comentarii

verbul a legana


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Verb: a se sburli - de papadie67 la: 11/12/2003 05:06:38
(la: fiola de SQL)
negatie: n-are legatura cu esenta sau cu lipsa de vedere ori de viziune.

substantiv: efortul (tau)

alt substantiv: beneficiar (sunt pan'la urma, eu)

concluzie: inghit, ma enervez, inghit din nou, si am sa-nghit cu spor mult timp de-aci-nainte, pan-o sa fac un site al meu ...that' s all!
...iar intre timp, concluzia o s-o rumeg tare si cu fortza!

In gand. ...hai, hai...pe sub flori ma leganai...(:

#6418 (raspuns la: #6410) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zici: "2- verbul se acorda in - de Daniel Racovitan la: 10/01/2004 10:46:51
(la: Gramatica si butélia)
Zici: "2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!"

Dupa "aceste cuvinte ne doare" urmeaza semnul ":)" care pe internet semnifica faptul ca expresia anterioara a fost scrisa cu intentia de gluma.
Deci, inainte de "a mi-o plati", rog a se lua ca gluma, asa cum a fost destinata de la bun inceput.

#7885 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in privinta verbului - de (anonim) la: 10/06/2004 11:15:44
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Florin, a trebui este verb impersonal, nu se utilizeaza pluralul!
"trebuia sa fie luate" este varianta corecta.
Asta asa, de dragul rigurozitatii...
:P
#16153 (raspuns la: #16004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
verba cripta - de alex andra la: 06/01/2008 06:54:18
(la: Versuri la comanda)
vreau cu verba cripta
sa jucam de-a fripta !
daca voi nu vreti,
va propun bureti !
#271272 (raspuns la: #271195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prejudecata despre cuvantul "dor" - de (anonim) la: 15/09/2003 07:07:40
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Ai perfecta dreptate, echivalentele substantivului " dor" si verbului "a..fi dor" exista si in limba ebraica, cu exact aceleasi sensuri.
in germana exista chiar un ve - de (anonim) la: 15/09/2003 08:02:59
(la: Muzica culta si ciuma religiei)
in germana exista chiar un verb reflexiv pentru dor: sich sehnen. prejudecata mea insa in legatura cu acest cuvint (dor) era atit de inradacinata ( ce treaba buna au facut profii de romana!) incit mi-am petrecut multe ore incercind sa descopar diferentele intre cuvintul romanesc si echivalentul lui german! iti multumesc! am invatat ceva nou! dana
ROMANA, saraca! - de Alice la: 06/10/2003 03:30:45
(la: Un nou concept la Luneta: gazda unui subiect)
Foarte bine atunci, caci multi ne pricepem mai repede la engleza sau ne dam francezi (mea culpa!) si mult mutilam sarmana limba-n care-am zis prima data "au!".
Pai cum sa nu doara, cand dezacorduri comitem, si scriem "vi" (in loc de "vii"= verbul "a veni", persoana aII-a, singular, indicativ prezent).
Sau "fi" (in loc de "fii"- adica "tu", un imperativ de la "a fi", un indemn, o porunca...; "fi" e in "a fi clar", "nu fi prost").
"A-si" ( in loc de "as" pentru "as vrea", "as iubi"," te-as iubi", o dorinta - conditional optativ, daca vreti); cu "a-si" construindu-se cu totul altceva: "a-si musca limba", "a-si spala rufele-n public")

Si nu, nu le facem in fuga, din neatentie, caci se repeta, obsedant.
Sa ma iertati de sangele-a tasnit un pic, n-am zgariat sa ma razbun!
Nu-i pacat ca niste oameni atat de destepti sa scrie prost in limba lor?
Strict la subiect - de Alice la: 06/10/2003 04:39:21
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
"Armanlu nu chiare" e mesajul pe care ei l-au transmis lumii de fiecare data cand cineva i-a ascultat.
Mai nou, Academia Romana refuza sa recunoasca cele 4 conjugari ale verbelor romanesti ( in aromana sunt tot 4), ca limba noastra sa semene mai mult cu franceza si italiana, inchipuindu-si, probabil ca ca asa ni se recunoaste mai usor filiatia romanica. Ca, ce, numai grecii, macedonii, albanezii? Si noi, nene, ne furam caciula si ne dam mai boieri decat boierii.
usa interzisa - de animis la: 14/10/2003 00:42:51
(la: Gabriel Liiceanu)
De ce titlul? "Usa interzisa" e unul din conceptele importante ale cartii. Este acea usa in spatele careia se afla cele mai adanci trasaturi ale personalitatii noastre, sursa ultima a identitatii, fericirii si dramei noastre. De acolo ne extragem seva pentru "refacerea sistemului de iluzii" pierdut in valtoarea evenimentelor postrevolutionare care ne-au tarat cum si incotro au vrut ele. Acolo, in spatele usii interzise se afla raspunsul. "We need to dare!" Am folosit doua verbe modale englezesti pentru ca le consider cele mai ilustrative in cazul de fata.
Da! Merita citita! Singurul regret pe care il ai este ca nu ai citit-o mai demult.
mai simplu si mai complicat, Alexandra? - de Alice la: 14/10/2003 01:29:45
(la: Dragoste)
Sufletul!
Din "valurile vremii" el singur se dezvaluie de stii cum sa-l privesti si cum NU sa-l ceri!
Iubirea, cum am mai spus, nu-mi apartine decat atunci cand o primesc.Mai vreau? Atunci mai dau!Dar nu POSED, invalui cu miracole, cu sunete, cu verbe (dar numai cand si cand)...cu taceri.
Ce departe suntem unii de altii cand credem doar ca iubim! Val inselator, singuratatea!
#1210 (raspuns la: #1176) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imm, - de papadie67 la: 25/10/2003 04:09:20
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
daca-mi permiti, as adauga "my two cents" la discutie.
Presupun ca mi-ai permis (: deci continui:

era ceva ce ma deranja la felul in care descriai "cresterea" dragostei si cred ca am gasit ce: folosesti verbe care implica EFORT : "anii pe care Reusesti sa ii stai", sau "cind ai Reusit sa stai casatorit", etc

Daca asa e dragostea si daca iubirea e ceva diferit, atunci personal sunt foarte sigur ce prefer: fie flacara, fie gheatza dar in nici un caz o balta caldutza, si aia mentinuta cu grija si efort.

Din punctul meu de vedere, doi oameni ar trebui sa fie impreuna deoarece nu Reusesc sa se separe, nu pentru ca au Reusit sa nu se desparta.

...sigur, nu vorbim aci de cupluri cu copii, ca-i cu totul alta mancare de peste!

#2122 (raspuns la: #2120) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumnezeu a pedepsit homosexua - de Zamolxe la: 10/11/2003 10:59:13
(la: Preoti homosexuali?)
Dumnezeu a pedepsit homosexualitatea si zoofilia din cele doua cetati Sodoma si Gomora.

(Verbul a sodomiza ce inseamna? Astept o explicatie, o definitie!)

Cei din cele doua cetati sint numiti pacatosi, iar pentru a scapa de asemenea pacate strigatoare la cer Dumnezeu nu a avut prea multe optiuni.

Ce mai trebuie ca pacatul sodomiei sa fie luat in serios?
Ce alte dovezi sint necesare?

Sigur ca daca excludem Biblia, o carte de mina a saptea!!!, si eventual renuntam la Dumnezeu ca fiind cam demodat si conservator, putem chiar sa consideram un pacat (sin) relatia heterosexuala.

Argumentele de acest fel sint penibile.

Homosexualitatea este un pacat si un act anormal. Prin definitie.
Anusul nu este facut pentru procreatie si inca nu am auzit de vreun barbat ramas gravid. Sau daca a ramas vreunul, a avortat la primul scaun (....t).

Z
POVESTE fara de SFARSIT - de mama la: 27/11/2003 03:49:12
(la: intrebare......eterna?)
sunt singur, Doamne, singur...
adorm pentru a ma legana
intr-un vis.

liniste...
inchid ochii
si adorm...

intuneric, liniste.
ma legan
singur, Doamne ca un copil
fara CAMIN.
ma legan singur.
mama m-a parasit.
nu stiu de ce...
oare cu ce i-am gresit,
de m-a lasat singur...

educatoarea mea mi-a spus:
copilul meu,
nu esti singur.
si mi-a spus ca a existat
in trecut,
un om fara de SEAMAN.
il chema ISUS.

Eu sunt mic
si nu prea inteleg cine e ISUS.
cine ma poate invata?

Educatoarea mi-a spus:
copilul meu
cand ai sa cresti mare
poate VEI INTELEGE
cine E ISUS.

pana atunci,
el m-a rugat sa-ti spun
ca pentru orice om
de pe acest pamant
exista un INGERAS...
un copilas.
usor naiv, usor hazliu, pus uneori pe sotii.
DAR BUN.

pana vei intelege cine e ISUS
vorbeste cu acest COPIL
va veti intelege.
el are aripioare
si poate sa zboare...
si-ti va duce GANDUL
UNDE VREI TU.

si RUGA TA trebuie sa sune asa:

INGER, ingerasul meu...
TOTDEAUNA FII CU MINE
si ma-nvata a face BINE.
eu sunt MIC tu fa-ma MARE
eu sunt SLAB tu fa-ma TARE
si-n tot locul ma-nsoteste
si de RELE ma PAZESTE.

DOMMNE, ingerasii TAI,
fie INGEREII mei
si de ZI si de NOAPTE
pana in ceasul cel de MOARTE...
AMIN!

nu prea inteleg eu poezia asta.
dar tot stau si ma intreb,
o fi EDUCATOAREA
ingerasul meu?

si daca da,
de ce imi spune mie
ca MOS CRACIUN EXISTA?!
ca prietenul meu
a ras de mine...
cand am zis ca eu il astept si anul acesta sa vina
sa doarma cu mine in pat si sa ma legene.
si m-a INTREBAT:
de ce crezi tu, ca EXISTA MOS CRACIUN?
nu stii ca anul trecut
ai asteptat in zadar
sub pomul de Craciun?

eu nu stiu ce sa mai cred
exista sau nu?!

EU sper ca anul acesta va veni.
Nu vreau CADOURI.

VREAU DOAR SA MA LEGENE.

eu nu-l cunosc destul.
am vazut oameni
care rad si sunt imbracati in rosu
si spun ca sunt MOS CRACIUN.

dar eu nu cred!

ca nu a venit unul sa ma legene.

Oare de ce?

MOS CRACIUN,
te astept si anul acesta
in noaptea de CRACIUN.

SA MA LEGENI...

sunt atat de singur...
si plang.

Dinule - de Dinu Lazar la: 30/11/2003 14:00:28
(la: Racoviteanule)
Il intrebam pe bunicul meu ce meserie au avut cei mai batrini din familie pe care i-a cunoscut; firul se rupe undeva dincolo de 1800... dar toti au fost tzarani din sudul Moldovei, cu ogoare mici pe care era cite o fintina cu cumpana si cite un nuc mare... poate de aici o chemare genetica pentru acei copaci singurateci; poate si altele sa fie resorturile ascunse... oricum eu nu am constientizat decit la armata ( am facut o armata relativ grea, pentru un dandy de Cishmigiu... la pifani la Vinju Mare, cu masca pe figura si marsuri de 40Km si stat in si sapat la shantzuri) - deci nu am constientizat decit atunci mirosul reavan al pamintului, ceatza de dimineatza si importanta pe care o au in viata citeva momente de liniste induse de un copac pe care te sprijini.
Cam tot in acele vremuri - erau anii `70 - am vazut un film polonez care m-a impresionat foarte tare; se numea "Iubire" si nu mai tin minte din pacate regizorul; eroul principal se cauta pe sine si a avut puterea sa faca acest lucru construindu-si citeva traiectorii diferite; a incercat sa se faca preot, dar de la A la Z, a incercat sa se faca alpinist, a incercat sa gaseasca raspunsul si in alte moduri, dar nu a gasit acest raspuns - dar a tot incercat.
Eu sunt mai fericit, caut numai in imagine - sau mai nefericit poate - si nu cred ca as putea sa ma vad ca sau intr-o imagine si nici nu stiu care imagine e mai aproape de ce ar trebui sa fie raportata la cunostintele si sentimentele mele din acea clipa - si nu stiu nici macar ce anume ar trebui sa fac.
Cautarea in sine e poate un balsam, poti sa iti zici ca ai alergat, nu ai luat medalia dar continui sa alergi pentru ca asa s-a nimerit sa te prinda bagheta celui de sus si de atunci tot alergi.
Imi este clar ca pentru ca sa faci o imagine buna trebuie sa cunosti daca nu vietile pictorilor si ale fotografilor pe dinafara macar foarte multa plastica, compozitie, culoare, tehnica, si ca in momentul in care faci fotografia trebuie sa ai puterea ca ceea ce stii sa transformi intr-un limbaj cit mai simplu, in simple verbe, adjective si substantive, si sa iti scrii propria poezie complicata folosind acel limbaj simplu.
In alta ordine de idei la mine imaginea devine, se transforma, prea deseori e o distanta mare intre ce memoreaza compact flash-ul la fotografiat si ce se poate vedea pe monitor dupa ce imaginea a fost editata in mai multe reprize.
Dar cred ca in timp se poate construi o amprenta, un stil, si acel stil unitar este esenta lucrarii fiecaruia, este ceea ce ramine, este deseori ca umbra unei scari cu un om pe un zid ars, asa cum am vazut intr-o imagine facuta de un fotograf de razboi american la Hirosima cu ceea ce ramine din noi dupa bomba atomica.
Suma tuturor imaginilor vazute, banuite si realizate, se transforma mereu in alambicul complicat al uitarii si al devenirii si da senzatia si speranta ca miine in sfirsit, sau cindva, voi face acea poza minunata in care as putea sa fiu. Dar cred ca mai am de sapat; si mai trebuie timp, har, noroc si chef. Grea combinatie...
#5540 (raspuns la: #5538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Colind ceresc " de Radu Gyr - de sanjuro la: 19/12/2003 04:26:21
(la: Cinstite gazde ...primiti colindul? :))
Cerul si-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
au pornit cu plugusorul
ingerii prin cer.

Merg cu pluguri de oglinda
si de giuvaier,
toti luceferii colinda
- Lerui, Doamne, Ler -

Vantul sufla cu lumina
- Lerui, Doamne, Ler -
in buhai de luna plina
leganat in ger.

Patru heruvimi cu gluga
alba de oier
sub feresti colinde-ndruga,
- Lerui, Doamne, Ler -

N-au venit cu grau la poarta,
ci au rupt din ger
stele mari ca sa le-mparta,
- Lerui, Doamne, Ler -

Si-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
va fi campul cer de stele
tolanit sub cer…

Numai tu astepti in tinda,
- Lerui, Doamne, Ler -
suflete ce n-ai colinda
si nu stii Prier.

Tuturor lunetistilor: "Un An Nou mai bun, cu sanatate si bucurii alaturi de cei dragi!"

sanjuro

Nici un cantec alb nu vine
falfaind mister,
cu o stea si pentru tine,
- Lerui, Doamne, Ler -

#6950 (raspuns la: #6916) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dupa melci - de (anonim) la: 21/12/2003 23:35:14
(la: Cele mai frumoase poezii)
.......................

-"Melc, melc, ce-ai facut
Din somn cum te-ai desfacut?
Ai crezut in vorba mea
Prefacuta... Ea glumea!
Ai crezut ca ploua soare,
C-a dat iarba pe razoare,
Ca alunul e un cantec...
- Astea-s vorbe si descantec!

Trebuia sa dormi ca ieri,
Surd la cint si imbieri,
Sa tragi alt oblon de var
intre trup si ce-i afar'...
- Vezi?
Iesisi la un descantec;
Iarna ti-a muscat din pantec...
Ai pornit spre lunci si crang,
Dar pornisi cu cornul stang,
Melc natang,
Melc natang!"

Iar cand vrui sa-l mai alint
Intinsei o mina-amara
De plans mult....
si, dirdaind,
Doua coarne de argint
Rasucit, se farimara.
Ca e ciunt, nu m-am uitat...
Ci, în punga lui cu bale,
Cu-insutite griji, pe cale
L-am purtat
Leganat:

Punga mica de matasa...
Iar acasa
L-am pus bine
Sus, în pod
(Tot langa mine),
Ca sã-i cânt din când în când
Fie tare
Fie-n gând:
"Melc, melc,
Cotobelc,
Ploua soare
Prin fineturi si razoare,
Lujerii te-asteapta-in cring

Dar n-ai corn
Nici drept,
Nici stâng;
Sunt in sin la mosul Iene
Din poiene:
Cornul drept,
Cornul stâng...

- Iarna coarnele se fring,
Melc nating,
Melc nating!"

Mada(lina).

...Cu speranta ca se va publica...!
Gramatica - de SB_one la: 10/01/2004 09:53:26
(la: Gramatica si butélia)
In Teleorman RdV se invatza o data asa:

1- accentul se pune pe penultima vocala, deci: bute'lie
2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!

samd

Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7884 (raspuns la: #7739) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7327 - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:35:33
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania*

Elie WIESEL


Nu ezit sa afirm: Radu Ioanid merita intreaga recunoastere a tuturor celor interesati de acea istorie care a devenit cunoscuta, desi in mica masura, sub denumirea de Holocaust. Opera sa trateaza un subiect foarte putin discutat din pacate: destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania. Un subiect asupra caruia s-au oprit, in operele lor, putini istorici, intre care binecunoscutii Raul Hilberg sau Dora Litani. Radu Ioanid se raporteaza adeseori la lucrarile lor, dar exploreaza mai adinc Raul care a domnit in Transnistria, teritoriu situat intre Bug si Nistru, cele doua mari riuri din Ucraina. Lucrarea lui Radu Ioanid, bazata pe materiale preluate din arhive, nevalorificate pina acum, constituie astfel o noua contributie importanta in acest domeniu.

Roman de origine, autorul abordeaza subiectul cu o sensibilitate specifica. Isi cunoaste dusmanul. Il urmareste pas cu pas in vinatoarea lui de evrei dintr-un oras in altul, de la un decret la altul, de la pogromurile spontane la persecutiile organizate, de la ura traditionala pina la lichidarea fizica; victimele sint infatisate intii in casele lor, apoi in ghetouri si, in cele din urma, in moarte. S-ar putea spune ca autorul doreste, de fapt, sa-si puna dusmanul in fata propriilor lui crime care, intr-un fel au fost “mai crude” si mult mai salbatice in brutalitatea lor nesistematica, decit cele ale germanilor.
Desi camerele de gazare au lipsit din Transnistria, toate celelalte orori au existat: nu a fost scutita nici o comunitate; toate au fost decimate. Doua sute cincizeci de mii de evrei au pierit in mii si mii de feluri. Au existat teroarea, amenintarile, marsurile nocturne catre moarte, trenurile sigilate, foametea, persecutiile, umilirea, executiile publice, incendierile: din cind in cind, cu inima frinta si epuizat, cititorul se opreste in mijlocul unei pagini, incapabil sa mai receptioneze inca o imagine, inca un tipat.

Ordinele au venit de sus, de la Maresalul Ion Antonescu insusi. Toate sau aproape toate au fost executate cu mai mult sau mai putin entuziasm. Romani, germani, ucraineni s-au intrecut unii pe altii in cruzime. Peste tot a fost la fel. In orase sau la sate, vara sau iarna, a fi evreu insemna a fi supus durerii si torturii. Cum ar putea cineva sa citeasca raportul oficial al generalului roman Constantin Trestioreanu fara sa se infioare de oroare si dezgust? “Am spinzurat (sau spinzurasem) aproape 5 000 de oameni, majoritatea evrei, in pietele publice din Odesa”? Ati citit bine: 5 000 de spinzuratori, 5 000 de fiinte umane leganindu-se in vint, in fata ochilor unei populatii intregi. Sau marturiile miilor de evrei inchisi in incaperi incendiate de catre soldatii romani? “Unii evrei veneau la ferestre si ii implorau pe incendiatori sa-i impuste, pentru a scapa de flacari, aratind catre timplele si inimile lor.” Conform unui supravietuitor sau unui soldat, aproape 35 000 de evrei au fost arsi de vii sau spinzurati doar in Odessa. O alta sursa citeaza o cifra mai “caritabila”; doar 25 000 in Odessa si Dalnic.
Cum sa explici atita cruzime, manifestata la atit de multe nivele de societatea romaneasca? De ce au fost atit de putine interventii in favoarea victimelor (au existat, dar au fost rare si timide)? De la simplul soldat la cel mai puternic ofiter, de la angajatul anonim la birocratul investit cu autoritatea suprema si implacabila a Statului, evreii – si, mai tirziu, tiganii – nu puteau astepta nici o urma de mila sau umanitate.

Pentru a putea intelege procesul care a condus la violenta paroxistica impotriva evreilor romani in timpul razboiului, Ioanid ofera detalii documentate ale antisemitismului cotidian care l-a precedat. Influente religioase ancestrale, acuzatii absurde de deicid, nevoia unui tap ispasitor, factori economici, totul se afla in cartea lui Radu Ioanid. Dar autorul nu se multumeste sa evoce trecutul; el subliniaza deopotriva intreaga ambiguitate, urita si generatoare de confuzii, a prezentului. Cum sa poti intelege popularitatea lui Antonescu dupa caderea dictatorului comunist Nicolae Ceausescu? Strazi care-i poarta numele, statui, oficialitati care pastreaza un moment de reculegere in memoria lui: a uitat asadar natiunea atit de repede faptele lui singeroase, atrocitatile ordonate de el, crimele impotriva umanitatii si condamnarea lui la moarte?
Iti trebuie o extraordinara forta interioara pentru a citi aceasta carte de la un capat la celalalt. Autorul a avut inca si mai multa forta pentru a o scrie. Da, intr-adevar, Radu Ioanid merita intreaga noastra recunostinta.
Traducere de
Diana Soare
_______
*Cuvint inainte la The Holocaust in Romania. The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944 de Radu Ioanid (Ivan R. Dee, Chicago, 2000), editie americana a volumului Evreii sub regimul Antonescu (Editura Hasefer, Bucuresti, 1997).
Titlul apartine redactiei
traducerea exacta ar fi legat - de gabriel.serbescu la: 06/03/2004 07:04:57
(la: Solo tu -Paulo Setubal)
traducerea exacta ar fi legata de timpi verbelor: besaron-besaste, abrazaron-abracé, amaron, amé, quedaste, acestea fiind mai mult ca perfecte, adica un fel de conjugari oltenesti: sarutai, imbratisasera, iubi etc
alte obs: quen-quien

In rest e ok:), cine e autorul?
Dezacordul meu - de bernicova la: 22/03/2004 08:26:55
(la: Gramatica si butélia)
Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane. Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.
#12557 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...