comentarii

verdic fabulos miraculos


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de proletaru la: 25/03/2010 11:40:19
(la: Medjugorje)
omul fiind o fiinta sociala, are nevoie ca ideile si credintele lui sa se reflecte in lucruri concrete. cand realitatea nu il ajuta in acest demers, isi fabrica povesti pe care le investeste cu verosimilitate. realitatea e foarte usor de trucat. indiferent ca e vorba de religie, ozn-uri, bigfoot, Nessy, Yeti, statui care plang sau aparitii ale Mariei, toate au aceeasi hiba: doar unii le vad, doar unii au acces, nu lasa urme si nu pot fi cercetate decat prin stiinte "spirituale" sau meditatie nustiudecare.

cei care cred in aceste povesti au motive serioase sa o faca. viata lor fie e un mare gol care trebuie umplut cu ceva, fie singuratatea si deznadejdea ii imping spre fabulos, miraculos, fantastic (izolarea, marginalizarea sociala produc acest efect), fie traiesc intr-un mediu in care predomina aceste preocupari in mod excesiv. in conditiile acestea apare o presiune sociala care impinge spre adoptarea unui comportament excesiv de aderent la astfel de fenomene "para-psiho-pupu-lala".

privit de la distanta e usor de realizat ca bla-bla-bla-ul asta pe teme de cat de credinciosi sunt unii comparativ cu cei care se opun unor astfel de idei si care sunt imediat etichetati ca atei-rauvoitori, nu are nici o legatura cu credinta in Dumnezeu.

imi aduc aminte de un fragment de interviu cu Moby, un tip care face o muzica mai ciudata. Moby povesteste:
"In Central Park, trec doi tipi pe langa un individ care predica cu multa pasiune si tarie in glas fragmente din biblie. Unul din ei ii spune celuilalt:
- Cu cata forta incearca omul asta sa-i convinga pe ceilalti de credinta sa!
- Relaxeaza-te, frate, e doar un tip care urla, i-a replicat celalalt!"

"Miraculos ..."dinisor, - de Denysa la: 18/09/2004 22:59:32
(la: sentimente!)
Am citit comentariul tau...intradevar apar "energii miraculoase".Unde si cand apar?fireste cand sentimentele se dezlantuie...in dragoste in iubirea adevarata...

Daca vorbim de "sentimentele de drag"ele nu pot "emana"acele energii miraculoase...

BYE!
Din păcate, fabulaţi, dle Coriolan - de Anca Tudor la: 27/10/2004 15:45:31
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Din păcate, fabulaţi. Poate nu sunt suficient de matură, în opinia dvs., pentru a-mi aminti, dar părinţii mei sunt, cu siguranţă. La medic nu mergeai fără un Kent, un pachet de cafea (dacă vă amintiţi, ajunsese să coste 1.500 lei kg) sau măcar ceva săpun de contrabandă. O pereche de blugi costa jumătate dintr-un salariu mediu! V-am dat doar nişte exemple, ca să vedeţi că îmi amintesc. Dacă nu lucrai în comerţ, nu aveai rude care lucrau în comerţ sau alimentaţie publică, mureai de foame!Să nu-mi spuneţi mie că aţi putut, din '85 în '89, să trăiţi cu raţia aia amărâtă! Tatăl meu a mâncat atâta peşte marinat, singurul lucru ce nu era la raţie, încât nu mai poate să-l suporte şi nu s-a mai atins de aşa ceva! Mi se pare o lipsă de respect să mă acuzaţi că spun poveşti vizavi de lipsa laptelui. Asta înseamnă ori că nu aţi crescut copii în perioada respectivă, ori că aţi avut o poziţie privilegiată şi alte surse de venit decât majoritatea. Cât despre faptul că nu mureau nou-născuţii, e o aberaţie. Mureau şi atunci, ca şi acum, doar că nu ni se spunea nouă că lucrurile astea se întâmplă. Mi-e îngrozitor de jenă pentru dvs. că abordaţi tema avortului fără să aveţi nici o idee despre ce înseamnă să fii obligat să dai naştere unui copil pe care ştii că nu-l vei putea creşte. Mama mea a fost la un pas de moarte, din cauza unei sarcini nedorite... Natalitatea creşte în mod natural numai dacă sunt condiţii de trai mai bune. Lucru care nu se întâmpla pe vremea lui Ceauşescu şi nu se întâmplă nici acum, dar acum, cel puţin, poţi alege, în condiţii de siguranţă, dacă vrei sau nu vrei un copil. Dacă vă imaginaţi că alegerea aceasta este uşor de făcut, pentru orice femeie, atunci sunteţi lipsit de cel mai elementar bun simţ. Cât despre ce poţi şi ce nu poţi să faci cu banii în ziua de azi, ce să spun? Fiecare munceşte cât poate, câştigă cât poate şi cheltuie cât poate. Pentru mine, un bărbat nu e mai puţin bărbat dacă mă duce la o plimbare în Grădina Publică (să zicem Herăstrău pentru bucureşteni) şi-mi explică pe îndelete cât de splendidă e toamna... Şi îndrăznesc să sper că mai sunt şi alţii ca mine...
#26469 (raspuns la: #26116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fabula din Ozz - de kradu la: 30/10/2004 05:55:32
(la: Alegerile in USA)
Pre multe animale in fabula. Maimutoi, elefanti, etc!
Prea multa ura impotriva lui "W"!
Ar fii interesant de vazut insa de unde vine ura asta?
Din dragoste pentru Sadam?
Din filozofia presei europene care dezinformeaza mica europa?
Din necunoastere?
Din aroganta tipica europenului care stie totul!
Din dragoste pentru socialismul micutei europe?
S-auzim de bine!
#26947 (raspuns la: #26866) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o fabula - de retronew la: 29/10/2005 21:04:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Dinu Lazar, fabula dumneavoastra este un real subiect de reflectie - si va multumesc pentru ea.

Reflectia mea pesonala insa s-a lasat insa condusa spre alpinism si spre fizic - spre muntele cel mai mare al planetei. Aici m-am oprit cu reflectia pentru ca mi-am dat seama ca sint intr-o dilema ingrosata de fabula prezentata de dumneavoastra.

Domnule Lazar, care este diferenta dintre Edmund Hillary si Tenzing Norgay din punctul de vedere al fotografiei?
#82783 (raspuns la: #81988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
apropo vindecari miraculoase si leacuri 'naturiste' - de donquijote la: 16/12/2005 01:31:32
(la: Pentru orice problema exista o solutie)
astea sunt cunuscute de mii de ani. pana la aparitia medicinii moderne (inclusiv igiena, tratamente, radiatii, diete, medicamente) media de viata era de cam 40-45 de ani. azi a trecut de 80 in tarile cu sistem medical modern si dezvoltat. nu neg ca exista cazuri singulare, dar astea sunt subiect de presa de scandal. sa nu uitam ca exista si efect placebo care e probabil explicatia acestor vindecari 'miraculoase'. sunt curios care e procentul de reusita a 'sarlatanilor', daca tine cineva intr-adevar statistica.
Excelenta fabula! Zisei io cu - de Marlene_ la: 31/10/2006 20:14:01
(la: Fabula cu domnul Smith)
Excelenta fabula! Zisei io cu pisica-n brate. Ha!
ab absurdo, homo stultus - de maan la: 15/07/2008 14:56:31
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
Toate s-au spus. Cuvinte au cazut inerte. Plinatatea de impreuna-intelegeri s-a pierdut.

Maugham aseamana pe undeva sensul vietii cu un covor persan. Liniile fug nebune pentru alcatuirea unor modele de o abstracta frumusete. Ele nu au alt sens in afara tiparului.

In fiori reci de dumirire, iadul neperspectivei otraveste fiinta, o imbibare viperina pana in cele mai intime cotloane ale sale.

Incercarea de a justifica nonsenul este, poate, tot atat de absurda ca si explicarea sensului fragmentar descoperit.

Buricirea semnificatiei pe care o punem in contul propriei deveniri ne ofera iluzia "de ce-ului" trecerii noastre in acest orizont cu perspective de nepipait.

In urma himerei iti ramane doar amarul zambetului vertical.

Din orgolioase pricini nu recunoastem, nici macar in risipire, absurdul pasilor generati intru cunoastere.
Nu atat demersul in sine e absurd cat naivitatea credintei ca toate se pot concretiza in intelesuri.

Singura salvare, aparent miraculoasa, vine din aplecarea omului asupra lui insusi. Un exercitiu fabulos in care Cineva (caci orice om se poate defini, fara a fi lipsit de modestie, drept Cineva) se apleaca asupra Nimicului (caci omul chiar daca e Cineva e totusi Nimic).

continuarea: http://www.cafeneaua.com/nodes/show/13475/ab-absurdo/1
#325438 (raspuns la: #325434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rvaca miraculoasa cu oua de aur - de philo la: 02/03/2010 13:18:13 Modificat la: 02/03/2010 20:42:19
(la: Nici boii nu trag. In turism.)
Citat din orighinala..

"vaca miraculoasa cu oua de aur"

Stii de ce nu mere chestia cu turismul?
E vb. de o neintelegere datorata analizei sintetice defectuoase a potentialilor...
Glumesc. Partial
Si asta penca vacile ai tite.
Aia cu ouale se numesc tauri.

Ouale de aur sunt ale cucosului, stapinul gainii. Cu alte cuvinte, gaina e aia care naste aur, insa fara cucos oualele nu-s fructificate si nu se nasc gaini care nasc oua de aur.
Clar pina aici?
Daca e clar, te rog sa-mi isplici si mie.
coelho - de ada la: 08/10/2003 14:31:14
(la: Paulo Coelho?)
Draga Daniel,
eu ieri am citit 11 minute. e o carte superba, despre femei, culmea, scrisa de un barbat. nu stiu daca as reciti-o. Dar a fost o carte pe care nu am lasat-o din mana, si dupa ce am citit-o am simtit nevoia sa imi aprind o tigara.
Ca o fabuloasa aventura de o noapte. Citeste-o.
eu sunt pentru - de athos la: 14/10/2003 05:41:47
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
legalizarea prostitutiei
de ce?pentru ca asa tii sub control aceasta industrie care face sume fabuloase,pui "fetele" si pestii sa plateasca taxe ca tot omul si mai ales poti sa verifici medical personalul implicat;mai bine decat sa stea la coltul strazii...
O sa ziceti ca n-am cultura cinematografica - de Alice la: 16/10/2003 01:30:13
(la: Filmele mele)
si s-ar putea s-aveti dreptate!:)
In ultima vreme, cand si cand, ma delectez cu "Shrek" - muzica, poezie, mister, final miraculos. Si multa iubire. Nu iau mult: o lingurita pe luna!
Un singur film as vrea sa revad "Stalker" ("Calauza", cred ca se traduce) de Tarkovsky, mi se pare. Filmul asta m-a uluit acum cativa ani buni, dar, din pacate, l-am pierdut printre prieteni!
Pif Gadget - de gabi la: 20/10/2003 00:11:07
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
N-au fost carti, dupa cum bine stim, ci comic-books.
Nu ne-au "marcat" existenta, e-adevarat.
Dar pentru unii au reprezentat practic unica "fereastra" catre lumea "de dincolo", din spatele cortinei, precun si cel mai drag dictionar de franceza.

O lume intrezarita, mai mult ghicita si ce parea atat de fabuloasa (mi-amintesc de o reclama la un concurs rezervat - cat am urat cuvantul asta! - a la France Metropolitaine, unde premiul era un voyaj la proaspat-inauguratul Disneyland din Florida...)

O lume plina de culoare, de umor bun si jocuri de cuvinte (Supermatou), uneori sec (Gay-Luron, Hercule), de eroi nobili (Rahan, Dr. Justice, Robin des bois), science-fiction si ironie puerila sau chiar si fina insa niciodata rautacioasa, indecenta sau meschina.

O lume-n care mi-amintesc ca plonjam de pe la sapte ani fara sa stiu sa-not, in speranta ca n-am sa mai emerg niciodata...nu-l citeam, Pif-ul, ci il sorbeam pur si simplu, traducandu-mi cand nu mi-era prea lene si mai adesea doar imaginandu-mi traducerea.
In Bucuresti fiind, un timp s-au mai gasit prin anticariate si stiu ca-mi adunam banii necheltuiti pe Eugenii, pana la suma de cinci lei, pretul fericirii absolute: Pif-ul.
Solidaritate, prietenie..... - de Ulise la: 18/11/2003 16:12:00
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"Nu stiu cum si-au pastart altii integritatea sub comunism, dar eu m-am slavat prin prieteni . In ciuda constarngerilor sociale care decurgeau firsc din statutul meu de sclav salariat, pe care il imparteam cu orice alt cetatean, a existat un spatiu privat al libertatii, in care s-a desfasurat adevarata noastra viata. Acesta e paradoxul formarii noastre sub comunism: o mizerabila constrangere sociala, combinata cu o supraveghere politieneasca perpetua si omniprezenta s-au impletit miraculos, in cerurile de prieteni care nu au fost infectate de delatori, cu o libertate personala extraordinara. Departe de institutii si maestrii, educatia generatie mele s-a facut prin carti si in conversatii, in atmosfera exaltata si binecuvantata a prieteniei indragostite."

H.-R. PATAPIEVICI
Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


Fowles - de Ariel la: 22/11/2003 18:09:00
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
Daniel Martin este un alt roman remarcabil.
In Magicianul este excelenta fabula epistemologica cu Insula si printesele.
#4948 (raspuns la: #3961) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adica - de mama la: 25/11/2003 09:31:42
(la: Cele mai frumoase poezii)
fabula aia cu corbu care casca gura sa-i cante vulpitei nu mai e valabila
pt ca acesta s-a prins si n-a mai dat drumu' la cascaval?!

si incepe cu once upon... adica ca o poveste
creata cand veghea si oboseala pot inca sa-ti mai potenteze gandirea?
in mijlocul unei nopti... nu chiar de vara?!
#5175 (raspuns la: #5167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lucian - de (anonim) la: 05/12/2003 10:30:24
(la: Cohen)
Buna, Alice:)
L-am descoperit pe Cohen cand in Romania prea putini auzisera de el. Muzica lui mi-a poleit sufletul cu aur. E un antistar si totusi atat de mare! Melodiile lui ma trec prin toate starile posibile, emotie, tristete, bucurie si din nou emotie. E fabulos.
Acum l-am descoperit si pe Cohen Scriitorul. Citeste te rog, "Frumosii invinsi". Vei descoperi un cu totul si cu totul alt Cohen cu o viziune total originala asupra sexualitatii si vietii in general. Chiar daca te va soca, citeste aceasta carte. E aparuta in Romania la Editura Polirom
anonimus - de anagramaticalitati la: 19/12/2003 10:46:46
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
1. dar astazi ce invata copiii nostri? sau ar trebui sa intreb daca mai invata altceva in afara de a se fofila sau de a fura cat pot?... ce sa invete saracii de ei decat despre cum se da sau se ia spaga, despre coruptie si despre legea celui mai tare?!
2. e o chestiune de onoare sa muncesti! dupa bombardarea Berlinului de catre rusi la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial totul era facut una cu pamantul in respectiva capitala. si totusi nemtii s-au ridicat din propria cenusa, cum se zice, printr-un efort urias. intr-un timp relativ scurt au facut din Berlin un oras ultramodern. de ce ne uitam peste gard la vecinii nostri europeni? fiindca asa ne place sa ne comparam cu altii. si apoi "cui nu-i place sa munceasca sa nu manance"! si uite cum descoperim f. usor de unde porneste comoditatea romanului: din mentalitatea lui asemanatoare cu a lenesului din povestea lui Creanga. frumos, n-am ce zice. nu era vorba de stat in inchisoare pt. optiunea ta, am pus doar accentul pe faptul ca putini muncesc dar si mai putini sunt constienti de importanta muncii lor!!! asta este in fond semnalul de alarma pe care am vrut sa-l trag.
3. lasa, uite ca acum ne da statul roman posibilitati nelimitate, zau asa. ne face lucuinte prin ANL cu credite bancare pe nu stiu cati ani... da, numai ca nu se spune si faptul ca acele locuinte se dau tot cu pile, cu interventii si cu spaga, iar fara a avea minim 6-7 milioane de lei/luna/membru de familie nici n-ai cum sa obtii creditarea fiindca ratele nu pot depasi un anumit plafon, nu-i asa? dar nu-i nimic, mi-a soptit mie cineva ca dupa ce intram in UE (si ea in noi) bogatii vor fi obligati sa faca locuinte gratis saracilor de pretutindeni...! altfel cica o sa le nationalizeze palatele!!! sic!
4. nu regret vremurile alea, nu interpreta gresit. regret doar ca o ducem mai rau decat inainte- cultura, arta, sport, munca, locuinta proprie, si aproape toate nu se pot face cu burta goala sau, cum se mai spune pe alocuri, pe inima goala! ori eu cel putin ma simt cu inima goala, doar speranta a mai ramas in mine pt. ca asta moare ultima. e bine ca salariul mediu pe economie e in jurul sumei de 5 mil./luna... dar isi mai aminteste cineva cum se face media asta? sa vedem: punem pe unul cu 60-70 mil./luna (dar se stie ca exista multi care au salarii de sute de mil.) pe langa majoritatea care lucreaza cu salariul minim pe economie, mai exact cu fabuloasa suma de 2400000 lei! eu sunt unul dintre aceia! ar trebui sa ma bucur ca macar fac parte dintre cei multi, nu-i asa?...
5. cine mai are curajul sa vorbeasca de libertate, ori este slab informat ori pur si simplu nu vede ce se intampla in jurul sau! atata vreme cat libertatea asta va fi inteleasa si aplicata sub forma de libertinaj n-o s-o ducem in nici un caz mai bine. unii au afirmat ca libertatea nu poate fi obtinuta decat "prin Hristos si in Biserica". asta inseamna ca toate sunt direct si strans legate de obligatia de a nu face rau nimanui si dreptul de a nu ti se face rau.
in final poate ar fi bine sa ma contrazici si la celelalte puncte ca sa-mi dau si eu seama cat de inapoiat am ramas...
#6961 (raspuns la: #6942) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"fenomenul Cioran sau sindromul cititorului teribilist" - de sugary la: 25/12/2003 06:47:59
(la: Emil Cioran - viziune asupra vietii)
FOOD FOR THOUGHT
"[...]Un text scurt şi cît se poate de modest, uşor paradoxal, de coloratură umoristică, parcă pentru a pune accentul mai mult pe umorul lui Cioran decît pe celebrul sau pesimism. În sală se afla un tînăr cititor al editorialului cu pricina, care îmi impută cu vehemenţă că l-am prezentat pe Cioran într-un fel nedemn (de Cioran). Ceva mai tîrziu am primit o scrisoare de la o cititoare a articolelor mele care îmi reproşa pur şi simplu că scrisesem despre Cioran. Epistola se termina cu această frază ciudată: "Nouă, unor bieţi cititori care ştiu doar să citească, ne e greu să-l apărăm pe Cioran de cei ce scriu despre el fel şi fel de lucruri - adevărate ori nu, totuna. El nu mai este ca să-i pedepsească cu pana pe cei ce l-au trădat... iar noi nu putem face nimic pentru el... sîntem cititorii din umbră... capabili doar de a-i purta lui Cioran un respect nemărginit, o recunoştinţă eternă... dar neputincioşi în a-l proteja... uneori mă simt o trădătoare...". Într-o zi am fost căutat de către o studentă trimisă de un coleg care voia să o convingă să renunţe la lucrarea de diplomă despre Cioran, deoarece fata avea tendinţe suicidare. Nu cunosc de altfel nici un student (sînt puţini la număr, ce-i drept) care să dorească să-l studieze pe Cioran pentru a-şi astîmpăra o curiozitate intelectuală sau pur şi simplu stimulat de un viu interes: întotdeauna este vorba la început de o legătură imediată, din sfera experienţei personale. Unul dintre ei mi-a scris că vrea să facă o lucrare despre Cioran deoarece acesta i-a "salvat viata".Pentru aceşti cititori (sau mai degrabă pentru cititorii săi, cine ştie dacă nu formează o majoritate?) a vorbi despre Cioran este un lucru ilegitim, pentru bunul motiv că el ar fi în mod irevocabil imposibil de prins în vreo formă de comentariu. A vorbi despre Cioran este o profanare, este ca şi cum l-ai atinge. Cioran nu trebuie atins. Noli me tangere. Criticii lui Cioran sînt ca negustorii din templu, care răstălmăcesc şi înjosesc cuvîntul Domnului. Cioran este pentru cititorii săi, care nu pot fi decît discipoli, un fel de întreg inviolabil pe care non-discipolii nu pot decît să-l profaneze. Critica nu-l cunoaşte pe Cioran, l-ar face să "urle de rîs", după spusele lui G.M., sau Cioran însuşi, cum spunea cititoarea citată mai sus, "n-ar aprecia" să fie comentat. Numai el, cititorul, deţine accesul iniţiatic la opera lui Cioran, pe care refuză cu îndîrjire să-l împărtăşească şi criticului. Textul lui Cioran este unul care acţionează, care salvează vieţi, provoacă schimbări (un alt cititor: "Omul acesta, a cărui operă este chiar viaţa sa, m-a ajutat să depăşesc o perioadă cumplită"). Un text miraculos, făcător de minuni. Dar, de fapt, care text? Bine spune cititorul, nu putem disocia opera de viaţa acestui om. Cititorii nu iau opera lui Cioran drept text, aşa cum fac, în mod nevrednic, criticii. Pentru ei ea este cuvînt. Iar acest cuvînt este teribil.Astfel, "formula" cioraniană nu consta, pentru aceşti cititori, în stil sau scriitură, ci în perfecta ei adecvare la concizia adevărului pe care în realitate nu face decît să-l formuleze. Sînt formule revoluţionare a căror frumuseţe constă înainte de toate în eficienţa lor asupra lumii. Pentru a o transforma radical, după voinţa revoluţionarilor, pentru a transforma radical viziunea asupra ei, după Cioran. De asemenea, scrierea fragmentară nu poate corespunde decît unui mod ermeneutic de a transmite cuvîntul, care ar fi reversul sau umbra cuvîntului evanghelic. Criticii nu au cum să-l înţeleagă pe Cioran, căci îl citesc pur şi simplu; numai cei ce au trăit opera lui Cioran, cei ce-i poartă încă urmele, stigmatul, numai aceia au dreptul de a-l revendica. Numai ei ştiu cu adevărat ce ar fi spus Cioran şi resimt în locul lui un dispreţ de neiertat pentru orice comentator.
Trebuie lăsat Cioran în seama cititorilor săi? Ajunşi la capătul răbdărilor şi socotind orice dialog imposibil, criticii ar trebui să-şi vadă de alte treburi? Sau ar trebui să-l recitească pe Cioran, pentru a deveni şi ei la rîndul lor, mai ştii, nişte fanatici?"(norbert dodille--"cioran cel teribil"--DILEMA NR.545)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...