comentarii

vasile romanciuc poezia de parca te asculta eminescu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"nu-mi permit, ca e eminescu. ce-nseamna evolutia in arta si cultura! " - de Intruder la: 24/11/2007 00:43:31
(la: Poetii ca un puzzle )
LOL!
pai putem oricare din noi sa punem poezii de Eminescu pe forum (stiu eu cateva) si-apoi radem de ele...au mai fost precedente.
daca nu vedem numele autorului, nu ne inhibam.
#259227 (raspuns la: #259202) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte - de proletaru la: 15/01/2008 09:51:41
(la: PF Emin...)
eu cred ca nu e cazul sa inchinam ode, indiferent cat de important a fost personajul in cauza.
sunt oripilat de acest gen de omagieri pentru ca ele au fost in cantitati excesive in trecut.
in scolile pe care le-am facut, a trebuit sa bag la cap toate gunoaiele omagiale cu privire la "marele poet", ca imi placea sau nu.
poezia lui m-a emotionat insa comentariile literare sterile, pline de dantelarie spumoasa, m-au facut sa rejectez cam tot pe tema asta.
stiu, nu se cade sa vorbesc asa, astazi...
dar nici tu nu ar trebui sa ridici lumea in picioare sa asculte odele de preamarire.
cred ca nici lui Eminescu nu i-ar placea asta.
monte-oro - de Intruder la: 12/08/2008 18:30:39
(la: Despre toleranţă, cu Andrei Pleşu )
nu la ce zici tu cu Emin ma refeream cand scriam de avantaj.
un punct de vedere care te avantajeaza e ala cu care defilezi demult, e probat in practica, verificat...si ti-e incomod (cel putin) sa adopti altul.
Emin e cultura, poezie...ce risti? ca esti perceput ca nefiind european? daca esti perceput asa, implicit si Eminescu e considerat ca fiind neeuropean...ceea ce numai un prost ar fi capabil sa debiteze. iti pasa cum te percep prostii?
Emin a lasat tomuri intregi de publicistica si articole in gazetele vremii.

reactia de respingere a unei alte pareri se declanseaza mai acut, atunci cand cineva vine si iti tranteste o opinie diferita...doar pe baza ”dreptului la opinie”...in buna noastra traditie romaneasca.

exact!
...dar completez ca unii sunt atat de incuiati incat nici NU VOR sa asculte alta opinie...sau - in cel mai bun caz - o asculta formal...se gandesc la patlagele si ala vorbeste de parasolare.

#333689 (raspuns la: #333672) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Graal se afla Romania*si pofundo le la daco,dabuleo mai lenga daco! - de sami_paris75 la: 15/10/2008 12:04:15
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Graalul a disparut mai exact pe 16 martie 1244,exact 700 de ani pana la sfarsitul celui de'al 2 -lea razboi mondial.
Ce reprezinta graalul?
Reprezinta un vas sacru din aur masiv de 24 de kt,o cupa misterioasa,care'a fost umpluta cu sangele lui H.C.in momentul cand inima lui a fost strapunsa de sulita unui saldat roman.
Graalul este invizibil pentru ce'i rai si vizibil pentru ce'i buni.
Reprezinta in acelasi timp simbolul puterii spirituale.
O perioada el a fost simbolul rezistentei,puterii si suprematiei papale in Italia si Franta.
Nici'un document istoric,nu poate sa confirme ca Graalul se gaseste intr-un loc bine definit!
Exista insa documente care afirma existenta lui,astfel ,nu s'ar mai discuta prea mult despre Graal.
Cupa sfanta a fost descoperita impreuna cu ce-a mai mare comoara existenta pana in zilele noastre in Montségur,de o dna numita Clemence,ea a fost singura care a descoperit cheia secretului unei poezii de origini chatare.

In fata ferestrei mele
Sta o pasarica
Toata noaptea canta
Canta si iar canta
Nu canta pentru mine
Canta pentru mama.
Luna draga eu te'ntreb
Daca stii de graala
Soarele l'am intrebat
Dar intreb degeaba.
Cant ma uit la ea,
Canta pentru mine
Cand n'o mai privesc
Canta pentru mama
In fata ferestrei mele
Creste o mare floare
Ce face florile albe
Infloresc atat de multe!
Ca nu pot privii spre munte
Muntele din Montségur
Ca o foaie alba
Vad muntii din fata
Spatiul dintre flori
Fereastra spre nori
Fereastra spre comori.

Clemence a privit de mai multe ori printre petalele florilor,prin spatiul liber dintre petale se putea observa manastirea Montsegur,chiar din partea sudica,de unde se puteau observa noaptea flacarile comorii.
Dna Clemence locuia la Touluse,versurile chatare,pe care Clemence le stia de la mama ei,le-a ascultat si le-a transmis mai departe.
Se spune ca in Touluse Clemence a devenit ce'a mai bogata femeie din regiune,a facut multe gesturi de caritate pentru saraci si biserici.
A lasat un testament si patru secole la rand comoara ei inepuizabila a fost mostenirea celor care i-au fost urmasi.
Poezia chatara este cantata acum de toti florarii Touluzieni,cantata de poeti si trubaduri,cantata si de tiganii nomazi.
















#351350 (raspuns la: #351043) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Giordano Bruno la: 07/11/2008 19:21:13 Modificat la: 07/11/2008 19:22:18
(la: Arcusul...)
pai... ce sa zic iti recomand Eminescu vs Eminem
Florin piersic JR se joaca putin de-a regizorul. Si... din toti recitatorii o fetitza accentua mistic acest: Te duci... (din Eminescu) in rest cred ca au fost vreo 10 tipe care nu se ridicau la profunzimea acelei fetite. Asta-i problema... incerc sa recit fiecare poezie care o citesc. In fine... decizia: ce si cum. iti apartine.
:) poti sa asculti de andante... io n-am treaba... pt ca defapt nu am niciun castig. Plata se face in ceruri (in cazuri de genu):)))
#359962 (raspuns la: #359958) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bai omule - de alex boldea la: 07/04/2009 14:08:46
(la: Cu stima)
ce treaba are tudor cu sexi braileanca? asta una la mana.

a doua la mana - cine e sexi braileanca?

a treia la mana - eu zic sa ne mai gandim un pic inainte sa proclamam oamenii care ne plac noua personal ca valori nationale de netagaduit. adica... ok, tudor gheorghe canta. da' nu poti sa spui ca straluceste in ceea ce canta.

eu sincer nu am ascultat decat in camin, si atunci doar cand eram beat sau aveam in plan asa ceva, si doar cantece despre unguri :D aveam un coleg de camera din ardeal si, doamne, ce tuica avea omul ala...
dar n-as spune ca gica petrescu sau tudor gheorghe sunt valori nationale. pentru ca, de ce sa nu recunoastem, muzica romaneasca e in esenta ei de calitate slaba. daca ar fi buna, am avea artisti recunoscuti inernational.
acelasi lucru este valabil si pentru poezie, proza si in general restul artelor. daca existau niste valori reale, ele ar fi stralucit pana acum.
degeaba o sa-mi dati in cap cu exemple de-alde eminescu, mungiu si alti astia, ca pana la urma tot de hagi, nadia si dracula a auzit lumea. sa fim realisti.
ce e romania pe harta lumii? ce avem noi care e doar al nostru si e recunoscut de toata lumea? nu, nu avem.

brancusi? personal nu m-a miscat niciodata, dar, hai, fie, sa zicem brancusi. altcineva? aud?
Eminescu n-a existat. - de cosmacpan la: 15/06/2009 08:11:10
(la: 120 dupa Emin)
Trebuiau să poarte un nume

Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe.
Ca o barba nepieptanata de crai.
Si niste ape ca niste copaci curgatori
În care luna îsi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli
Pe care-i chema : Mircea cel Batrîn,
Stefan cel Mare,
Sau mai simplu : ciobani si plugari,
Carora le placea să spuna
Seara în jurul focului poezii -
"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a".

Dar fiindca auzeau mereu
Latrînd la stîna lor cîinii,
Plecau să se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii
Si cu turcii.

În timpul care le ramînea liber
Între doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor
Jgheaburi
Pentru lacrimile pietrelor înduiosate,
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei
Si ai Tarii Bîrsei si ai Tariii Vrancei
Si ai altor tari românesti.

Au mai existat si niste codri adînci
Si un tînar care vorbea cu ei,
Întrebîndu-i ce se tot leagana fără vînt ?

Acest tînar cu ochi mari,
Cît istoria noastra,
Trecea batut de gînduri
Din cartea cirilica în cartea vietii,
Tot numarînd plopii luminii, ai dreptatii,
ai iubirii,
Care îi ieseau mereu fără sot.

Au mai existat si niste tei,
Si cei doi îndragostiti
Care stiau să le troieneasca toata floarea
Într-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi si miscatoare sesuri.

Si pentru ca toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus
Eminescu.

CONGRESUL AL 10-LEA DE DACOLOGIE EMINESCU 2009 - de sperantao la: 02/07/2009 10:54:11
(la: Zamolxianism)
Organizat de Dacia Revival International Society (cu sediul la New York), Congresul dedicat lui Eminescu ne-a reamintit personalitatea geniului românilor. Congresul s-a desfăşurat în perioada 14-16 iunie 2009 la Bucureşti.


Preşedintele Fundaţiei DACIA REVIVAL, dl.dr.Napoleon Săvescu a deschis lucrările Congresului printr-o retrospectivă asupra Congreselor anterioare, prezentând temele abordate, dar şi acţiunile practice, de recuperare şi promovare a valorilor şi simbolurilor geto-dacice. Manifestarea a fost prefaţată, duminică, de un spectacol de muzică, dans şi poezie, susţinut pe scena Teatrului de vară CONSTANTIN TĂNASE din Parcul Herăstrău de tineri interpreţi sensibili şi originali care au aprins în noi dorul de sufletul neamului românesc.


Semnalăm prezenţa inedită, în cadrul Congresului de Dacologie EMINESCU 2009, a profesorului de filosofie şi studii ale religiilor Octavian Sărbătoare din Sydney - Australia.

Lucrarea prezentată de domnia sa:
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR
ne îndreaptă privirea către o revalorificare a tradiţiilor româneşti populare, aducătoare a echilibrului şi stabilităţii în fiinţa noastra.
Aula Congresului a găzduit cartea PE CALEA LUI ZAMOLXE, a scriitorului australian de origine română Octavian Sărbătoare. Concisă, clară, este scrierea unui om de acţiune. Prin faptele relatate ne creează unicitatea înţelepciunii spiritualităţii iar mutarea centrului din orient către plaiurile noastre mioritice ne dă speranţa ivirii izvorului de viaţă în arealul carpatin.


Cartea a fost lansată în cadrul ACADEMIEI DACOROMÂNE în 18 iunie 2009, prilej de felicitare a autorului ei de către participanţii eminenţi ai acestui forum.
#457564 (raspuns la: #448751) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"despre cum vad/simt eu poezia." - de petretuteavsnietzsche la: 02/09/2009 22:36:19
(la: batranutragator la Radio Lynx, azi, intre 22 si 24 )
pai... daca Vironica sîmţea poezia cum tre, era alta treaba. Odata ce iti este ascultata poezia, aia e suspecta :)) traba.
#477585 (raspuns la: #477582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si vasile, toarna - de modigliani la: 06/01/2010 19:13:59
(la: radio cafeneaua)

:))VASILE TOARNA,,PAVEL STRATAN'' :))
Asculta mai multe audio Muzica

#512637 (raspuns la: #512634) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La multi ani! - de amari la: 15/01/2010 15:22:15
(la: Când am început să-l iubesc pe Eminescu)
lui Eminescu care ramane unul dintre simbolurie natiei noastre.Sunt oameni in lumea asta care au invatat romaneste doar pentru a-l putea citi in limba lui pe Eminescu.

Ca omagiu...una din poezii lui:


Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limba
Recea cumpan-a gândirii
Înspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.

Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.

Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Între dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating, sa feri în laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.

Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.
*** - de cattallin2002 la: 04/02/2010 16:16:38
(la: 15 ianuarie - sarbatoare cu cruce rosie?)
Nu exista nicio sansa sa fie facut sfant,se poate pune doar intrebarea daca a murit credincios. In ultimele zile am citit ceva despre asta, un comentariu de Zoe Dumitrescu Busulenga: http://www.crestinortodox.ro/editoriale/eminescu-intre-credinta-cunoastere-70429.html
A fost atras de ideile filozofice, inclusiv cele orientale. Avea si momente de indoiala in privinta credintei (nu stiu daca erau doar momente).
Busulenga spune ca moartea unei fetite pe care o indragea, din satul natal, i-a zdruncinat credinta.
Cu trei ani inainte de sfarsit, intr-o perioada de luciditate, a stat o scurta perioada la manastire: "De altfel, o marturie mult mai tarzie, de prin 1886, din perioada ultima a bolii, vine sa confirme intoarcerea definitiva la credinta izbavitoare. Incurajat de Creanga sa incerce si un tratament la bolnita Manastirii Neamt, Eminescu accepta sugestia. Tratamentul nu s-a dovedit eficace, dar aura locului sacru l-a inconjurat pe bolnav cu clipe de liniste binefacatoare pentru sufletul sau. Caci, asa cum a consemnat un duhovnic al manastirii pe un Ceaslov, poetul a cerut sa fie spovedit si impartasit (era ziua de 8 noiembrie 1886, ziua Sfintilor Voievozi Mihail si Gavriil, ziua lui Mihai). Si, dupa ce a primit Sfanta Impartasanie, a sarutat mana preotului si i-a spus: "Parinte, sa ma ingropati la tarmul marii, langa o manastire de maici si sa ascult in fiecare seara, ca la Agafton, cum canta Lumina lina ".

Printre poeziile sale se numara si cateva religioase, de genul:

Rasai asupra mea, lumina lina,
Ca-n visul meu ceresc de-odinioara;
O, Maica Sfanta, pururea fecioara,
In noaptea gandurilor mele vina.

Speranta mea tu n-o lasa sa moara
Desi al meu e un noian de vina.
Privirea ta de mila calda, plina,
Induratoare - asupra mea coboara.

Strain de toti, pierdut in suferinta
Adanca a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic si n-am tarie.
Da-mi tineretea mea, reda-mi credinta
Si reapari din cerul tau de stele,
Ca sa te ador de-acum pe veci, Marie!

Unicul, dar eternul "Luceafăr"al poeziei universale - de perfect_dreams la: 20/02/2010 20:05:33
(la: Un articol scris de Mihai Eminescu .)
Nu cred că literatura romậnă a avut de-a lungul timpurilor parte de poeţi adevăraţi şi deosebit de talentaţi ca însuşi steaua ce va străluci mereu,o stea care nu se va stinge nicicînd şi poate niciodată nu va răsări alta mai strălucitoare ca – ‘’Luceafărul’’ .Poporul nostru se mîndreşte cu un geniu ca Eminescu, el este astrul spre care ar trebui să tindem...Cu toate că a murit cu mult timp în urmă , Luceafărul poeziei romậne ne-a lăsat nouă o operă
N-ai nimerit-o. Ascult genuri - de Dan Logan la: 23/09/2003 15:02:46
(la: Sfertodoctii cu pretentii si muzica clasica.)
N-ai nimerit-o. Ascult genuri diferite, dar nu de toate si orice. Manelele imi fac greata, de la tehno ma doare capul iar de la drum-and-bass ma apuca o plictiseala "monstra"... Rap-ul il dispretuiesc.
#384 (raspuns la: #377) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
luati de ascultati aici un sample - de Daniel Racovitan la: 02/10/2003 05:32:16
(la: Marele Eveniment)
Daca nu stiti despre ce melodie discutam si vreti sa ascultati o bucatica din ea, gasiti la linkul de mai jos o mostra:
http://www.leonard-cohen.com/lc12_01.html

#648 (raspuns la: #537) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Contrasensuri - de papadie67 la: 08/10/2003 18:44:49
(la: Sensul vietii pe Terra)
Deoarece, judecand dupa raspunsuri, intrebarile monikai erau puse de fapt pe un ton serios, arunc cat colo basca, blugii si lavaliera, la camasa alba-mi potrivesc cravata (desi habar n-am sa-i fac nod) si ma arunc:
1: da
2 si 3: da ( :0)...sorry!..)
de ce existam? A, deci existam, de fapt?! (ori facem parte poate doar din visul cuiva sau a ceva? - nu, nu Matrix...vezi Eminescu si-ale lui surse)
S-admitem, deci, ca totusi, existam. De ce?
a. Conform Cartilor Sfinte, practic indiferent de religie (in continuare cea mai populara incercare de raspuns), suntem aci-ntr-un fel de zona gri, etapa tranzitorie intre un soi de cenusiu prenatal si-un alb sau negru postmortem, in functie de cat de cuminti si-ascultatori am fost in tranzit, precum si cat de mult am avansat pe calea renuntarii la ce ne place-originar in detrimentul a ceea ce favorizeaza si faciliteaza socialul, in general.
b. alegand de-a ignora mentionatele Carti, deschidem usa larg imaginatiei si speculatiilor de tot felul, cu rezultate ultime dintre cele mai diverse pe planul propriei linisti sufletesti, in cazul celor rari care, cumva ajung la vre-o concluzie cat de cat argumentata.(apropos...un cal troian, cadoul asta al imaginatiei, nu gasiti?)

4: ambele variante sunt in mod egal posibile. Nu mai ramane decat de ales una din ele. Dar nu-i obligatoriu.
n.b.: alegerea-i individuala (sic), dupa care fiecare se descurca cum poate mai bine cu ce s-a captusit. Cel mai rau se pare ca sfarsesc cei care fie nu se hotaresc deloc, fie o fac prea des.

Poate-l aflam vreodata, dar daca da, mie va rog sa nu mi-l spuneti, ca precis ma plictisesc si nu mai termin cartea/filmul, daca-mi serviti deznodamantul cu anticipatie.
Tara, tara, tara, asculta gla - de Cata la: 11/10/2003 12:36:06
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
Tara, tara, tara, asculta glasul DOMNULUI! Ier. 22.29
Tara, tara, tara, asculta gla - de Cata la: 11/10/2003 12:51:50
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
Tara, tara, tara, asculta glasul DOMNULUI! Ier. 22.29
"Sa nu furi" - porunca a 8-a. E porunca lui Dumnezeu. Iar noi suntem un popor crestin. Sau nu?
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



DOINA de Eminescu - de JCC la: 15/10/2003 13:42:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
D O I N A
de Eminescu

De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta strãinãtate.
Din Hotin si pân' la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strãinul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au fãcut dusmanii cale,
Din Sãtmar pânã 'n Sãcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român sãracul!
Indãrãt tot dã ca racul,
Nici îi merge, nici se'ndeamnã,
Nici îi este toamna, toamnã,
Nici e vara vara lui,
Si-i strãin în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseazã pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strãinãtate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbracã tara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacã
Si isvoarele îi seacã -
Sãrac în tarã sãracã!
Cine-au îndrãgit strãinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!


Stefane Mãria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toatã grija schitului,
Lasã grija Sfintilor
In seama pãrintilor,
Clopotele sã le tragã
Ziua'ntreagã, noaptea'ntreagã,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sã 'ti mântui neamul tãu!

Tu te 'naltã din mormânt,



Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odatã,
Ai s'aduni Moldova toatã,
De-i suna de douã ori,
Iti vin codrii 'n ajutor,
Toti dusmanii or sã piarã
Din hotarã în hotarã -

Indrãgi-i'ar ciorile
Si spânzurãtorile!





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...