comentarii

veche intamplare poezia


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
:) - de miruliru la: 14/07/2006 20:41:21
(la: dzeu locuieşte ilegal în mine)
salut,
am descoperit din intamplare poezia asta, apoi toate textele tale
sunt chiar bune...:)
te stiam doar ziarist si "lansator" de volume de poezii..;)
nu sunt o pasionata (de poezie), dar asta cu Dumnezeu mi s-a parut potrivita, la limita dintre ateism si credintza.
am citit si cateva comentarii
e surprinzator cum fiecare reuseste sa inteleaga ce vrea in textele altuia:)
o sa te mai vizitez, sunt noua pe site si in fiecare zi mai descopar cate o minune:)
* - de picky la: 28/01/2007 19:33:36
(la: o zi am fost nemuritori)
Adrian Fuchs :

Cuvinte alandala amestecate. Cuvinte noi (ruci ???) de-a valma cu cele vechi. Numa' poezie nu-i. Sau e al naibii de bine disimulata !

intrù - de Honey in the Sunshine la: 05/01/2009 00:11:46
(la: Album Caligrafic al cafenelei.com)
de stele imi amintesc.
de aripile tale la fel.
carti vechi checked
poeze vechi checked
scari (!!!) checked :))

hai ca ma pun sa scotocesc
#383256 (raspuns la: #383250) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guine... - de monte_oro la: 28/08/2009 23:55:01
(la: Albe abajururi)
Ciudat...Ti-am recitit o parte din vechile-ti poezii si n-as fi spus ca nu mai porti crinolina...Macar atunci cand esti singura... tu cu tine... in apusuri ruginii...
monteor - de Guinevere la: 29/08/2009 23:35:04
(la: Albe abajururi)
Ti-am recitit o parte din vechile-ti poezii si n-as fi spus ca nu mai porti crinolina

n-ar fi prima data ca-mi pun costum de epoca si ma urc pe casa. yipie. :o)

cred insa ca suntem pe lungimi de unda diferite. caci pe mine nu versificatia ma trimite in secolul trecut ci melodicitatea tipica si expresii ca "obraji de fecioara", "buze coapte", "calde soapte", etc. La "ingeri" fac alergie, dealtfel am hotarat sa nici nu mai comentez vreo poezie cu bebelusi inaripati. :o)

#476775 (raspuns la: #476524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
calypso - de irma la: 20/01/2010 09:33:37
(la: berceuse)
cred ca e alt Athos... nu cred ca cel "vechi" scria poezii
#517985 (raspuns la: #517984) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poeziile mele cum vi se par? - de ufo strengaritza la: 22/12/2003 17:22:20
(la: Cele mai frumoase poezii)
am si eu niste poezii...si vreau sa aud mai multe pareri...chiar va rog sa comentati...nu zic ca sunt cele mai frumoase...astept o parere...mutumiri!

Ganduri...

De cate ori in sus privesc
Imi pierd ochii in albastrul ceresc.
Undeva departe-n zare
Inainte de-asfintit...
Era un cer minunat si fermecat
Si printre norii mari
In zeci de culori pictati
Curgeau raze de soare aurii.
Puritatea vie a culorilor
Veghea pamantul fumuriu...
Dar cerul se intuneca,
Soarele se ascundea,
Culoarea, incet, se stergea.
Si-apoi m-am gandit:
Oare de ce se termina
Aceasta zi atat de senina?
Un spectacol minunat...
Pacat!...pacat ca s-a terminat
...oare cine a mai privit
Al meu asfintit?
Culori vii nemaivazute,
Raze nestiute ce s-au aratat...
Toate...au plecat!
Acum noaptea se lasa
Si intunericul apasa
Soapta calda a vantului ma scalda
Si-abia adie-n noaptea asta adanca...
Si stau si ma gandesc:
Cateodata lumea asta,
E prea mica sa visez.
Cateodata cerul larg,
E prea mare sa-l cuprind
Cu a mea privire...
Uneori, as vrea in brate sa strang apa
Dar e prea moale si prea uda
Nepasatoare si prea surda
Grabita si galagioasa...
Altadata intreg pamantul
Sa-l calc, sa il ating as vrea ,
Dar cu durere simt apoi
Ca e prea rece si tacut...
As vrea sa vad chiar noaptea,
Dar e prea neagra si ascunsa...
As vrea cu frunze sa vorbesc
Pacat ca sunt prea multe...
Flori mi-ar place sa culeg
Si parca ele-s prea frumoase...
Stele de pe cer as lua
Insa acestea ziua ar pieri!
Si luna as vrea sa o fur,
Dar s-ar intuneca totul in jur
Si ar pieri speranta...
Ce s-ar intampla cu viata
Daca soarele-as fura?
Ce s-ar intampla cu lumea
Daca iubirea si credinta ati lua?
Si totusi...
Sunt prea multe ganduri negre
Si inimi de ura inundate
Caci in lumea asta exista atatea suferinte
Si atat de multe lacrimi care curg
In speranta ca in ele ne vom ineca
Si durerea o vom sterge...
Si atatea vorbe goale aruncate in noapte
Numai pe unii ii doare...pe altii poate nu.
De ce atata chin loveste sufletele pure?
...abia acum imi amintesc
Ca sunt prea multe fire de nisip
Pe malul marii preasarate
Intr-o lume...atat de mica si de mare.
Si atunci ma intreb din nou:
De ce?...de ce?...de ce?
Nimic nu se va schimba?
De ce?...de ce?...de ce?
...ramane tot asa.
Si iar imi amintesc ca nu se poate
Sa le ascunzi toate in noapte...
De ce? De ce? La nesfarsit,
De ce? De ce? Iar m-am gandit.
...dar nu mai spun nimic
Asa a fost sa fie
E legea firii poate...
...sau a naturii...cine stie?



adevarul vietii
mi-e somn...vreau sa adorm...
pe margina patului am sa las cosmarurile
afara din gand am sa las neplacerile
ura va fi departe de casa
am sa iau cu mine doar partea frumoasa
a vietii pe care o duc momentan.
cred ca asa de frumos va fi
incat nu voi mai vrea a ma trezi


conditia umana
as vrea sa mai fac macar un pas
mi-am pus in gand sa nu ma las...
dar parca nici vointa nu ma mai lasa
durerea si viata pe mine apasa.
vreau sa inaintez in viata peste toate
desi stiu ca nimeni nu poate
...ca acest lucru e cu neputinta
si totusi mi-am dat putina silinta.
inspre capatul lumii veneam
cand am vazut ca de acolo eu porneam


fir de praf
ce de fericire...
asa de multa incat radeam
si toate zburau...
in jurul meu le invarteam
am ras asa de tare
incat vocea mea rasunatoare
de perete s-a izbit
si cand m-am uitat mai bine
de sus din tavan sangera
am inceput sa plang de spaima
si uite ca nu m-a crezut.
dar mi-a luat fericirea
si mai tare m-a durut
curgeau siroaie pe pereti
curgeau si lacrimile mele
un fir de praf le despartea
si intamplarea l-a calcat
iar baltile s-au adunat.
ce s-a intamplat?
ne-am impacat

moment
priveam cerul intr-o zi si ma gandeam...
oare cat e de pur acest albastru minunat
si cum stam sa ma gandesc usor vedeam
ca se lasa seara...fiorii m-au adunat

si unde mai era acum enigma mea?
a disparut...in timp ce vroiam s-o elucidez.
m-am gandit degeaba...a fost de vina intamplarea
si grijilor de maine incep ca sa cedez

orb
ma uit si privesc in gol
dar nu vad nimic
privesc atent ceva
ceva ce nici nu vad
prea atent privesc
pentru a putea vedea.

ufo strengaritza
Cu totul intamplator am dat d - de Daniel Racovitan la: 03/01/2004 05:21:10
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cu totul intamplator am dat de fotografiile tale aici:
http://www.creanum-belgium.be/page00.html
http://www.creanum-belgium.be/page3d.html

O pagina mi-a atras atentia:
http://www.creanum-belgium.be/pagesouvenir.html
Intotdeauna am gasit fotografiile-suvenir, vechi de zeci de ani, triste.
acasa - de (anonim) la: 27/08/2004 12:59:44
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
ACASA
pentru mine si familia mea ACASA inseamna Bucuresti-Romania. Suntem mandri sa spunem ca suntem romani si incercam sa ii invatam pe 'straini' (prieteni de altfel) despre poezia romaneasca, muzica, istoria si chiar geografia. ce bine ma simt cand vad un englez minunandu-se: 'aveti tarm la mare????? care mare????' DA, ma simt bine, pentru ca eu stiu despre tarile europene mai mult decat stie el despre propria tara! si ca suntem toti simpli oameni cu lipsuri si defecte, dar si cu parti bune, cu totii insa 'victime' ale istoriei: ei nu stiu despre noi pentru ca inaintasilor nu li s-a parut necesar sa aiba astfel de cunostinte, noi avem cunostinte care in propria tara nu prea ne folosesc...
trebuie sa precizez ca intamplarea a facut sa mi se ofere un post aici pentru 5 ani, post de expertiza in domeniul meu; mai mult, parte din 'pachet' a fost sa am si familia cu mine... a fost un noroc, o intamplare fericita, nu un pas pe care l-am dorit neaparat sau la care sa ma gandesc prea mult. e important, pentru ca iti influenteaza foarte mult gandurile viitoare despre tara gazda; daca pleci cu gandul de a ramane o viata, atunci iti impui sa vezi in roz si lucrurile mai gri. la noi insa situatia a fost alta - am plecat cu gandul ca e temporar.
inainte de a veni aici, aveam o imagine idilica despre occident. din primele luni insa mi-am dat seama ca birocratia de aici e mult mai stricta si mai anevoioasa, ca serviciile medicale lasa de dorit in ciuda tehnologiei de top (desi, e drept, fara spaga, in schimb cu sume foarte mari platite societatilor de asigurari atat de catre angajator cat si de mine), ca eram mai in siguranta acasa mergand noaptea pe strada din cartierul meu, decat sunt aici in centrul orasului, ca cersetorii ca si vanzatorii de droguri (si nu sunt romani!) sunt foarte agresivi, ca pensionarii n-ar avea nici ei bani suficienti daca n-ar avea pensii private, ca politicienii sunt in buna parte corupti, ca poti sa favorizezi angajarea unor prieteni (pile)..... ca localnicii profita de faptul ca suntem straini si ne cer chirii mult mai mari si incearca sa ne pacaleasca cu contracte avantajoase doar de parte lor, ca oamenii sunt reci si se mira ca-i inviti la tine la masa si le dai tot ce ai mai bun, ca.... multe lucruri pe care le credeam posibile numai in tari sarace ca a noastra le regasesc in aceste tari 'bogate'. cei bogati sunt mult mai zgarciti, asa fac sa fie bogati, nu?
vin acasa aproape lunar pentru cate un sfarsit de saptamana, si lucrurile se schimba incet incet, vad diferente de fiecare data si ma bucur; diferentele le fac oamenii care stau acolo si muncesc pentru asta, dar si noi putem contribui aducand idei, impartasind experiente, invatand de la norocosii cu istorie si incercand sa schimbam viitorul nostru! Oamenii se trezesc incet incet din cosmarul comunist si devin din ce in ce mai deschisi la schimbare. spre deosebire de occidentali, carora le e teama de schimbare, le e teama ca realitatea in care traiesc, pe salarii bune si preturi mici (apropos: preturile pe care le platesc aici in supermarket sunt la fel cu cele pe care le platesc acasa la mega image, doar ca aici salariul e de 10 ori mai mare...), o sa se sfarseasca in curand... ei simt asta si se tem! noi simtim ca schimbarea de acasa e in bine, si ne bucuram! Noi, cei care traim in tari diferite de cea in care ne-am nascut, avem un mare avantaj fata de ei: avem mereu un loc unde sa ne intoarcem...
La fel ca expatriatii din Romania - cei pentru care viata e foarte buna acolo, ca si pentru noi aici: 'pachete salariale' mai bune, scutiri de taxe, case platite de companie etc...

Trebuie sa recunosc: vreau sa mai traim si sa mai muncim in alte tari decat acasa pentru cativa ani inca; e o experienta foarte buna, desi nu intotdeauna placuta, avem multe de invatat de la alte culturi. dar nu am face-o daca nu am avea posibilitatea sa ne intoarcem suficient de des!

Desi au trecut 3 ani si jumatate de cand am venit aici, gandesc la fel in privinta asta intoarcerii acasa!

revenind la milion, cu banii astia pe aici nu poti sa iei mai mult de o casa suficient de mare, confortabila si cu curte, intr-o zona decenta, poate si o masina noua daca renunti un pic la confortul din casa, sau poate ceva mai mult daca te multumesti cu un apartament intr-o cladire cu mai multe...
pe cand acasa ai mai multe oportunitati! iar acolo nu trebuie sa faci exercitii de integrare. numai acasa prietenii sunt cu adevarat si total prieteni!
Banii sunt insa suficienti doar pentru a-ti asigura un anume comfort. mult mai important e restul! Oriunde pe lumea asta, pentru a-ti fi bine pe toate planurile, trebuie sa faci compromisuri, depinde insa in ce tara compromisul pe care trebuie sa-l faci te satisface cel mai mult, e cel mai usor de trecut... Pentru noi a fi departe de prieteni vechi si buni, parinti, rude, casa, e cel mai greu de suportat.

Muresh - de carapiscum la: 01/09/2004 17:19:27
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Inainte de a trece la rubrica "intrebari si raspunsuri" da-mi voie sa-ti pun o intrebare personala: tu te-ai nascut in Israel sau ai emigrat acolo? Faptul acesta nu are o f. mare relevanta (poate) dar am eu anumite banuieli si vreau sa ma verific inainte de a face alte afirmatii.

1. Am un mic dar pt. tine. Daca vrei poti merge la rubrica poezii sa citesti "Sclifoseala de bazar", o poezioara pe care ti-o dedic din toata inima. Ti se potriveste ca o manusa.

Ei, vezi, abia acum ai reusit sa vorbesti raspicat, clar si pe intelesul tuturor. Iata cum descoperim noi aici pe cineva care se lauda cu apartenenta la mozaism in timp ce huleste credinta altora. Si iata cum te-ai prins singur in plasa, eu doar ti-am intins capcana. De ce ii condamni pe crestini? Iti sunt si ei dusmani ca si musulmanii? Si oricine va zice vreun cuvant despre faptele petrecute cu Hristos, fapte influentate de Sanhedrin si de mai marii poporului evreu ce au dus la rastignirea Lui, asadar oricine va vorbi despre aceste fapte se face vinovat de o noua prigoana impotriva evreilor si-a tarii lor? Adica de acum nu ne mai facem vinovati numai de faptele din trecut, dar si de "obiceiul" de-a lega persoana lui Hristos de locuri si oameni din timpul vietii Sale? Atitudinea domniei tale este incalificabila. Vrei sa-ti spun ceva? Nu crestinii sau musulmanii sunt antisemiti, ci evreii! DA, evreii. Tocmai pt. faptul ca va place sa va planga lumea pt. soarta nedreapta (oare?); pt. faptul ca finantele intregii lumi sunt detinute de o mana de evrei care se joaca de-a Dumnezeu si care dicteaza ce-o sa se mai intample maine; pe motiv ca neamul evreiesc este "ales" de Dumnezeu iar ceilalti sunt niste pierduti pt. imparatia cereasca; pt. imbolnavirea cu buna stiinta a popoarelor la sanul carora au trait (a se citi hrisoavele domnesti de la noi referitoare la evrei si la actiunile indreptate impotriva acestora ca masuri de prevedere la ilegalitatile lor); pt. incapatanarea cu care evreii omoara oameni nevinovati pe motiv ca le ataca statul... Pt. toate acestea si inca multe altele, evreii insisi se fac vinovati atat de mania lui Dumnezeu cat si a lumii intregi. Vrei compasiune pt. mortii tai? Ce-ar trebui atunci sa zica "tarile lumii a treia"? Sa multumeasca din suflet bogatasilor de care am pomenit mai sus? Ce-ar trebui sa faca irakienii? Sa-si lase avutia nationala pe mana acelorasi capuse pt. ca din aceasta lada fara fund sa croiasca noi arme de distrugere pt. Israel? Domnul meu, lumea nu-i chiar asa proasta cum pare. Fundamentalismul islamic este copil de tata pe langa fundamentalismul mozaic. Sa-ti amintesc de pasajele din VT unde poporului evreu ii este permis (si indicat) sa ucida pe oricine se va opune crearii statului Israel? Sau de luptele cu diferite popoare pe care le-a subjugat si le-a supus pt. ca apoi sa intreprinda acea curatenie etnica pt. a nu se murdari sangele "alesilor"? Pana si ideea lui Hitler de natie pura dpdv etnic vine tot de la evrei, dragule. Si iata cum s-a intors impotriva voastra aceasta conceptie. Si sa mai stii ceva: conform spuselor batranilor nostri intelepti, "nu iese fum fara foc"!

2. Israelul nu lupta pt. securitatea sa, ci pt. a-si pastra teritoriile ocupate abuziv si pt. a mai starpi din "dusmanii" declarati. Ceea ce pare a fi securitatea nationala este in fapt politica de expansiune garantata de SUA & Co. Totul e praf in ochi. Ca lumea sa nu se revolte pt. miseliile savarsite de evrei in teritoriile ocupate si ca sa nu se afle despre planul lor de creare a statului Israel in vechile fruntarii vechi testamentare, mai pun de cate un conflict artificial: pe la sarbi (cica noua ne pasa de musulmani...), pe la irakieni... Acolo a fost nevoie de conflict armat, aia nu si-ar fi lasat bogatiile nationale furate de altii fara lupta. Numai noi, romani smeriti si cu simtul civic ne-am dat...pe brazda, asa ca n-a mai fost nevoie decat de o mascarada politica adusa la indeplinire dupa inceputul revolutiei romane.

3. Ei, eu iti spun ca exista in mod cert: evrei crestini. Sigur ca nu sunt bine vazuti in propria lor tara, dar acestia, saracii, isi spala cu varf si indesat pacatele parintilor lor. Si mai exista o categorie: crestini evrei. Care-i diferenta dintre acestia? Gandeste-te mai profund. Persoana despre care am pomenit este un cumatru de-al meu la care i-am botezat baiatul. De curand a emigrat in Israel si-si facea probleme fiindca pana n-a dat in scris ca este mozaic (el fiind ortodox convins) nu i s-a aprobat dosarul. Scurt si cuprinzator.

4. Vezi cum interpretezi si judeci? Ah, am uitat, voi inca va ghidati dupa principiul "dinte pt. dinte si ochi pt. ochi". Era cat pe ce sa-ti spun sa nu scoti paiul din ochiul aproapelui pana nu-ti scoti barna din ochiul tau. Adica daca rusii, romanii, polonezii etc v-au primit in tara lor si v-au omenit dandu-va pe deasupra drepturi depline ca unor cetateni originari de acolo, voi nu puteti face la fel cu ei daca vin in tara voastra. Lasa, mai, ca daca veti da foc la niste biserici sau moschei nu-i bai, o sa fie putin scandal si-o sa se musamalizeze totul in timp util, asa ca puteti sa-i sfasiati pe toti care nu tin de mozaism. Ce sa mai cheltuiti bani cu ei ca sa-i repatriati la bisericile lor? Liberalism DA, dar pt. evrei, nu si pt. altii!

5. Deocamdata n-am vazut nicaieri plagiatul de care vorbesti. Iti sprijini niste teorii pe alte teorii plecand de la interpretari personale ale unor texte sfinte sau ale unor expresii uzuale la vremea aceea (cand s-a scris VT) uitand ca limba ebraica (ca orice alta limba) a evoluat si s-a schimbat putin cate putin (la fel s-a intamplat si cu greaca- cea veche aproape ca nu mai seamana cu cea moderna). Apoi te faci ca uiti un aspect extrem de important: proorociile nu se interpreteaza sau se indeplinesc dupa cum ne vine noua la indemana, ele sunt destinate oamenilor nu pt. interpretari, ci pt. implinirea lor. Faci referire la vechile mituri si zici ca au mai existat alti mantuitori inainte. Sa fie sanatosi, si tu la fel. In persoana Mantuitorului Iisus Hristos s-au implinit toate proorociile VT. Daca nu crezi din start fiindca ai tu teoriile tale, atunci degeaba mai incercam noi sa facem lumina, n-ai sa vezi decat ce ai tu pe retina dinainte tiparit.

Dar sa te mai intreb ceva: Ioan Botezatorul de la cine a fost, de la Dumnezeu sau de la oameni? (Poti argumenta ca nici n-a existat, dar am sa te intreb atunci de genealogia lui si in mod special de parintii sai, Zaharia si Elisabeta). Fiindca inainte de a veni Maria si de a avea in pantece, Elisabeta il avea deja in ea pe cel ce avea sa boteze pe Hristos, adica pe Ioan. Cum se face ca acest mare sfant este ultimul din VT care mai vorbeste de Mantuitorul lumii, si asta de peste doua mii de ani incoace? De ce in acesti doua mii de ani nu s-a mai ridicat nici un prooroc sa vorbeasca despre mantuirea lumii prin Emanuel/Mesia? Pt. mine e simplu: Ioan a fost pecetea celor doua Testamente! Pe unul l-a inchis iar pe celalalt l-a deschis.

6. N-am auzit de cei 200 de evrei ce au "fugit"...incet, dar am auzit de cei aprox. doua milioane de romani (si nu cred ca asta inseamna 25% din populatia R.) plecati degraba din tara condusa de un prim ministru care imediat ce a fost numit in functie si a depus juramantul a tinut o sedinta cu usile inchise (la care nici presa n-a avut acces) cu reprezentantii lojilor masonice din Romania. SSST, sa nu trezim pe cei ce dorm acuma! Sa nu mai zici la nimeni ce-am afirmat eu ca astia sunt in stare sa te faca de ras pt. asa o "prostie"! "Prietenii stiu de ce"!

Cu Mosadul..., sa avem pardon, dar nu cred ca sunt mai putin bine informat decat altii de pe aici. Si nici n-am afirmat ca e o armata. O armata ar fi de-a dreptul inutila cand sunt tactici "anti-teroriste" mult mai eficace si mai "curate" (care nu atrag atentia). Nici nu m-as mira sa aud peste nu stiu cata vreme ca insusi acest serviciu a pus la cale unele atentate prin care sa poata porni in voie vanatoarea de vrajitoare de dupa 11 septembrie american. Trebuie sa-ti mai amintesc si de arsenalul nuclear de care dispune Israelul? "Mosadul e un serviciu de informatii inteligent si eficace ." Ai zis-o bine, in sfarsit sunt si eu de acord cu tine. Ca de aia e serviciu de informatii, ca sa fie si inteligent si eficace spre sporirea avutiei nationale. Iar daca asta mai duce si la ceva varsari de sange nu-i nimic, Dumnezeu ne iarta ca suntem popor ales, nu-i asa? Faptul ca n-are voie sa incalce niste legi nu inseamna ca le si respecta! Apoi, din cate stiu si eu, serviciile de informatii chiar nu tin cont de nici o lege exterioara (nationala sau internationala), ci doar de cea interioara (proprie).

7. Crestinismul este o religie a iertarii si a dragostei, nu afirma nicaieri ca evreii trebuiesc starpiti din cauza lui Hristos. Cine face asta nu este vrednic de numele de crestin, iar cine se impauneaza cu aceasta "persecutie" impotriva evreilor (ca sa atraga, desigur, mila publica si foloase materiale) crede lumea imbecila, si lumea nu suporta asa ceva.

Ce sa-ti spun ca sa te determin sa zici DA? Ca nu evreii au strigat "Ia-L, ia-L; rastigneste-L, rastigneste-L"? si "sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri"? Vina asta e atat de teribila incat nici ei insisi evreii nu vor s-o auda macar, altfel de ce se caznesc din rasputeri sa demonstreze ca Mesia n-a venit si ca ei n-au omorat decat poate un simplu om cu invataturi morale? Frica de-a fi omorat pe Fiul lui Dumnezeu nu le da pace nici acum, asa cum nu le-a dat pace nici atunci. De aia se zbat sa distruga "mitul" lui Hristos, ca sa nu se mai simta vinovati inauntrul sufletului lor. A nega si acest lucru e ultima treapta de coborare a spiritului uman si ingenuncherea lui in fata ratiunii ce se vrea linistita.

PS Am stiut ca ai sa te legi de acel aspect, insa eu nu am mai atras atentia asupra acestui aspect fiindca Jay a spus "cat o sa mai frecati chestia cu fecioara, pacatosilor?", n-a zis ca freaca pe cineva!! Exprimarea lui este in orice caz condamnabila, dar pe undeva ii inteleg frustrarea. Iar daca voiai sa corespondezi numai cu el, atunci trebuia sa-i scrii in particular, nu sa-ti postezi raspunsurile pe forum unde le vedem toti.

HAi c-am obosit. Sa mai lasam si pe alta data.




So far, so good.
#20780 (raspuns la: #20662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cel mai vechi popor din Europa - de LUCIUS la: 13/09/2004 19:35:00
(la: care e cel mai vechi popor din europa?)
Teoretic, judecand dupa ultimele descoperiri, ar putea exista o astfel de varianta istorica. Poporul roman, insa, nu exista ca atare. Exista insa o populatie care vorbea o limba indoeuropeana, probabil un fel de stramos al latinei. Apoi sa nu uitam ca studiile geologice au aratat clar ca zona era bine locuita datorita pamanturilor bogate, formate, practic, de-a lungul timpului, de depunerile Dunarii spre varsarea in mare.
Nu cred ca vazand lucrurile in acest mod am aborda un stil nationalist. Daca cercetarile sunt clare nu inteleg de ce nu am putea vorbi in mod deschis, chiar daca ar fi vorba de stramosi ai nostri. Si alte tari au descoperit pe teritoriul lor numeroase dovezi asemanatoare de locuire de zeci de mii de ani dar nu era vorba ca de nationalism.
Problema care s-ar putea pune, intr-o buna zi, atunci cand cercetarile vor avea la baza o tehnologie superioara, este limba civilizatiilor. Daca vor exista dovezi certe ca limba veche este apropiata de limba romana atunci avem o problema. Istoria intregului continent AR TREBUI RESCRISA. Vechile scrieri ne spun ca mai putin de un sfert din teritoriul Daciei a fost ocupat de catre Imperiul Roman iar intr-o perioada atit de scurta de ocupatie ( mai putin de 200 de ani -cea mai scurta dintre ocupatiile din provincii) din cauza rascoalelor dacilor liberi si a populatiei rare, dar mai ales datorita soldatilor care formau armata imperiala, adusi din toate colturile imperiului si care nu cunosteau bine latina, nu a putut exista timpul necesar formarii unui popor. Daca ne gandim la un exemplu din zilele noastre, situatia este similara cu ocuparea Basarabiei de catre rusi. Stau acolo vreo o suta cincizeci de ani. Restul romanilor ii vor considera agresori, in consecinta inamici, si vor ataca tot timpul pentru a-si elibera teritoriul rapit. Numai ca in tot acest timp romanii se rusifica de la sine, pur si simplu, pentru ca sunt in contact permanent cu acesti ocupanti. Personal ma indoiesc ca s-ar fi putut intampla astfel. Oricine cunoaste putina istorie elementara isi poate da seama ca o astfel de varianta este absurda. Atunci ce limba se vorbea daca a fost ocupat doar 20% din teritoriu ? In partile libere se vorbea deci limba de dinainte de ocupatie, aceeasi care s-a vorbit si dupa ocupatie. Daca ea este stramosul limbii romane de astazi atunci semana foarte bine cu latina. Probabil era o latina de origine barbara, vulgara sau populara.
Intr-un fel am putea fi deci un fel de stramosi ,daca nu ai Europei cel putin al natiunilor latine, pentru ca noi am mostenit cea mai apropiata limba de baza latina.
iertate fie-mi vorbele rastite..... - de cosmacpan la: 23/09/2004 19:18:42
(la: Se cauta un scriitor! Gasitorului buna recompensa!)
Indiferent de situatie imi permit sa-ti spun pentru inceput : SALUT.
« Cinci personaje in cautarea autorului » (sau poate sase ?) reprezinta exact ceea ce se intampla cu tine caci ce altceva poate fi inversunarea cu care cauta sa iasa la superafata aceasta poveste ? Ca nuca in perete imi vin in minte versurile lui Minulescu :
Eu stiu c-ai sa ma-nseli chiar maine
Dar fiindca azi mi te dai toata,
Te iert, e mult prea vechi pacatul
Si nu esti…..poate fi inceputul povestii tale ?
Sau trecem la Rodica lui Cosbuc ce incurca cu buna stiinta fusteii de la scara ?
Poate vrei sa ne oprim la «Cantecele tiganesti ale lui M. R. Paraschivescu ca nu-mi mai aduc aminte titlul acelei poezii anume, sau poate ca « Balada chiriasului grabit – ramai sanatoasa cucoana ca-mi iau geamantanul si plec….. » oricare dintre aceste variante poate insemna un inceput. Am spus poate caci de fapt fiecare viata este un unicat, caci fiecare posesor este unic, este un luptator si doar daca el accepta este un invins. Viata este frumoasa si pentru ca este frumoasa ne-a fost data s-o traim. Depinde de noi cum o vom face.
Am vrut initial sa ma alatur si eu corului de voci ce-ti cer cu insistenta povestea dar conform cuvintelor sfinte « cei din urma vor fi cei dintai » si « multi chemati, putini alesi ». Eu stiu ca sunt bun (de gura) si stiu ca « in sufletul omului nu trebuie sa intri cu bocanci ». Asa ca astept consacrarea, editarea si succesul impreuna cu tine sau de unul singur caci vorba unei bucati « I am on my way ».
Pe curand sau daca nu « pe umeri pletele-i curg rau ».
Mac
iertare......... - de cosmacpan la: 27/09/2004 22:04:07
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid
……….
caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.

Cu toate scuzele de rigoare pentru schilodirea testamentului blagian am pastrat doar inceputul si sfarsitul poeziei caci pentru acest material doar doua idei se zbat in mine : « si nu ucid – caci eu iubesc » atat si nimic mai mult. In continuare dau glas printr-un citat domnului Vartic ce pretuieste toate eforturile celor ce se alatura « in lupta noastra » zice dansul. A cui?

« Draga Domnule Cojocaru!
Cu riscul de a intra in polemica cu dl Plesu si articolul lui MANDRIA DE A FI ROMAN am publicat azi in Jurnal de Chisinau articolul JENA DE A FI ROMAN? pe care vi-l trimit. Pretuim imens toate eforturile pe care le faceti pentru a fi alaturi de lupta noastra. Multa sanatate!
Av Andrei Vartic »

In lupta cui ? Domnul in cauza vorbeste in numele domniei sale ? al unei elite ? sau al tuturor moldovenilor ?
Cu toata stima ce o am pentru mine, recunosc ca m-am nascut, am crescut, traiesc si poate ca o sa si mor in Romania. Nu sunt mandru ca sunt roman dar nici nu imi este rusine de acest lucru. A avea o nationalitate este un lucru normal. Am vrut sa spun a fi cetatean, dar mi-am adus aminte ca ar fi cea mai sfruntata minciuna, caci nu sunt cetatean, nu apartin cetatii pentru ca nu ma implic in viata cetatii ci doar locuiesc in cetate. Poate pentru acest lucru am cautat si o sa mai caut. Ce ? acel ceva care sa ne adune in jurul « jarului din inima » in jurul unei doine. Am fost tentat (si mai sunt inca) sa intreb (retoric) : unde sunt actele de mandrie ale « conducerii de partid si de stat » de dupa ’89 ? Caci :
- in decembrie 89 am cazut in genunchi si am plans (copil fiind…..)
- in ianuarie 90 am cazut de pe “tanc “ si iar am plans (ce esti copil?)
- in martie 90 am “alunecat” la Targu-Mutes si am mai plans un pic (ei, hai! Nu fi copil!)
- in iunie (pe la inceput) mi-am aruncat privirile spre inaltul cerului si am plans (oh, ce copil esti)
- pentru ca in acelasi iunie (13-15) sa-mi arunc inima in strada si sa vreau sa plang (de ce nu mai esti copil ?) dar fara a mai putea….caci secase izvorul lacrimilor ca parjolit de aparitia unei “gauri negre”.
E posibil sa-ti bati joc cu spaime (morti si destramari) de proprii tai copii ? E posibil sa-ti urasti proprii intelectuali (atatia cati ii mai ai) ? E posibil sa-ti arati (cu mandria de a avea) tot puroiul unei minti diabolice (copii subnitriti, distrofici, infectati HIV) in speranta ca vei smulge lacrimi (si bani sau vedetisme) de la vecini ? Unde oare a fost atunci mandria de a fi roman ? Cine a venit sa-si ceara scuze pentru eticheta ce ne-a fost pusa ? Caci EU, cetatean roman, eram catalogat (indiferent de ce facusem sau nu facusem) cu acel nume generic « bestialitate » fara a se tine cont de prezumtia de nevinovatie ? Sa fie oare unul dintre motivele pentru care nu am emigrat (rusinea ?) NU. Caci stiam ca si aici poate fi bine. Si trebuie sa fac ceva pentru acest bine.
Imi asum raspunderea pentru faptul de a nu fi citit articolul domnului Plesu. Dar a fi roman nu inseamna altceva decat faptul ca m-am nascut, simt si traiesc in Romania. Si Romania este asa cum o vede camera obiectiva a unui aparat foto. Cu istoria ei, cu gunoaiele ei (gunoaie de tot felul, incepand cu cele umane), cu Delta ei, cu muntii ei, cu saracia ei, cu Baraganul ei, cu satele ei, cu tiganii ei, cu orbirea ei, cu logofetii ei, cu ciocoii vechi si noi, cu pensionarii ce-si petrec timpul privind la vitrine ca la tv, cu copii superdotati care n-au vazut Disneyland-ul sau Euroland-ul. Cu sportivi de aur, cu masini de lux pe sosele desfundate, cu batrani ce vorbesc fluent franceza, engleza si germana, cu tineri carora viata nu le-a aratat decat ce se petrece dupa bloc ((B.U.G. Mafia – este doar un strigat disperat (?) in urechile nespalate ale indiferentei)).
Am citit aici atatea date (istorice) legate de acest pamant incat rusinea ma patrunde, dar intreb ca prostul satului si eu :
- i-a fost de vreun ajutor lui Paulescu sau doamnei Ana Aslan faptul ca au fost romani ?
- s-au simtit mai impliniti Eugen Ionesco ? Cioran ? Eliade ? Enescu ? ca « au fost alungati »
- Regelui Mihai i s-a implinit oare ultimul vis avand o Duda in familia regala ?
- Fetele mele sunt mai fericite pentru ca Domnul Plesu a fost ministrul Culturii iar acum tot ce s-a chinuit sa ridice se surpa ? Mai avem cutura ? Mai avem sport si sportivi ? Mai avem muntii ?
« Caci mai sarac ca anul acest, ca anul trecut si ca de cand ma stiu, parca nu am fost niciodata » si nu o spun eu, nu o mai spune Creanga ci o spune marea masa a deznadajduitilor. Nu sunt adeptul socialismului victorios, dar in America a functionat pentru cateva zeci, sute de ani, legea pistolului (si a fortei chiar daca nu-s adeptul luptei si al violentei) ca masura pentru un start. In toate lumea singurele lucruri valabile si de nezdruncinat au fost proprietatea, familia si Dumnezeu (ordinea este strict alandala). Ce ne-a mai ramas din astea : proprietarea ( ai apartament la bloc, taci din gura, esti in joc)
« o minciuna de dansii inventata » , familia (daca nu ne-au intrat inca sub plapuma cum se intampla inainte de 89, nu va speriati, nu-i timpul trecut) « a fost pe cand nu vedeam, azi o vedem » dar unde-i ? Dumnezeu ? redus ontologic la un sistem filozofic ne priveste cu seninatate si ne cearta cu iertarea sa parinteasca.
Deci trebuie sa mandru sau sa-mi fie jena ?
Nu. Trebuie si vreau sa ma acomodez, sa ma obisnuiesc cu starea de normalitate. Dar credeti-ma nu a fost moment in care sa nu vorbesc cu duiosie de muntii nostri (aur poarta, noi cersim dim poarta-n poarta ), sa nu spun celor ce au fost curiosi sa stie ca « da, in Romania sunt tigani si sate tiganesti unde gasesti bmw, opel, mercedes si … » dar si ca in familiile noatre cea mai calda sarbatoare este Craciunul cu nelipsitul brad si cu colindele lui nemaicantate de altii la fel. Ca Romania inseamna si saracie si bogatie, ca Romania este un tinut cu oameni primitori (atunci cand au ce pune pe masa), le-am povestit despre Sapanta, Voronet, Curtea de arges, Ceahlau, Rarau, Apuseni, Valea Cernei, despre Sighisoara care este printre putinele cetati medievale locuite si despre festivalurile noastre, am deschis gura si le-am aratat ca n-am nici macar toti dinti nicidecum dinti de vampir. Le-am povestit despre copii nostri care se bucura cand canta cu virtuozitate, cand se joaca serios de-a pictura, baletul, dansul, ca si ei joaca teatru in limbi straine, si castiga Olimpiade internationale.
Voi spune ca sunt mandru ca sunt ROMAN atunci cand in Romania OMUL va fi stimat si respectat pentru calitatile sale si nu pentru apartenenta la un partid, organizatie, klan, etnie (tre’ sa fi in borcan).
Dar pana atunci nu fac altceva decat sa ma patrund de lectiile si pilda celui mai mare Invatator. Caci El a iubit lumea chiar daca lumea nu L-a iubit. El a avut puterea sa spuna « pacatele ei, care sunt multe, sunt iertate ; caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin ». Caci cea mai mare porunca este « Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau » iar a doua, asemenea ei este « Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti ». Incerc sa iubesc Romania si toti romanii, oriunde s-ar afla ei. Iar vorbele Lui « Cine dintre voi este fara pacat sa arunce cel dintai cu piatra in ea » le vad ca pe un indemn la cautare.
In final revin cu intrebarea adresata domnului av. Andrei Vartic: chiar sunt mandri ca-s romani, moldovenii? Eu nu stiu dar citind insemnarile unui tanar basarabean parca incerc sa zic cu toata durerea si deznadejdea, « caci n-am promis nimic, ci doar ti-am deschis usa » “Tata, iarta-i caci nu stiu ce fac“. (vezi inceputul si sfarsitul acelui articol – ciopartit se va zice si pe buna dreptate).

Conferinta: : Educatie / Ce a fost si ce au ajuns (s-au trezit totusi!)
Publicat de mironbur la 31/10/2003 - 07:09

"Romania
#7002, de ARLEKYN la Sat, 20/12/2003 - 09:21

Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre Romania cand in sfarsit visul meu se implinea: Romania! Plecam prin transfer la facultate in Romania! Ah, ce imagini de vis aveam atunci despre Romania! Tara a visurilor mele. Fusesem numai o data in Eforie, la mare, cand terminam 11 clase, si imaginea Romaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare: literatura, libertate, fericire, dom doctor, nu va mint, asa vedeam eu Romania atunci. Mai auzisem si de tigani care iti intorc buzunarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul de mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante.
…………..
! Am invatat sa beau bere in Pub si sa-mi caut si eu ceva de facut, ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geografia, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace? Borasc!
Asta a fost inceputul fericit. Asta era inceputul spulberarii visului cu Romania, o baba ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la NATO. Romania din visele mele! Nu am asteptat sa ma primeasca cu bratele deschise, dar nici nu imi inchipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa fie violata, fututa, nu ma asteptam, zau."

Sã-ti fie dat sã trãiesti în timpuri interesante!
Despre poezie - de (anonim) la: 30/10/2004 05:43:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
Despre poezie

Când dorim să exprimăm o idee cu maximă precizie, alegem cuvintele cele mai expresive şi mai potrivite scopului, fără a ţine cont de careva reguli, în afară de regulile gramaticii – astfel ne exprimăm în proză. În proză ideea este componenta primordială şi cea mai importantă, stilul şi vocabularul utilizat slujesc ideea, creând climatul psihologic adecvat unei perceperi optime. Poezia tradiţională, dimpotrivă, presupune respectarea strictă a unor anumite reguli, care impun un ritm şi un tip de rime unic pentru poemul respectiv. Necesitatea de a rima versurile impune căutarea cuvintelor care rimează cu cele deja găsite, iar asociaţiile care apar pe parcurs îmbogăţesc ideea iniţială cu noi nuanţe, îi dau o turnură neaşteptată, descoperă faţete şi contururi nebănuite. Acesta îi aplică jocului de-a versificarea un farmec deosebit, prospeţime şi mister, oferindu-ne emoţii inegalabile. Este lafel cum ai păşi pe un tărâm neexplorat, într-o junglă deasă fără cărări bătătorite, care îţi dirijează ea-înseşi paşii, obligându-te să învingi obstacolele apărute pe neaşteptate în cale. În schimb, îţi dăruieşte privelişti minunate după fiecare stâncă ocolită, iar dacă te pricepi să nu pierzi orientarea, vei ajunge unde ai dorit după o călătorie palpitantă şi plină de aventuri. Astfel constaţi cu uimire că ai exprimat ideea poate chiar mai bine decât ai fi făcut-o în proză, deşi aceasta a suferit o metamorfoză uluitoare, ca o femeie care pe un corp frumos de la natură îmbracă o rochie minunată, care îi scoate în evidenţă şi îi amplifică frumuseţea. Butonul a pleznit, scoţând la iveală farmecul florii, un fluture încântător şi-a luat zborul, părăsind crisalida uzată.
Pe de altă parte, nu e nici o pagubă, dacă busola, brusc, se strică şi nu-ţi mai indică corect direcţia. Mulţi călători, rătăcindu-se, au făcut descoperiri extraordinare. Columb, după cum se ştie, a luat calea spre India, dar a descoperit două continente noi şi o mulţime de insule! Important este să găseşti, totuşi, drumul spre casă.
Minunat este faptul, că restricţiile pe care ne-am propus să le respectăm nu numai că nu ne-au încurcat, ci ne-au şi ajutat să obţinem efectul optimal, răsplătindu-ne eforturile cu vârf şi îndesat. Din păcate, astăzi poezia tradiţională este privită ca o Cenuşăreasă care a zăbovit să plece de la bal după termenul fixat, trezindu-se din scurtul ei vis în rochiţa veche chiar în mijlocul cucoanelor gătite şi a cavalerilor dichisiţi. Jocul de-a rimele nu mai pasionează poeţii, considerându-se demodat şi învechit. Şi e păcat! Versul alb, deşi îţi permite să-ţi expui ideea “goală” cu eforturi minime, fără a fi constâns de oarecare condiţii, nu-ţi oferă satisfacţia de a învinge multiple şi variate obstacole pe un drum întortocheat şi anevoios, nici posibilitatea unor descoperiri neaşteptate în jurul propriului tău gând. Până la urmă se constată că o formă perfectă din punct de vedere estetic slujeşte ideea cu mai multă fidelitate şi o scoate în evidenţă, urmându-i contururile ca propria ei piele. Frumuseţea mişcă sufletele şi le face mai receptive la ideile, pe lângă care mulţi ar trece cu nepăsare, fără a le lua în seamă.
Simplul fapt ştiinţific, că unele stele pe care le vedem se află la depărtări imense, de mii de ani lumină, tulbură puţine persoane sensibile, pe când versurile des citate
“La steua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii, să ne-ajungă…”
au miraculosul dar de a trezi imaginaţia, făcându-ne să conştientizăm ideea nu numai cu mintea, dar şi cu sufletul. Omul este o fiinţă complexă, în care simţurile, emoţiile şi raţiunea trebuie să conlucreze.
Puţini sunt acei, care au un văz deosebit de ager şi pătrunzător, fiind în stare să distingă asemenea detalii, care le scapă altora. La fel, puţini oameni posedă o sensibilitate ieşită din comun, şi mai puţini au darul a o face un bun al tuturor, creând opere de artă care apropie realitatea de sufletele noastre. Un adevăr amar, trecut prin inima poetului, devine o durere sfâşietoare, care se amplifică, intrând în rezonanţă cu inimile tuturor, devine un clopot de alarmă care trezeşte sensibilitatea publică şi mobilizează forţele spirituale ale organismului social în faţa primejdiei. Nu întâmplător poeţii s-au pomenit întotdeauna în epicentrul erupţiilor sociale. Dar şi în condiţiile unei acalmii relative poeţii găsesc destulă hrană pentru a alimenta şi a creşte această floare rară, pe care o numim poezie. Rostul ei este să ne sporească sensibilitatea, descoperindu-ne esenţa fenomenelor de natură spirituală şi frumuseţi care altfel ar trece neobservate, tot astfel precum ochelarii servesc pentru sporirea văzului, dezvăluindu-ne calităţile optice ale obiectelor materiale. Prin urmare, poezia este un instrument care prelungeşte posibilităţile noastre de a percepe Frumosul dincolo de limita individuală a fiecăruia.
Dacă ne referim însă la substanţa ei, putem spune că poezia este o sinteză a ideii cu trăirea emoţională şi veşmântul ei verbal, sonor. O îmbinare armonioasă a acestor componenţi este absolut necesară - lipsa sau slăbiciunea unuia dintre ei poate desfiinţa poezia. Când scriem poezia pe hârtie, nu facem decât să o notăm, să-i dăm o formă materializată. Evident, că această materializare a unor elemente în fond nemateriale este imperfectă. Partitura unei simfonii încă nu este muzică - muzică ea devine doar atunci, când îmbracă veşmântul ei sonor şi emoţional. O interpretare proastă o desfiinţează, una excelentă o renaşte. La fel şi poezia - cititorul îi redă haina sonoră şi emoţională după priceperea sa - cu mai multă sau mai puţină dibăcie.
Poezia scrisă pe hârtie este doar o jumătate de poezie. Poezie cu adevărat ea devine numai atunci, când este declamată într-o manieră sinceră, adecvată conţinutului său ideal şi emoţional. În realitate acest lucru se întâmplă destul de rar, deşi este foarte important. Poezia trebuie să sune, să acţioneze asupra ascultătorului prin toate mijloacele de care dispune, prin toată vraja ei lăuntrică. Este greu de spus, din ce se compune această vrajă, dar ritmul, rima, melodia versului sunt componenţi importanţi ai acesteia. Aici se adaogă intonaţia artistului, calităţile melodice ale vocii sale, precum şi sensibilitatea lui, inteligenţa lui, care îl ajută să pătrundă conţinutul ideal şi emoţional al poeziei, să ghicească fără greş interpretarea adecvată. Un poem cu o deosebită încărcătură emoţională, în opinia mea, solicită o declamatoare cu voce joasă, adâncă, plină de o forţă reţinută izvorâtă din interior,cu o manieră de declamare care ar produce impresia că cuvintele sunt smulse din propriul ei trup, sunt rupte din propria-i carne. Dar poezia nu trebuie urlată, sentimentele mari vorbesc mai mult în şoaptă - o şoaptă adâncă, grea, dureroasă.
Mă întristează nespus o poezie prost declamată, mai ales dacă aparţine unui mare poet. Este o profanare. Nu ştiu de ce s-a înrădăcinat convingerea eronată, că pentru a interpreta opere muzicale trebuie să faci şcoală, iar pentru a declama versuri nu trebuie decât să înveţi cuvintele. Sunt categoric împotriva acestui mod de gândire. Pentru a putea declama versuri trebuie să înveţi această artă deloc simplă. Trebuie să munceşti, să experimentezi, să-ţi pui în valoare calităţile artistice - dacă le ai, desigur.
Eu nu accept anumite maniere de declamare, printre care şi cea dulceagă, lascivă, excesiv feminizată. Nu-mi place nici stilul de incantaţie şamanistică, în care poezia este interpretată ca un descântec vrăjitoresc. Îmi place maniera naturală, sinceră, sufletistă, deşi accept şi chiar consider necesară scoaterea în evidenţă a ritmului interior al versului, precum şi jocul uşor al vocii, valorificarea calităţilor ei melodice. Este extrem de important să respectăm o corelaţie armonioasă între toate aceste elemente. Simţul măsurii este măsura talentului artistului.
În ceea ce priveşte veşmântul verbal al poeziei, acesta cere o atitudine lafel de responsabilă, o muncă grea şi minuţioasă de selecţie şi prelucrare a materialului. Limbajul poetic cere o atitudine deosebit de grijulie din partea acelora, care pretind (cu temei sau fără) că fac poezie. Din păcate, unii dintre aceştea nu-i acordă mare importanţă, neglijându-l cu uşurinţă. Suntem obişnuiţi să mizăm întotdeauna pe har, pe miracolul inspiraţiei, pe spontaneitate, pe multe alte “miracole”, fără a ne îngriji să depunem careva eforturi intelectuale pentru a ne cultiva şi îmbogăţi sufletul nu numai cu valori morale, dar şi cu acele cunoştinţe concrete, rodul investigaţiilor uriaşe pe care le-a întreprins omenirea în zona tăinuită şi inaccesibilă filistinului, pe care o numim Poezie. O asemenea atitudine dezvăluie subdezvoltarea noastră spirituală, pe care o constat cu amărăciune. Mi-ar fi greu să-i zic pe nume virusului, care i-a atacat pe toţi membrii societăţii noastre, dar denaţionalizarea, devalorizarea cunoştinţei de carte, cultivarea atitudinii agresive şi dispreţuitoare faţă de intelectuali (nu găsesc un termin mai potrivit pentru a desemna omul care posedă cunoştinţe vaste, suflet mare şi înalte calităţi morale) au fost condiţiile favorabile pentru ca acesta să prospere. Acum, dacă dorim să ne vindecăm, nu mai putem subaprecia tezaurul spiritual pe care l-a acumulat umanitatea timp de secole şi milenii, nici pe purtătorii lui.
Dar să ne întoarcem la oiţele noastre, cum spun francezii. Oricine simte în sine aplecare sufletească spre poezie şi doreşte să facă poezie, trebuie să înveţe ce este poezia, nebizuindu-se pe cunoştinţele fragmentare pe care le capătă în mod spontan. Un muzician consacrat este obligat să cunoască secretele meseriei sale, iar măsura în care le cunoaşte este un indiciu important al valorii sale ca maestru în arta muzicii. Tot astfel un poet este obligat să fie un adevărat maestru al cuvântului poetic, un iniţiat în secretele “ars poetica”, care este o artă şi o ştiinţă în acelaşi timp. Sensibilitate, intelect, cunoaştere şi măestrie - iată patru piloni pe care se sprijină templul Poeziei. Slăbiciunea unuia dintre aceştea poate fi fatală - fiecare trebuie să fie suficient de durabil pentru a-şi îndeplini misiunea. E adevărat, uneori surplusul de vigoare al unuia poate substitui şi camufla slăbiciunea altuia, dar până la o limită doar. Templul Poeziei nu poate sta în trei picioare.
În primul rând, un poet trebuie să-şi cunoască la perfecţie materialul, din care îşi durează opera, adică limbajul poetic. În general, nu putem alcătui un dicţionar complet al limbajului poetic, care ar conţine acea submulţime a unei limbi, despre care putem spune: aceste şi numai aceste cuvinte pot fi admise într-un poem. Ca limba însăşi, limbajul poetic este supus unei fluctuaţii permanente, unei dezvoltări continue - unele cuvinte apar, altele dispar din uz. Limbajului poetic îi este caracteristică însă o anumită adâncire în trecut, el conţine unele cuvinte arhaice, ieşite din uzul cotidian, şi admite cu greu neologismele, doar după un proces de “rotunjire” prin folosire frecventă, când acestea devin familiare şi se înscriu cu succes în peisajul lingvistic respectiv. Acest proces este aidoma lucrului de secole al fluxului, care rotunjeşte şi cizelează pietricele diforme, comunicându-le formă, luciu şi culoare. Fluxul netezeşte muchiile ascuţite, curăţă impurităţile şi transformă pietricelele obişnuite în comori strălucitioare. Dar această muncă necesită timp şi nu suferă graba. Cuvântul îşi poate găsi locul în colierul unui poem numai după ce a căpătat forma, luciul şi culorile necesare, potrivite mediului lingvistic respectiv.
Adela Vasiloi
#26945 (raspuns la: #13613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







nu ti-am dat poezia aia ca - de rembrandt la: 19/02/2005 19:07:50
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)

nu ti-am dat poezia aia ca sa te fac sa "ma placi" sau ca sa te impresionez. De criticat... chiar te rog sa ma critici... daca te simti in stare. Poezia ti-am dat-o ca sa te conving cat esti de incuiat(a) si cat de usor te repezi sa judeci oameni pe care nu ii cunosti. Serios, samadhi, te porti ca un copil la pubertate - in caz ca nu esti. Comentariul urmator spune multe :

TE INSELI!!!!!HA HA HA !!! Nu pot decat sa rad la cuvintele tale....
Daca ai trece pe langa mine pe strada poate nici nu m-ai recunoaste...
HA HA!!! Ce comici pot fi oamenii... HA HA! :) :)

cred ca nu realizezi ce prostii spui. Dragostea te-a orbit cu prea multa "lumina divina". Hai sa-ti spun ceva... : site-ul asta cafeneaua este facut ca sa postezi texturi... pentru ca cei'lalti sa le citeasca si sa-si dea cu parerea. Dar se pare ca tu nu prea te "impaci" cu politica asta. Ce... vrei sa-ti spun "ce frumos scrii!" si in acelasi timp textul tau sa mi se para o porcarie totala? iarta-ma, eu nu sunt asa. Daca asta vrei, cred ca exista site-uri si pentru pupincuristi (iarta-mi limbajul). Ti-as da mai multe exemple insa nu vreau sa ofensez pe nimeni... pentru ca adesea se intampla sa fie pe cafenea oameni de pe alte site-uri. In orice caz... in locul tau eu mi-as retrage tonul si alura de expert(a) pentru ca mi se pare ca faci filosofia vietii si a iubirii cu vorbe pline de ostentatie care n-au nici un sens puse cap la cap. Cuvintele nu ma impresioneaza. Dragostea vesnica n-o sa fie niciodata vesnica. Iarta-ma daca te deziluzionez... O sa realizezi si tu asta... cand o sa cresti mare si-o sa mergi in picioare. O sa te dai cu capul de sus. Mereu se intampla asa. Si hai sa-ti mai spun ceva... - toti oamenii din site-ul asta (sau marea majoritate in orice caz) au trait sau traiesc dragostea pe care o traiesti tu acum... Poate nu au simtit-o in acelasi fel, poate nu au exprimat-o in acelasi fel,... dar cu siguranta s-au simtit cel putin asa cum te simti tu acum. Deci, te rog mult, scuteste-ma/ne cu mesajele de genul :

"Versurile le-am afisat ca o dovada a iubirii.Tare as vrea sa vad cum a-ti scrie voi poezie!? HA!...Dar voi nu vedeti frumusetea iubirii...."


"rembrandt, imi pare rau ca nu crezi in Existenta une Iubiri Eterne, asta nu se gaseste decat foarte, foarte rar... insa EXISTA!"


Lasa-ma sa-ti spun un secret, samadhi : cand o sa plangi din dragoste pana o sa te usture ochii si inimile, cand o sa zgarii peretii cu unghiile de ura sau de gelozie, cand o sa iti vina sa vomiti din cauza amintirilor... atunci vei sti... ca dragostea vesnica... nu e niciodata vesnica. Nici macar atunci cand e jurata, promisa sau whatever. Ti-o spun eu, cu frageda mea experienta din cauza careia am cucuie in cap...



________
keep it simple...
#36832 (raspuns la: #36824) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
re:miaculpa - de Cristian Fara la: 14/03/2005 01:54:43
(la: Continuu)
multumesc pentru comentariu, l-am gasit aproape din intamplare... nu ma descurc prea bine si nu ma asteptam ca cineva sa imi comenteze vechiul meu text... altfel aveti dreptate, concesia mea facuta poeziei "moderne" de a scrie fara virgula ori alte semne e fara rost... acum insa se intampla sa fiu trist sau mai bine spus dezamagit de fptul ca poeziile mele sunt proaste, atat de proaste ca doar din gresala daca mai comenteaza cineva pe cele cateva pagini pe cre scriu... asa incat nu stiu ce v-as putea raspunde... de fapt nici nu stiu daca citeste cineva acest raspuns... mai conteaza! vorbeam despre "punctuatie"? nu nu cautam sa fiu modern... acest text din punctul de vedere al majoritati jalnic e de fapt un experiment ar fi vrut sa nu se "poata descifra la prima citire" credeam prosteste atunci cand l-am scris ca cineva ar sta sa-l citeasca ba chiar sa formeze variante jucandu-se cu "semnele de punctuatie" ........

dar inca o data multumesc pentru comentariu, m-a bucurat sincer sa gasesc pe cineva zabovind fie si o clipa pe unul din textele mele,

cristian fara
#39369 (raspuns la: #37726) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intrebarile retorice pe care - de gigi2005 la: 05/09/2005 16:07:30
(la: Aberatii despre viata)
intrebarile retorice pe care ti le pui tu ni le-am pus totzi la anumite varste mai fragede sau mai mature. In fuctie de raspunsurile pe care ni le-am dat la timpul respectiv am continuat sau nu cautarile. Dar daca dam raspuns la o intrebare se naste firesc alta, si tot asa la nesfarsit.
Asta cred eu ca e viatza noastra si rostul pe care il avem: sa punem interebari si sa raspundem la intrebari. Cand vom inceta sa ne mai intrebam, chiar retoric, atunci incepem sa murim cate putzin.
Iar raspunsurile la intrebari, ca si intrebarile insesi, le gasim in cartile altora care, firesc, in anumite perioade ale vietii lor si-au pus si au raspuns la intrebari.
Numic nu incepe cu mine sau cu tine, totul a inceput odata cu primul om. Datoria noastra este sa continuam iar cu cat vom fi mai profunzi in gandire cu atat calitatea omului ce va urma dupa noi va fi mai ridicata.

Am sa-ti scriu acum o poezie pe care am gasit-o intr-o carte acum 20 de ani. Nu mai stiu, spre rusinea mea, cine a scris-o. A ramas scrisa intr-o agenda veche pe care am pastrat-o:

Daca dadeam raspuns la intrebare,
O noua intrebare se ivea,
Se travestea, discret, intr-o chemare
ce-adulmecand prin patimi, unduia.

Nici nu mai stiu din multe-anume care
Din intrebari mai rau ma chinuia;
Daca dadeam raspuns la o-ntrebare,
O noua intrebare staruia.

Dar uneori, pasind la intamplare,
N-am mai raspuns mereu cand trebuia...
Si gandul intrebarilor ma doare
Cand intzeleg deplin ca se putea
Sa dau atunci raspuns la intrebare!
#69733 (raspuns la: #69356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cred ca mi s-a intamplat si m - de oanalaur la: 15/10/2005 17:37:20
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
cred ca mi s-a intamplat si mie. dar ma bazez ca nu a mai citit nimeni. era o conferinta foaaaaaaarte veche. :-)
#78972 (raspuns la: #78970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
POEZIE http://www.cafenea - de oanalaur la: 25/11/2005 15:03:09
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE

http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul xxxxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine x


http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? X


http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul


http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? x





PROZA

http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara". x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului xxxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3) x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4) x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte) x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonata x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla xx
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea x



http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de familie ciudat x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra sferelor de carton x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia xx
www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza" xx NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii" x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire" x NOU



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...