comentarii

versuri a ruginit frunza din vie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Coralie, frumos peisaj de toamna.... - de lmm la: 24/10/2003 01:08:25
(la: A venit toamna...)
Ce descrii tu ar putea fi aici unde louiesc eu... Dealuri acoperite cu vita de vie inconjoara orasul.
Vinurile albe sint premiate international !!
Primele frumze mi-au adus in memorie vechiul cintec, ´´a ruginit frunza in vii si rindunelele au plecat´´..
Belle, - de Lascar Barca la: 18/08/2005 15:54:16
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Pina nu ninge nu-i problema de condus.Si mai este si "toamna indiana".
Apoi,cind ruginesc frunzele in Laurentide e ceva extraordinar de frumos
pe Mont Tremblant...si un aer!
Servus Jimmy, vara vesnica zi - de RSI la: 19/09/2005 17:07:44
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Servus Jimmy, vara vesnica zici ? Sunt cam 9 luni de caldura, adevarat.
Aici nu-i iarna, dar 3 luni pe an este ca un fel de toamna cu ploi torentiale. :((
Mi-e imi place o toamna frumoasa cu..."a ruginit frunza din vii...", frunze moarte, culori pastel , temperaturi moderate etc. Intre timp am vazut la TVR International ca saptamana asta tot ploua in Romania.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#73183 (raspuns la: #73181) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cateva... - de monte_oro la: 13/04/2008 12:13:01
(la: Confa profana)
Ploaia in luna lui mai si nu numai, norii, parfumul copacilor infloriti in primavara, ruginiul frunzelor toamna, zarea, luna, inaltimea marii si adancimea muntelui, cantecele preferate inmuiate in vinul placut interiorului, gustul si mirosul de rosie muscata direct in gradina, starea de poezie, alergatura launtrica a cuvintelor in starea aceea, indragostirea, dorul, laptele rece intr-o zi mustind a vipie, painea pe vatra, iarba, orizontul de dincolo, presimtirea, adulmecarea frunzei tinere zdrobita intre degete...
Lopata (1, 2, 3, 4) Cosmacpan - de Bitterdream la: 16/07/2008 21:02:33
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
Seara se strecura aşternându-şi mantia umbrelor violacee. Rugina frunzelor aştepta semnale tainice. Vântul răscolea praful rigolelor. Liniştea incertă fu răscolită de bâzâitul soneriei.
- Deci, pentru mâine aveţi de rezolvat problemele 5,8,10, 11 şi 13. Bună seara.
- Bună seara doamna profesoară.
- Şi nu uitaţi: ultimul stinge lumina!
- Da.
- Deschise uşa să iasă. În umbra holului zări o siluetă.
- Ce doriţi? Aşteptaţi pe cineva?
- A…vreau să văd dacă-i cineva înăuntru…
- Poftim?
Silueta se apropie şi o figură colţuroasa străpunse întunericul, înălţându-se şi privind peste ea.
- Hai mai repede Rada că te asteapta. Ştii că lu’ Caluda nu-i place să aştepte…
- Cine eşti dumneata domnule?
- Ce-ţi baţi capul?
- Obraznicule…
- Nasoalo…
- Cum îţi permiţi? Te rog să pleci imediat…auzi la el, ce obrăznicie…
- Gata cucoană, am plecat. Ce te înfoi aşa, vezi să nu dai pă răscoale…mai zise dispărând iar în umbra holului…
- Da, da…puteţi pleca….Rada?
- Da doamnă…
- Vino puţin te rog…
......................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16088/lopata-1/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16092/lopata-2/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16097/lopata-3/1
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16100/lopata-4/1
"Si-am prins cerul in maini" - de cosmacpan la: 05/09/2008 11:19:35
(la: Abur paşilor)
Intrebandu-l:
Cat sa mai caut rugina frunzelor
Hibernand in uitarea alba a viselor?
Mai asteapta o primavara
caci verdele se-ntoarce dupa soare

"Si-uite asa cum ma vedeti
NU ma dau pe trei baieti..."
(folclor pentru 70)
Picky - de maimuta la: 27/01/2009 17:59:43
(la: Poftiti la joaca! - Etapa a II-a)
Nu stiu la ce te gandesti tu, dar eu sigur ma gandesc la prostii.:))
Intrebare: Daca nu bate vantul asteptam sa ruginesca frunza?
Nu stiu daca are legatura cu vreo poezie. Eu stiu doar de: " a ruginit frunza din vii"/ si pasareaua a plecat...
#398447 (raspuns la: #398421) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pane, - de juli la: 17/11/2010 19:39:19 Modificat la: 17/11/2010 20:16:24
(la: Confa lui juli si a lui Anahoret)
Iubirea se traieste, se canta, se plange, se doare... iubirea-i iubire si de n-ar fi, nu s-ar povesti.:)

Constanta Buzea
Ca o greseala-n care-am stat

Toamna-n gradina, toamna pe deal,
Toamna pe ses,
Toata lumina prinde rugina, frunzele ies
Sa se-nfasoare pe rasuflare si pe vedere
Într-o cadere de culoare fara putere.

Ea ne ajuta, sufletul nostru e împacat,
Vara e muta ca o greseala-n care-am stat.
Cum suntem azi, am fost si ieri, altii, tot altii,
Marea ne uita, uita-ne muntii, înaltii.

Fie ca stam de-aci-nainte puri în lumina,
Frunzele aduc înspre pamânt urme de vina.
Totusi ce pret necugetat se pregateste
Pentru livezi si pentru vii, pentru nadejde.

Penru un cer înca senin, pentru schimbare,
Pentru toti sâmburii care devin lacre de soare?


#582748 (raspuns la: #582484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de paula_vs la: 19/09/2011 13:56:29
(la: Dans)
Tu sorbi ca un zeu licoarea mierie
Cu gust de femeie si frunză de vie.............ingratitudine,sdiscriminare,si femeile beau vin
*** - de juli la: 24/09/2011 21:12:04
(la: Salon de Toamna)
Constanta Buzea - Ca o greseala-n care-am stat

Toamna-n gradina, toamna pe deal,
Toamna pe ses,
Toata lumina prinde rugina, frunzele ies
Sa se-nfasoare pe rasuflare si pe vedere
Intr-o cadere ca o culoare fara putere.
Ea ne ajuta, sufletul nostru e impacat,
Vara e muta ca o greseala-n care-am stat.

Cum suntem azi, am fost si ieri, altii, tot altii,
Marea ne uita, uita-ne muntii, inaltii.
Fie ca stam de-aci-nainte puri în lumina,
Frunzele aduc înspre pamant urme de vina.

Totusi ce pret necugetat se pregateste
Pentru livezi si pentru vii, pentru nadejde,
Pentru un cer inca senin, pentru schimbare,
Pentru toti samburii care devin lacre de soare?

Stachys byzantina, cu alte cuvinte - de zaraza sc la: 19/11/2014 07:20:23
(la: Cine cunoaste aceste flori de apartament)
"Descriere: este o planta perena cunoscuta , utilizata in asociere cu multe soiuri din gradina datorita culorii gri-argintiu. Frunze, flori: frunzele sunt asezate vizavi, decusate, cu petiolul de 8 cm lungime. Frunzele sunt eliptic lanceolate, la 15 cm lungime, 6 cm largime, acute, conic la baza, crenate, cu marjele. Culoarea frunzelor este gri-argintiu cu 4 cm lungime. In timpul verii apar florile mici, roz-purpuriu sau violet. Inaltimea maxima: rata de crestere este medie, inaltimea atinge in jur de 20-30 cm, se raspandeste in jur. Necesitate lumina: prefera plin soare sau semiumbra, dar nu caldura excesiva. Solul: prefera solul fertil, umed, dar bine drenat. Ei tolereaza solul uscat de asemenea, dar nu umiditate excesiva. Udarea: necesitate de apa normal, rezista la seceta. Ingrijiri si particularitati: divide sau elimina sectiuni inradacinate in primavara incepe in crestere. Fertilizare: se recomanda ingrasarea solului. Boli si daunatori: predispus la fainare si uneori la rugina frunzelor. Se trateaza cu fungicide. Conditii de iernare: are rezistenta deplina contra frigului. Utilizari: prin raspandire formeaza covoare mari de culoare gri- argintiu, suprima buruienile."

Image and video hosting by TinyPic
Versuri albe - de (anonim) la: 31/10/2004 21:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Am fost intotdeuna un adept inversunat al poeziei traditionaliste. Il ador pe Eminescu, cu poezia lui adusa la perfectiune, si nu admiteam nici o deviere de la canoanele poeziei clasice. Afrmam (si acum sunt sigura de aceasta), ca un adevarat maestru akl cuvintului trebuie sa munceasca, pentru a-si aduce poeziile la aceliasi conditie de perfectiune, ca Marele Eminescu, altfel... ce mai ramane din poezie? Ce este atunci o poezie, daca nu se mai respecta canoanele ei? Afirmam, ca versurile albe sunt un fel de surogat pentru grafomani, o portita de intrare a lor in mirificul templu al Poeziei. Ei si! Totusi, ei continuau sa scrie versuri albe, albe pina la absurd, cand nici nu se mai desluseau pe foaia alba de hirtie. Am auzit nu demult un banc (dar un fapt real) - cineva afirma, ca "A fost o baba si un mosneag" ar fi un vers alb. Bine, daca e, este furat si acesta.
Pina la urma, m-am gandit: eu muncesc la o poezie in sudoarea fruntii, iar astea, tineri si impertinenti, fabrica "versuri albe" cu duiumul, fara sa le pese de nimic. Se lauda unii pe altii si astfel devin celebri. Nu ca i-as invidia, dar simt in aceasta ceva putred, caci aceste poezii nu intotdeauna merita sa fie considerate poezii. In plus, in goana dupa originalitate au inceput sa utilizeze un limbaj infect, uneori de-a dreptul scabros, care nu are ce cauta in poezie. Adevarat, ca din acest puhoi tulbure putin se va alege si se va depune, ca pulberea de aur, pe prundul curat al izvorului Poeziei, minunate si veritabile.
In fine, pina la urma am decis: daca versurile albe sunt un nou gen de poezie, de ce sa nu incerc si eu. Va trimit cateva incercari, printre care si un sonet clasic, si astept opiniile Dumneavoastra.

Pendulul

Oscilaţiile timpului pedant
Umplu spaţiul de unde albastre,
Iar noi plutim în acest ocean,
În cojile noastre,
De nucă, care se clatină avan.
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Ţipă papagalii piraţilor contemporani,
Care poartă semnul dolarului
Pe reverele tunicilor de gală,
Iar pe feţele buhăite de beţivani
Poţi citi numai lăcomie şi fală.
Pendulul masiv de aramă
Scârţîie enervant şi apăsător…
Care sunt valorile autentice,
Scopul călătoriilor noastre?
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Strigă papagalii piratilor contemporani...
Nu-i credeti - fericirea nu e in bani!

Mărul lui Adam

În grădina raiului încă e linişte şi pace.
Cei doi adolescenţi inocenţi
Încă nu cunosc Taina cea mare.
Fructul interzis e în siguranţă, se pare.
Dar şarpele poznaş,
Mare amator de şotii răutăcioase,
Îşi cloceşte deja planul diabolic…
Dreptu-i oare,
Ca numai El unul să cunoască
Adevărul cel Mare?
El unul să-şi poată face
Feciori, după chip şi asemănare?
- Gus-s-stă, băiatule, gustă
Din rodul dulce-amărui al cunoaşterii,
Află, de unde se iscă cu adevărat
Copilaşii dulci şi drăgălaşi –
Ei nu se modelează din lut,
Nici se găsesc în varză,
Nici nu-i aduce o barză…
Gus-s-stă, Adam, băiatule…

Bolidul

Planeta înfloritoare
Îşi trăia viaţa, paşnic,
Fără să bănuiască măcar
Ce urgie o paşte, necruţătoare…
Erbivorele agere,
Care simt pericolul de la depărtare,
Continuau să pască liniştit
Vegetaţia încărcată de sevă…
Dinozaurii răpitorii, fără grabă,
Îşi făceau planuri de vînătoare…
Toţi credeau, că vor trăi veşnic
În acest paradis binecuvântat.
Dar a venit în zbor,
Şuierând ca un balaur uriaş, bolidul,
Şi totul s-a schimbat…
Cerul s-a prăbuşit şi a explodat!
În rafale zdrobitoare de vânt
Iarna cosmică a pogorât pe Pământ…

Sete de viata

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...




Aseara dupa agapa Vazui ca m - de cosmacpan la: 11/06/2006 13:00:32
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Aseara dupa agapa
Vazui ca muza mi-e schioapa
Ca nu merge ea prea bine
Si ca rima o cam tine.
Incercai cu un masaj
Nu primii nici un mesaj.
Pusei frunzele de varza
Zise doar ca ea-I de vaza
O unsei cu alifie
S-o vad c-alearga zglobie
Dar se vaita si ofteaza
Bine ca nu aiureaza.
O lasai sa navigheze
Si pe net sa se distreze
Dar fu ultima greseala
C-am pierdut-o-n valmaseala.
Si acum sunt fara muza
Oare sta si se amuza?
s-a pitit pe nu stiu unde
nu se-arata dar m-aude.
Cred ca rade pe-nfundate
Si cu altele-si da coate.
Asta este am facut-o
Muza dragă mi-am pierdut-o
Poate mintea o sa-I vie
Si se va-ntoarce sa-mi tie
De urat. Ori poate ca
O tzine ostateca.
Ea saraca s-ar intoarce
Dar urata-I da a toarce
Versuri multe, peste poate.
Daca n-o vad ca apare
O sa plec in departare
Muza-mi s-o scap de robie
Sa dam ton la sindrofie.

Intruderu - de alex andra la: 29/11/2006 07:27:45
(la: Ma bohème)
Boema ta m-a lasat, cum altfel, bouche bée:)
A trebuit sa deschid larg toate ferestrele boemei mele ca s-o pot cuprinde pe a ta. Si tot n-a incaput toata cata e. La asa tavalug de poezie dezlantuita nici nu-i de mirare:) Dulce navala:))
Fratele meu boem, ce se intampla pe aici e dovada vie a faptului ca poezia nu se scrie numai cu cuvinte, ci si cu alte texte, cum zicea candva un individ numit Ph. Sollers:)

Let's give it another try:

În boema mea palatele decrepite au scânduri bătute la fereşti şi gondolele alunecă pe apele verzi ale uitării. Caron, frumosul gondolier, taie talazurile în două cu vâsla lui, aripă frântă de pasăre necântătoare. În lumina de crepuscul pereţii îşi scurg ocrul în ochiul întunecat al bulboanei ce stă să înghită hulpavă lumea. O părere... Căci dimineaţa vine iară şi spală cu lumină străzile fără trotuare.

În boema mea Modigliani îşi aruncă iar şi iar pânzele în Sena, şi Sena se face femeie cu irişi albaştri.

În boema mea Lautrec, la braţ cu La Goulue, îi pozează lui Daumier pentru reclama la Chez Maxime, iar Aristide Bruant zâmbeşte enigmatic, trăgându-şi mai pe ochi pălăria cu boruri largi, aşteptând un „la”, maestro, în orgia de catifele roşii vişinii ale localului.

În boema mea Guillelmus Apollinaris Albertus îşi plimbă tâmpla înstelată pe câmpul presărat cu brânduşe otrăvite, beat de Rin, spărgându-şi paharul cu vin în clinchet rubiniu.

În boema mea iubirea e tandră şi virginală, albastră şi înmiresmată, vrăbiuţă speriată prinsă în palme de copil. În boema mea iubirea doare, iubirea moare în fiecare dimineaţă şi renaşte pe înserat ca speranţa.

În boema mea el e fumuriu şi ceţos, are glas mătăsos şi mâini de vrăjitor, visează cu ochii deschisi şi mă poartă cu el în toate visele, în toate gândurile, în toate utopiile, în toate oraşele lumină şi în toate stelele Căii Lactee.

În boema mea nopţile sunt fără sfârşit şi zilele fără început. În boema mea nopţile sunt albe şi zilele gri. În boema mea nopţile se înşiră ca mataniile, iar zilele se destramă ca pânza Penelopei.

În boema mea se petrec într-o melancolică devălmăşie ilfi şi petrovi, acuarele, fragi coapte şi mere verzi, mărgele de sticlă şi uleiuri aromate, straie pestriţe, puf de păpădie, brăţări de argint şi castele de nisip, scări de mătase, balize, baliverne, mandoline, copăi, vătraie, pagini galbene cu marginile zdrenţuite, belciuge, sfori, oameni, viori, poeţi, nebuni, ouă de struţ, versuri de-ale lui Esenin, morminte, frunze, flacoane golite, surâsuri şăgalnice, idei în libertate, eu şi ceilalţi, noi...

În boema mea străzile urcă spre cer, pavate cu vise, iluzii, poezie şi dale inegale. Fluturii dau din frunzele lor minuscule, cuminţi, pe culoarul special amenajat pentru zborul lor matinal. Rigolele cântă vesele din firicelele lor plapânde de apă, înălţându-şi spre nori prisosul de limpezime, în ciuda gravitaţiei. Şi Proust păşeşte alene în căutarea timpului pierdut.

În boema mea uşile sunt vraişte. Lasciate ogni malizia voi che entrate. Salvarea doar prin poezie...


Lost without music in a world of noises
#160270 (raspuns la: #160242) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
incerc si eu - de juli la: 09/09/2008 11:06:44
(la: Poeme pe o tema data)
...un gand toamnei.

Mai este vreme hoinara balada!
Strai amurgului frunze rugina.
Nu-mi fac griji, nu se cuvine.
Toamna mi-a lăsat un sărut pe gene
Imbracand zilele-n acorduri de vioara
Sa cânte romanţe...
sa dansez tangouri in ploaie
Si… uit de bruma ce-o sa vie.

rolia


a existat , nu a existat.... - de Ingrid la: 14/10/2003 09:56:58
(la: A existat holocaust in Romania?)
Evreii din Romania , cea pe care o cunoastem noi, cu frumoasa harta, ce mie-mi pare o frunza de vita de vie, nu au fost trimisi in masa in lagare.Au murit de moarte buna si au fost ingropati , dupa datina, asa cum spui, numai cateva mii de oameni, in pogromurile dela Iasi si Bucuresti si in cele doua trenuri ale mortii.
Au pierit insa in Transnistria majoritatea evreilor din Bucovina de Nord si Basarabia, precum si la Odessa.
Astia nu erau ce-i drept in Romania, erau in Romania Mare!
Sa fie clar, nimeni nu acuza poporul roman, implicit pe Dan-Calin de aceaste crima monstruoase.
Nimeni nu acuza poporul german de crimele nazistilor. Dar statul roman de atunci a permis ca aceste lucruri sa aiba loc (de Reichul german nici nu mai e loc de spus ceva).
In tara in care ne-am nascut si am crescut cu totii, in acele vremuri s-a vandut sapun din grasime curat evreiasca!!!Ce-i drept, era import din Germania, iar unora le placeau, inca de pe acele vremuri, obiectele de ..import!
Nu exista cimitir evreiesc in Romania, in care sa nu fi fost ingropat, "dupa datina", sapunul!
#1296 (raspuns la: #1274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
altoit - de sanjuro la: 24/10/2003 02:04:39
(la: Pt Sanjuro)
Pentru altoit trandafiri:
Portaltoiul, (maces, trandafir urcator) trebuie sa fie tanar, si sa aiba ramura portaltoi din anul precedent, (verde). Se altoieste in lunile iunie-iulie, cand deja prima generatie de flori s-a scuturat, (altoire in verde).
Pregatirea portaltoiului:
Pe ramura, (diametrul de 10...15mm)la mijlocul intervalului dintre doua frunze, cu ajutorului briceagului de altoit se practica o incizie sub forma de cruce, pe adancime cat sa ajunga la partea alba, (coaja este verde). Dimensiuni: longitudinal 15mm, si transversal 10mm. In paralel se pregateste mugurele pe care vrem sa-l altoim, (altoiul) astfel:
Se decupeaza mugurele cu o parte din coaja, inclusiv cu partea alba, (baza arata ca un varf de lance). Apoi se desprinde usor partea alba FARA A ATINGE PARTEA VERDE pe dedesupt, se departeaza usor marginile taiate in cruce ale portaltoiului, dupa care se aseaza la loc, peste altoiul introdus. Se leaga strans, spira usor petrecuta pe spira precedenta, fasia de rafie, (lata de 3...4mm)incepand cu 1cm sub baza "crucii", se ocoleste usor mugurele altoi, si se continua pana la 1cm peste "cruce", si se face nod. Pentru etansare se foloseste un amestec de ceara de albine, (in lipsa merge si parafina) si colofoniu, (saciz), care se amesteca in parti egale intr-un mic vas, (cutie de conserva goala)deasupra flacarii de aragaz. Se aplica peste legatura de rafie cand este usor caldut, NU FIERBINTE! Dupa o saptamana-doua de la altoire, se observa daca altoiul s-a prins, (se dezvolta). Daca s-a prins, dupa ce apare prima frunza, care trebuie sa aiba cam 2...3cm, se reteaza ramura la 1cm deasupra rafiei. Dupa inca o saptamana-doua, se indeparteaza toti ceilalti muguri de pe portaltoi, lasand doar altoiul.

In cazul lamaiului este ceva mai complicat. Se reteaza de la inceput portaltoiul, (obtinut din sambure pus in pamant), si se cresteaza in profunzime, la mijlocul sectiunii. Altoiul trebuie prelucrat sub forma de "pana". Se rascracara portaltoiul, si se introduce pana cu altoiul. Se leaga strans cu rafie, si se etanseaza cu acelasi tip de amestec.

Conditia de baza pentru ca o altoire sa fie reusita este ca sa recoltam altoiul cat mai proaspat, (seva sa nu se usuce).

Vitza de vie nu am altoit, si sincer, m-ar interesa cum se face.

Succes!

sanjuro
Eh...totusi sunt iubita! - de ofemeie la: 27/10/2003 20:08:57
(la: A venit toamna...)
Merci la voi toti.Sunteti draguti.
Nu am trait toamna in Bahamas dar...am trait toamna sufletului meu.Mi-am privit lacrimile argintii inundandu-mi sufletul si firele de zambet cazand vested.Am simtit vestejirea de gand si sunetul de dor.Am gustat reteta lipsei de plin si cules singuratatea de mine.Am trait toamna sufletului si inca mai vine cateodata.Poate ca trece,poate ca ramane...dar e cea mai gra toamna si tot odata cea mai trista.Vreau o toamna vesela ,cu ploi adevarate si frunze ruginii.Locuiesc in centrul orasului si programul in depozit si seara in fata calculatorului nu-mi permite a alerga dupa frumusetea naturii,dar,spre fericirea mea,nici nu-mi lasa toamna mea sa revina.Merci.Sunteti minunati.Simt razele primaverii.Si totusi toamna adevarata e superba!Alexandra
Ati fost toamna la Iasi? - de (anonim) la: 28/10/2003 19:10:22
(la: ATI FOST TOAMNA LA IASI?)
Am fost toamna la Iasi.
Am fost si eu studenta in Iasi, mi-am petrecut si eu acolo cateva toamne. Sunt pline de poezie, de doruri multe, de emotii puternice, de frunze ruginii si miros de tinerete nebuna, toamnele din Iasiul studentiei mele.
Si asa vor ramane mereu, oricate toamne vor urma si indiferent unde voi numara frunzele acestui anotimp.
Un cadou pentru Catalina - de Zamolxe la: 07/11/2003 21:20:35
(la: ROMANIA)
Limba noastra

Limba noastra-i o comoara
In adîncuri înfundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastra-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.

Limba noastra-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se misca vara;
In rostirea ei batrînii
Cu sudori sfintit-au iara.

Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.

Nu veti plînge-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cît îi de darnic
Graiul tarii noastre draga.

Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate,
- Te-nfiori adînc si tremuri.

Limba noastra îi aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.

Limba noastra-i limba sfînta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng si care o cînta
Pe la vatra lor taranii.

Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.

Strîngeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde
- Si-ti avea în revarsare
Un potop nou de cuvinte.

Rasari-va o comoara
In adîncuri înfundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Alexei Mateevici

(imnul Republicii Moldova)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...