi cu zi" ma cam dau peste cap. :))
#588400 (raspuns la: #588394) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de nyx la: 07/03/2011 09:26:38
(la: Poezia...idee..metafora sau..?...)
din poezia pe care o citesc in ultima vreme, se desprinde clar apetitul excesiv pentru imagine.
aceasta are ca rezultat un colaj de poze, hai sa le zicem metafore, fara nicio legatura intre ele, din care cititorul poate extrage orice.
nu sunt impotriva libertatii cititorului, ci impotriva lipsei de coerenta si de coeziune.

am zis 'colaj' dar termenul e nepotrivit.
un colaj are, ca principala caracteristica, firul logic care leaga impreuna intr-un sens imaginile prezentate.

revenind: exista o diferenta ucigatoare intre a pune pe cititor pe ganduri si a-l zapaci de creieri.

poeziile pe care le incriminez se bucura doar de o singura calitate, dincolo de virtuozitatea lingivsitica a autorului domneste haosul ideatic.
din fericire sau din pacate - nu ma pot deloc hotari - un cititor imaginativ poate extrage lucruri frumoase din miscarea aia browniana de concepte, imagini si simboluri.
cu cat ii mai ampla, cu-atat sansele-i cresc.
ei bine, asta nu are decat o legatura pasagera si insignifianta cu poetul, care-si aroga merite ce nu-s ale lui.

de-aceea mi se pretinde sa citesc dincolo de cuvinte, sa creez eu insami sens.
refuz sa o fac.
e ca si cand as face propria mea poezie cu cuvintele date.
or, eu vreau sa primesc poezie!

e ca si cum mi s-ar pune pe masa ingredientele si mi s-ar spune ca-i timpul sa gust tocanita.
ei bine, pot sa-mi iau singura ingrediente si pot sa-mi fac singura stufatul, pot chiar sa pun in el mai mult decat mi se ofera.

so,cand pretinzi ca vrei sa ma hranesti, da-mi de mancare, nu ma pune sa-ti curat cartofii si sa-ti amestec in oala.

se confunda de-a dreptul nefericit lectura creativa cu reconstructia poemului care, adesea, nu poate fi construit atata timp cat ii lipseste ori fundatia, ori scheletul, ori ...

de poezia asa-numit 'ermetica' sau, mai rau, 'suprarealista', bazata pe asocieri neverosimile si aberante de cuvinte, nu prea-i mult de zis.
o multime de personaje cu un bagaj lexical redus isi inchipuie ca o constructie de tipul "cai cu copite triunghiulare ma vor tari pe sei ruginite" sau "coarne gesticuland frenetic" - semnifica ceva.
nimeni si nimic nu-i poate face pe acesti oameni sa inteleaga ca desi a creea e expresia liberatii depline, a fi liber nu-nseamna a-ti bate joc nesocotind legile intime de functionare ale limbii in care ai norocul sa te exprimi.

si, apropo de ce-i scriam adrianei cu ocazia lansarii ultimului ei volum: multi au incercat sa construiasca aceleasi imagini ca ale ei. unii au reusit.
din pacate nu-i destul si nu va fi vreodata suficient.
trebuie sa ai si ceva de zis.
si-asta o va deosebi pe adriana de restul scribilor, pana la sfarsit.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...