comentarii

vasile romanciuc poezia stejarul pentru copii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
generatzii de romani(...culese si trimise...) - de SB_one la: 16/06/2005 14:41:03
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Sociologii au studiat si identificat generatii: s-au
perindat in ultimul secol generatia interbelica; generatia "baby boomers";
generatia hippie; generatia youpie; generatia X; generatia Y. Parintii
nostri au fost generatia de sacrificiu. Ei s-au chinuit cu comunismul
pe model chinezesc antedecembrist. Apoi cu tranzitia; cu
entuziasmul postdecembrist; cu nesiguranta zilei de maine; cu
Caritasul, Bancorexul, FNI-ul. Cu inflatia, cu criza economica. Cu totul si
nimic. Apoi am venit noi.

Noi suntem generatia care pleaca. Generatia care a
plecat. Generatie de alienati. Noi, care muncim la negru in Irlanda, care
cersim in Franta, furam in Spania, spalam vase in Italia, ingrijim de
copii in Anglia.
Care studiem in America, programam sau facem avioane
in Canada.
Generatia care pleaca. Dezamagiti de prezent, visam la
un viitor in care ne reintoarcem acasa plini de bani, ne luam case, ni
le mobilam si dotam cu electrocasnice asa cum am vazut afara. Generatia
care se straduieste sa puna un ban deoparte. Care vorbeste cu parintii
prin telefoanele VIP cu cartele cu cod. Care scrie mailuri prietenilor,
vorbeste prin messenger cu fostele iubiri din tara, care tine
bloguri si face poze.
Orice numai sa nu ne instrainam.

Nu vrem sa fim francezi, italieni sau spanioli. Le
vorbim limba de nevoie. Injuram, iubim, plangem in romaneste. Suntem
romani, chiar daca nu stam ore intregi la coada ca sa votam. Suntem
romani atunci cand ascultam manele sau parazitii si ne povestim viata de
student. Atunci cand intram pe forumuri de discutii si criticam
ultimele hituri O-zone.
Atunci cand ne intoarcem acasa de sarbatori si dam de
baut prietenilor.
Cand salivam la amintirea sarmalutelor de acasa, a
muraturilor de iarna cum nu gasesti aici, a palincii, slaninei afumate,
tobei, caltabosului, mamaligii. Suntem generatia plecata pe afara. Un roman din sapte.
Cu nimic deosebiti, schimbati totusi cu desavarsire.
Ingrijorati de destinul tarii, dar usurati totodata la gandul ca, din
fericire, nu e neaparat si al nostru.

O generatie pierduta. O generatie care spera sa se
reintoarca, odata si odata. La parinti, prieteni lasati in urma, iubiri de
demult. La mamaliga de odinioara, la sarmalute, cozonac, palinca,
slanina afumata. La colidele de Craciun, la ciocnele oualor de Pasti.
La bunici, la copilarie, la Romania pe care ne-o amintim, la Romania
pe care o purtam in suflet. O Romanie, din pacate, disparuta. Pentru
totdeauna.

#55139 (raspuns la: #54503) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie...din folclorul copiilor - de cosmacpan la: 26/08/2005 23:40:32
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
in poiana din padure
aveau casa trei pitici
unul facea cafea buna
si-altul manca doi pui fripti
numai unul bea mai frate
cico de cadea pe spate.
ca sa nu se baloneze
si in can(i) sa se-mbaieze.
din poiana-n bucuresti
arcul tre' sa-l ocolesti
si-ai sa-auzi vantul cum cheama
frunza-n codri de arama
s-in spate la national
e coliba lui mos sam.
pam, pam.
#68331 (raspuns la: #68278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comunistii il invinuiau de transcedentalism iar acum e comunist? - de daniela_sorina_albeanu la: 25/10/2005 20:34:28
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
Acum n ani, la primul cenaclu Flacara la care am fost si eu ca multi din adolescentii acestei tari, Marin Sorescu a fost invitat de onoare adus de Adrian Paunescu, pentru a desminti zvonul care circula atunci prin tara despre curentul transcendentalist, (cred ca era prin anii 80 ). Pe lista lor erau multi oameni de cultura valorosi, in special psihologi si sociologi,dar si scriitori si poeti printre care si Marin Sorescu. Asa ca nu vad cum ar fi putut fi un mare comunist. Si ca sa ajung si la poezia lui Sorescu daca iau numai "Eminescu n-a existat" sau "Trebuiau sa poarte un nume"
sau "Tusiti", nemaiadaugand poezia lui pentru copii. Pe Sorescu trebuie sa inveti sa-l cunosti pentru a-l putea aprecia.
#81239 (raspuns la: #13967) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"povestea-i a ciocanului ce cade pe ilau" - de aqua la: 03/02/2008 18:48:21
(la: si cam atat)
SCRISOARE/ROMAN ABSURD
Sau un fel de mesaj in sticla in desert..

Ce ramane ? 2 valize cu boarfe si o poveste care nu mai incape in bagaje. Poveste...in adevaratul sens al cuvantului...cu motto, capitole si tot ce trebuie..poate doar fara happy end...chiar daca banala probabil ...ca in Minulescu « la circ/ un accident banal/un acrobat/un salt mortal/si acrobatul nu s-a mai sculat(...) cu aceeasi balerina langa el/alt acrobat/alt salt mortal »
Deci ...fara pretentii de originalitate ( lait-motivul meu !)... doar ceva « rotund » de genul :

« M-a sarutat pe frunte luna
Si ochii mei s-au deschis ca mari porti nelamurite
Unde duce drumul care incepe odata cu marginea mea.
Luna a zambit si si-a pastrat secretul
Iar eu am pasit mirata in mine
Era intuneric si liniste deplina
Si mi s-a facut frica.
mi-am facut atunci inima scut
si mi-am intors privirile inlauntrul meu.
Parca asta inseamna sa te cunosti pe tine insuti, nu?
Dar ce ciudat, eram si in adanc tot eu.
Si cand am facut scut si inima noului eu
m-am regasit tot pe mine.
Cum sa te mai cunosti in conditiile acestea? »

Majoritatea lucrurilor s-au nascut prin negarea altora; dar printr-o noua negare s-a ajuns din nou la cele dintai. Evolutia e deci rotunda?
Pitagora- „armonia sferelor”; cele 9 sfere ale lui Dante; notiune de perfectiune ; forma corpurilor ceresti, atomul- rotunde; ideea de perfect – acelasi din orice punct e privit, fara inceput si fara sfarsit- oare nu este acesta sentimentul eternitatii?
Timpul este intotdeauna rotund....
Cam asta e esenta “capitolelor” mele.

Capitolul I - Copilaria (ca in Maxim Gorki !)

« Inceputurile mele sunt atat de numeroase
Si in atat de multe locuri
Incat uneori imi vine sa le strig oamenilor
- lasati in pace stiintele voastre exacte
si priviti-ma.
Eu sunt universul.
Iar soarele care in fiecare dimineata
aseaza cerul la locul lui
e inima mea fierbinte.
Rosti cu mandrie fluturele.
Apoi,
Ca in fiecare seara.
Isi despica aripile
Si le aseza in locul pleoapelor mele.
Si universul… adormi”

Capitolul II- Adolescenta
sau baietii si blocajele
sau la 18 ani descoperi ca „heaven is just a sin away”.

« Sometimes I want to dress in jeans
Sometimes I want to dress in lace and flirt
Sometimes I don t like boys at all
Sometimes I like a boy so much it hearts”

Capitolul III. Casatoria.

Mi-am proptit bine gandurile in inima ta
Si am strigat : « Aici imi voi zidi manastirea,
In zidurile careia,
Ma voi inchide la fiecare asfintit ! »
Dar totul in jurul meu dintr-o data a tacut.
Doar inima ta zambind mi-a soptit:
“Fii binevenita in tara vesnicului rasarit!”

Capitolul IV. Eu si ceilalti barbati din viata mea
Sau
La 40 de ani descoperi ca poezia este pentru copii si pentru rafinati
Sau
Despre arta de a cere si realitatea de a primi

“Looking for love in all the wrong places
Looking for love in too many faces”

Capitolul V. Acum
Sau dupa 40 de ani..e timpul sa trec la proza
sau
Iluzorie "The future is already here; it's just unevenly distributed"

« Aici nu incepe
si nu se termina nimic.
Nu e decat un zid de manastire
Si drumul care trece mereu prin mine
Aliniindu-si plopii
De o parte si alta a tamplelor mele.
Si bineinteles eu,
Adunand legende din praf
Si masurand atent
Timpul cu pasii.
A trecut exact un rotund de vieti
De cand eram mesterul Manole
Si ma-nchideam intre ganduri
Zidindu-ma la fiecare asfintit .
Si oare ce am sa mai construiesc
Cand voi gasi capatul liniei
Ce trece printre tamplele mele
Impartind spatiul
In curgere si statornicie ?
-se intreba cumpana fantinii
secate de mult
in locul unde nu incepe
si nu se termina nimic
Epilog

..si pentru ca toate sunt rotunde...

« Oricare cer se imparte la doi
si ma mir ca nu stii,
e o regula de divizibilitate
pe care noi, pasarile
o invatam in prima zi de la soare »
rosti cu seriozitate pescarusul.
« Oricare inima se imparte la doi »
incercai eu sa-l conving.
E o regula de divizibilitate..
Dar pescarusul dadu cu dispret din aripi
Si pleca sa traseze orizontul.
Ei, ce sa faci. M-am asezat la loc
Si am continuat sa lipesc cu grija
Cele doua jumatati simetrice
ale inimii.



giordi - de lafemme la: 03/07/2008 09:40:04
(la: Ganduri...)
era cel de la poezia lui bright. cope-paste aiurea. ma documentam. :D
#322106 (raspuns la: #322104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 26/11/2008 22:22:19
(la: Parintele Nicolae vesteste)
ok, abia acum am citit ca esti scriitoare de poezii religioase pentru copii.
n-ai gresit situl, aici avem di tati...chiar si copii.
#366497 (raspuns la: #366482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adica numai in epoca de piatra se facea curatenie, se spalau vasele, se gatea, se cresteau copii? :D E drept ca acum tehnica ajuta mult, poate ca si barbatul dar orisicat...o femeie care are servici si familie nu ca are mult timp ramas...
Depinde...
#539746 (raspuns la: #539705) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O poezie favorita de-a mea... - de ikoflexer la: 25/03/2004 13:55:16
(la: Cele mai frumoase poezii)
O poezie favorita de-a mea... si puteti si sa o auziti recitata de autor la
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/fatfrumos.html

Fãt-Frumos -- de Adrian Paunescu

Oameni, oameni, fratii mei,
Disperatii, fericitii,
V-ati spãlat de superstitii,
De demoni si dumnezei.

Insã-i nu-i destul folos
Dacã peste tot ce este
V-ati spãlat si de poveste,
L-ati pierdut pe Fãt-Frumos.

Vin la voi acum plângând,
Gura-mi sângerã ca rana,
Unde este Consânzeana,
In ce bolti, pe ce pãmânt?

Mã ridic plângând de jos,
Ca la un pierdut examen,
Unde vã e basmul, oameni.
Ce-ati fãcut cu Fãt-Frumos?

Fãt-Frumos n-a existat,
N-a stat nimãnui în cale,
Era numai visul moale
Al vreunui trist bãiat.

Mai visati de vreti sã fiti
Fericiti cu capu-n pernã,
Feriti epoca modernã
De rigizi si scofâlciti.

Din prea mult entuziasm
Sã nu spargeti Voronetul,
Dati-i voi mai mare pretul,
Oameni, mai râvniti la basm.

Voi, care aveti copii,
Nu-i lãsati sub gând satanic,
Sã respire sterp, mecanic,
Ca si când nu ar fi.

Doborâti himera jos,
Oameni, reveniti în lume,
Pe umana noastra culme
Regãsiti pe Fãt-Frumos.

Fãt-Frumos si toti ai lui,
Fiincã unde nu-i poveste
Lume nu-i si om nu este
Si, de fapt, nimica nu-i.

El venea la noi pe jos
Si ni l-au rãpit piratii,
Vamesi vigilenti, redati-i
Actele lui Fãt-Frumos.

Dati-i viata înapoi,
Ochii mari, miscarea buzii,
Fãt-Frumosul din iluzii
Si frumos numai prin voi.
Frumoasa poezie,mi-a placut t - de nelu1954 la: 18/08/2004 18:23:11
(la: Cele mai frumoase poezii)
Frumoasa poezie,mi-a placut tare mult! E stilul acela " infantil " al poeziilor pentru copii !
Mi-am adus aminte ca am fost candva un copil care ....
#19945 (raspuns la: #11275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aripile unei pasari - de giocondel la: 20/10/2004 07:28:52
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Dragii mei,

sa spunem ca omenirea este, simbolic vorbind, o Pasare.Una frumoasa, poate chiar acea maiastra pasare phoenix, tinand cont de istoria noastra zbuciumata-plina de regrese si renasteri.

femeia si barbatul sunt cele doua aripi ale acestei pasari....daca una din aripi este atrofiata, nedezvoltata, pasareaua din povestea noastra va zbura in cerc, sau nu va zbura de loc.In ambele cazuri, nu isi va fi implinit menirea sa de pasare, de a se desprinde de pamant si a se inalta spre CER.

pana acum si inca ceva timp de acum incolo, una din aceste aripi ale omenirii- mai exact Femeia, a fost neindreptatita si nedezvoltata (lipsa de acces la educatie).Rezultatul?omenirea nu si-a putut manifesta intreaga potentialitate, toata frumusetea sa, tocmai datorita acestei nedreptati comise fata de cealalata jumatate( mai mult chiar de jumate) a sa.

Practic, neintelegand faptul ca sufletele nu se diferentiaza prin sex in fata lui dumnezeu si tratand femeile ca pe niste fiinte inferioare, nedemne de a fi luate in considerare, ne-am taiat singuri craca de sub picioare.

Nu sunt feminista, nu cred in superioritatea femeii fata de barbat.Ci in Egalitate: atat in fata Divinitatii cat si in Drepturi.Ca suntem diferiti si ca avem capacitati si atributii diferite, este una.Insa a considera ca unul ii este superior celuilalt doar prin apartenenta la un sex sau altul, este dovada de ingustime atat intelectuala cat si spirituala.

Tema de gandire: daca aveti un baiat si o fata si capacitatea de a educa numai unul dintre acesti copii, pe cine veti trimite la scoala??


Raspuns: Fata!!!, pentru ca ea este Primul educator al noilor generatii, pentru ca ea va fi mama, deci influenta cea mai directa in viata noului suflet.

faptul ca barbatii romani ( majoritatea lor) se cred superiori femeilor -al caror destin unic si determinat este de a ramane la cheremul dumnealor si de a-i servi fara proteste- se datoreaza exemplului pe care l-au vazut in familie si de cele mai multe ori educatiei primite de la chiar propria lor mama: "lasa ionut draga, ca spala mama vasele. asta e treaba de femeie.sa dea dumnezeu sa gasesti o femeie sa aiba grija de tine cum am eu..etc" plus exemplul tatalui care trage pumni la nevasta in cap cand vrea muschiu lui, pentru ca poate.

este pur si simplu un cerc vicios de care societatea romaneasca nu
se va putea desprinde cu una cu doua, pentru ca prejudecata, ca barbatul ii este superior femeii, este adanc inradacinata pana si in mintea majoritatii femeilor.

candva se va ajunge la o moderatie si din acest punct de vedere, desi exista pericolul sa cadem in ceallata extrema- a discriminarii barbatilor.Insa eu am incredere nezdruncinata in faptul ca oamenii vor gasi un echilibru si ca intr-un final cele doua sexe nu se vor mai sabota reciproc ,ci accepta si aprecia in intreaga frumusetea lor.

Atunci omenirea isi va lua zborul spre o noua era, o alta inaltime a existentei sale, iar cele doua aripi ale sale vor fi in armonie, isi vor conferi reciproc sprijin si mai ales vor da un sens Zborului.

Va puteti imagina o astfel de etapa in evolutia omenirii??
EU POT si e tare frumos..............


P>S: Acum 160 de ani,in Iranul musulman, Poetesa Tahirih si-a aruncat valul si a manifestat pentru egalitatea femeii cu barbatul spunand : " ma puteti omori dar emanciparea femeii nu o puteti opri!!"

La scurt timp a fost torturata, strangulata si aruncata intr-o fantana de la marginea drumului.Cuvintele ei, atat de indraznete insa evident profetice, au razbatut peste ani.La fel si poezia sa, de o extrema sensibilitate.
poezie poezie.. - de giocondel la: 11/03/2005 02:46:57
(la: Măicuţă, ştiu că nu poţi să m-auzi)
nu stiu de ce dar imi suna a cosbuc si mie mi-a placut mult cosbuc cand eram in clasele primare...( prima poezie memorata, cand aveam vreo 3 ani, e cea cu lupul ce umbla prin sat sa fure/si sa duca in padure/ pe copii care plang) asa ca imi place poezia cu rima chiar daca "unili guri zice" ca nu e la moda...


". O SON OF BEING!
Busy not thyself with this world, for with fire We test the gold, and with gold We test Our servants." ( The Arabic Hidden Words)



Oare cine a scris poezia asta? - de Fata Morgana la: 25/05/2005 15:03:41
(la: Cele mai frumoase poezii)
TU

În fiecare vis îţi văd făptura
Cum sfâşie distanţa şi-mi infierează gura
Cu sărutari ca focul, cu şoapte adorate
Şi mă trezesc, străină în patul meu, în fiecare noapte.

Căci nu eşti lângă mine şi totul e pustiu,
Ca haosul din jurul Pământului cel viu!
Mă doare, mă devoră o dragoste nebună
Şi te sărut cu patos, prin razele de lună.

Eu ştiu că luna blândă
Îţi intră prin fereastră
Iar razele-i senine ţi-aduc iubirea mea,
Căci inimna lor bate
La fel cum bate A NOASTRĂ!

Te mângâie pe frunte...
O, câte le invidiez!
Şi te veghează tandre,
Cum eu mi te veghez.

Căci te iubesc, copile, cu-adâncă venerare,
Iar dragostea-mi fierbinte e ca un mistic crez,
Că mă întreb adesea, când văd fiinţa-ţi scumpă: oare
Să te sărut, iubite, sau să ingenuchez?

Am scris poezia asta în urmă cu 15 ani, când eu şi soţul meu nu ne mutasem, încă, împreună.
Am scris-o "pe nerăsuflate", ca şi cum eu aş fi compus-o. Dacă da, este şi singura poezie pe care am scris-o vreodata. Ce vreţi, nu e om să nu fi scris o poezie...
Mă întreb, oare eu am compus-o? Sau a fost vorba de o poezie citită şi uitată, pe care subconştientul mi-a furnizat-o ca fiind a mea? Dacă e aşa, ştie cineva numele adevaratului autor?
Ivy - de latu la: 15/11/2005 23:52:36
(la: am si io o problema)
uite..stiu ca nu trebuie sa scriu pe subectul lui maaaan
de ce sa nu scrii pe subectul lui man? (inregistrez ca si tu esti emotional supraincarcata scriind acest mic mesaj, daca iti tremura mana cand scrii nick-ul autoarei..

la gaini acolo am invatat si ceva cuvinte in franceza....vezi "darling")
nu este nici o gainarie sa inveti franzuseasca, da' numa fiinca stii mai bine ca mine franzuseste nunseamna ca tre' sa-njuri. Ca io-s baiat simptit si nu ma pretez la vocabular d'asta de darlingi...

mie imi place intotdeauna cind cineva ma baga in seama..si ma si indragostesc asa..instantaneu..
Da, sunt obisnuit sa se indragosteasca fetele de mine, de multe ori stau in bataia vantului sentimentelor si ma-ntreb: Oare ce bine am facut eu la Dumnezeu, de le mana la mine? Nu ca as fi nemultumit. Nu, da' de multe ori e obositor sa conversezi asa toata ziua despre teme telectuale, ca stii matale ca discutile astea si obosesc, nu numa ca-s interesate...
Dar destul am vorbit despre mine.
Hai sa vorbim si de tine: Ce anume ti-a atras atentia la mine, ca asa instantaneu nu se-ndragostesc decat gainele iar tu vad ca vorbesti si limba lu' Aliosa. De aia ma intereseaza daca ai putea sa-mi zici ce-ai gasit la mine, da nu pe ruseste ca io nu pricep nimica...

so..poate-mi trimiti un email pe adresa mea de email, ca eu am sa astept si am sa controlez din 5 in 5...minute..
da, iti trimit, trebe numa sa capat concediu, ca asa cu una cu doua nu pot sa-ti rasnesc cuvinte care sa te atinga la inima ta duioasa ca un spic de grau in bataia monsunului de toamna. Trebe timp sa compun ceva frumos, poate si o poezie, depinde de cat esti de indragostita, ca daca nu simt vibratia strunelor cerebrale nu pot sa scriu bine ca vorba aia: Ce-i sub gusa si-n capusa....
Sper de asemenea, ca n-ai disperat tot incercand din 5 in 5 minute mailul, sa vezi daca n-a venit vesti de la mine, si-mi pare rau daca porumbelul electronic nu ti-a semnalat ca mai traiesc, dar stii? eu sunt simtitor si timid de felul meu, chiar daca viata cu hartoapele ei ma invatat sa ascund asta atat de bine ca oamenii nu se mai prinde.

si as vrea sa-ti placa si tie de mine
Vaaaaaai, dar nu-ti fa griji draga mea, siiiigur o sami placi. Apropos, stai in strainatate? Nu ca asta ar fi important pentru sentimentele mele curate ca vinul in clondir facut de bunicu anu trecut. Doar as vrea sa te cunosc mai bine si de aia intreb.

stiu si ce inseamna "sindron"(chiar daca maaaaaaan din gelozie a zis ca nu exista asa un cuvint..ei ii trebuiesc poze...deh)
eu nu stiu cei aia sindron, ca dupa clasa patra m-am lasat de scoala, c-a zis si invatatoru' - om bun - ca acuma ca sunt major nu tre' sa mai viu la scoala. Dar tu, care cunosti la oameni ca man (de ce va tremura la toti mana?) si te-ai prins ca ne-a tinut degeaba si care esti ca un dex ciclopedic dupa cum scrii, poti sa-mi zici sigur ce-i aia, si daca vrei putem dupa aia cand nentalnim, sa si incercam daca ne place...

ma mai gindesc cu dl. Linux (ohh suna asa de sexy numele lui..)
Aaaahh! nu-ti da gandul din mana pe vrabia de pa gard! Lasa-l pe Linux, ala e de unde-i tot timpul frig. Aia toti e frigizi, si femei si barbati...

dar am vazut ca sunt si altele care vor sa-l cunoasca..
Lasa-le pe alealalte sa faca copii cu cracanism si cu virusi...

so..ramin cu tine..daca si tu vrei..
Daca vreau? Mai intrebi?
(Nu uita sa-mi scrii si tu unde locuiesti, nu de alta da sa stiu cum sa dau de tine)

deci scrie-mi!!! Astept
Oooo dulce faptura virtuala, asteptarea ta a luat sfarsit!!!

Acum inchei micile mele randuri ca-i tarziu si incepe asteptarea mea neinduratoare pe care numai ceasul meu cu sonerie sau epistola ta o so poata scurma...
Fie-ti mila de un suflet simtitor, scuturat de vibratiile unui dor de neinvins, si nu astepta prea mult cu scrisul.
Iti astept cu nerabdare randurile...
Pa. Viseaza frumos, sau mai bine scrie-mi ca sa stingi macar un pic flacarile din mine care fac sa ma mistui interior ca o bucata de lemn de stejar in caminul aprins....

#87870 (raspuns la: #87593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
POEZIE http://www.cafenea - de oanalaur la: 25/11/2005 15:03:09
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE

http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul xxxxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine x


http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? X


http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul


http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? x





PROZA

http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara". x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului xxxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3) x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4) x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte) x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonata x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla xx
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea x



http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de familie ciudat x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra sferelor de carton x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia xx
www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza" xx NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii" x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire" x NOU
Ciao copii - de fefe la: 16/10/2006 17:43:42
(la: Trancaneala Aristocrata "10")
Acuma dimineata am primit chestia asta in email. Sper sa va placa si voua la fel de mult ca mie.

*************************
*************************
*************************

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X.

Nascuti pina la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat`o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic".

Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii care au strigat „Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.

Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.

Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.

Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Spuneam misto si fain in loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s`a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s`a certat Mila cu Shiro.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala. Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam.

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, oricum!" Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste
jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe e`uri, iar la scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi.

Noi am injurat arbitrul care ne`a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i`am trimis 10,000 de mailuri de „dulce". Noi nu ne dadeam bip`uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam !pe gura! pe cine „iubeam". Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s-a cerut) prietenia", care inca roseam la cuvantul „SEX", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am complectat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne`am spalat pe maini dupa ce ne`am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam. Noi am auzit cum s`a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit`o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea „Feriti`va de magarus". Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers. Daca esti de`al nostru... Felicitari!
picky - vasele poenguine :) - de Sancho Panza la: 26/11/2006 18:51:38
(la: Şarade)
"Cine nu crede in minuni, nu e realist."

Cu siguranta ca omiti (oare de ce ?) sa tzii cont de anatomia atipica a aparatului circulator la poeti.
Probabil fiindca deoarece si pentru ca de mic copil m-au...indopat cu anatomia cealalata...cea tipica.:)

Pe langa vene si artere, ei au si o a treia categorie de vase ( se cheama vasele poenguine) prin care curge fluidul lor vital numit poezie !
Ah! acum imi explic ce se prelinge prin fantele inguste lasate de lacrimile coltzuroase...
#159706 (raspuns la: #159690) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intalnire cu mosul - de Alexandros la: 14/12/2006 23:40:17
(la: Ora de compunere: "Intalnire de gradul trei cu Mos Craciun")
Ho, ho, ho!
Piciul deschise ochii mari si sari din pat drept in mijlocul camerei.
Era dimineata.
Nici macar nu se luminase bine.
Il trezise harmalaia facuta de caini si sunetul clopoteilor.
Fugi repede la fereastra , dar cum dormitorul lui era la etaj iar
in fata geamului avea un mar cu crengile incovoiate de zapada,
nu putea vedea aproape nimic jos.
Totusi, printre cateva crengi mai scuturate, vazu talpicile unei sanii mari; partea lor din spate.

- Mars, se auzu vocea tatalui, lasati-i in pace ca va treziti cu vreo copita!
Apoi mai incet:
-Mosule, nu ai venit cam devreme?
Si fara sa astepte raspuns:
-Acum daca tot esti aici urca-te pe casa.
Scara e in spate.
Sa ai mare grija ca e alunecos acoperisul.

I se facu inima cat un purice.
"A venit cu noua zile mai devreme?
De ce?
Nici bradul nu e pus."


Semineul din camera lui avea o usa mare din sticla.
"Asta e si inchisa"
Sari in pat si se baga sub plapuma moale acoperindu-si fata pana sub ochi.
Nu stia ce sa faca.
Nici odata nu venise chiar prin horn mosul la el.
Uneori batea la usa.
Alteori era chemat cand deja era in salon.
Odata a gasit doar cadourile.
" Mosul a venit si a plecat in graba, i s-a spus. Avea foarte multi copii de vizitat. "

-Mosule , nu crezi ca ar fi cazul sa-ti iei un ajutor? La varsta dumitale e cam riscant sa te urci pe atatea case.
Te rog sa fii atent sa nu-l trezest pe al mic!

Cainii se potolisera.
"I-a legat tata"
Statea nemsicat cu plapuma pe fata si cu respiratia aproape oprita de emotie.
In cateva minute ce parura ceasuri, incepu sa se auda zgomot dinspre semineu.
Inchise ochii si isi trase plapuma peste ei.
Astepta strangandu-si pleoapele.
"Oare mi-a adus trenuletul?
Si acum? Eu ce fac? Spun poezia in pijama?"


O moleseala ii cuprinse tot corpul.
Locomotive cu aburi, electrice, cu cheita, incepura sa-i treaca prin fata ochilor.
Vagonase multicolore cu o multime de chipuri la geam fluturand batiste, palarii
ori doar facand cu mana....

Simti ceva cald pe frunte.
O mangaiere.
-Ionut, e vremea sa te trezesti! Hai in padure sa alegem un bradut!
Deschise ochii mirat.
Era tata
"Ce brad? Acum?Nu trebuia sa fie deja impodobit cand vine mosul?"
Ca si cum nu ar fi stiut nimic intreba:
- Se auzea galagie mai devreme. Cine era?
- Aa, era mos Vasile, cosarul. A venit sa scuture hornul de la camera ta!








"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
Cazul copiilor seropozitivi - de (anonim) la: 23/09/2003 07:09:46
(la: Cazul copiilor seropozitivi de la Golesti.)
Este strict parerea mea. Ei nu au nici o vina ca sunt asa. Dar voi, ca parinti ai unui copil de 6 ani, care il dati la scoala sanatos, si se ia la bataie cu un copil seropozitiv, dintr-un oarecare motiv copilaresc si se taie amandoi? cam cum credeti ca a-si sta eu acasa ca parinte al unui copil sanatos? stiind ca el se poate rani in orice moment? are 6 ani, nu 26 sa stie sa-si poarte singur de grija. Eu nu mi-asi trmite copilul nici macar racit la scoala, ca sa nu-i imbolnavesc pe ceilalti. Asta e parerea mea si cand va implini copilul meu varsta scolii, sa fiti siguri ca nu voi tolera sa fie in aceeasi clasa cu un copil seropozitiv.Nu e ignoranta din partea mea sau pur si simplu ca as fi incuiata.Copii i-au primit bine pt. ca ei inca nu realizeaza ce e aia a te infesta cu acea boala si apoi a muri. Ei inca nu stiu notiunea de a muri.
Cu respect,
Mihaela Aldea
Bizar, bizar.. si pentru - de JCC la: 15/10/2003 13:32:32
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Arielmanor,

vorbeste despre fapte si date istorice? care tribunal international le-a dovedit?
au intentat evreii actiune in justitie pt. holocaust in Romania?
ce dovezi, netul? ai de unde selectiona, dar bizar mania sa selectionezi doar ce te avantajaza..

Valentinb

Legatura cu Sharon, Siria, Palestina?
N-am sa mai repet ceea ce Dan-Calin a scris in ultimul mesaj, de altfel il felicit pentru excelenta expunerii bine documentate,

Am sa mai adaug inca o legatura:
Incercati sa culpabilizati pe toata lumea, ca sa le inchideti gura,
ca nimeni sa nu protesteze la ce fac evreii astazi in Palestina, sau in Siria

Bizar, bizar, ajuns la scurt de argumente, n-ai gasit alta iesire decat un atac cu insinuari personale, ce stii tu despre familia mea, despre lectura mea, despre idolii mei?

Vorbeam de holocaust, nu despre mine, nu vreau sa-l repet pe Dan-Calin, mai reciteste o data mesajul lui si poate si DOINA lui Eminescu, uite o s-o pun in poezii, in cele mai frumoase poezii.. si sa ne spui si ce-ti inspira, ca Eminescu, sigur si garantat, n-a fost camarad :))

faci un talmes balmes legionari si comunisti...
cred ca nu ai pretentia sa tratezi familiile sutelor de mii, sau cateva milioane (sa-si intrebe fiecare bunicii) de romani-urmasi ai celor ce au fost legionari, de cloaca satanista...
mesajul tau este o insulta la adresa lor

A fost judecata la Tribunalul international, fost-au legionarii judecati?
Sima seful Garzii de Fer a fost judecat sau incriminat de holocaust? dar dr Vasile Andrei- seful studentimii legionare, a fost judecat??

da-mi date de procese, de sentinte..
astea sunt date istorice, nu linkuri de situri pro si contra

De ce evreii nu l-au tras in judecata pe Dr. Vasile Andrei? Nu se ascundea.
(Si nu se poate reprosa francezilor ca n-au facut si ei procese, se continua pana in prezent)
Dr Andrei a fost seful delegatiei medicale franceze in strainatate si mai representa si UNESCO unde era..

Cine i-au judecat? Comunistii? Cine i-a adus pe comunisti in Romania, calare pe tancurile ruse?

Valentinb, asta ar trebui sa-mi raspunzi, nu sa-mi ataci lecturile
Esti chiar atat de sigur ca am citit despre Dr. Vasile Andrei pe undeva?

datele tale, phhiii, sa nu-ti fie de deochi.. le citez mai jos fara un alt comentariu, ca vorbesc singure..

"camaradului ala de se de urmas de detinut politic"

"daca ai fi citit ceva istorie adevarate si nu numai "operele alese" ale "romanului" corneliu ZELINSKI codreanu
asa ca nu incerca sa inverzesti un patrimoniu al suferintei numai ca sa justifici niste pseudoteorii extrase din carticica sefului de cuib."
"iar idolii tai maestre sint aia care au adus romania in pragul dezastrului....norocul a fost ca romani adevarati au spus destul....si au sanitanizat cloaca legionara si cea comunista
cit despre comparatiile dintre sharon si codreanu....naivitatea domniei tale ma face sa zimbesc....dar avind in vedere ca probabil singura dumitale sursa de informare este fituica lui vadim ....nu ma mira"

ala si cu aia.. :) ce bune argumente..


#1406 (raspuns la: #1336) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...