te provoaca sa gandesti
versuri ciobanesti
cat adevar in versurile alea:
- de
Ana Lupa
la: 27/07/2004 15:52:08
(la: Ce se ascunde intr-o manea .) cat adevar in versurile alea:D
mi-a placut mult "in jurul tau"... ana nu stiu de ce, dar parca versurile sunau a inchinaciune, a aplecare, nicidecum ceva care ar duce pe cineva cu gandul la o super-fiinta. Dar nu este clar cine/ce ar fi destinatarul versurilor, de aceea intrebai si io ca omul.
AlexM Am fost intotdeuna un adept inversunat al poeziei traditionaliste. Il ador pe Eminescu, cu poezia lui adusa la perfectiune, si nu admiteam nici o deviere de la canoanele poeziei clasice. Afrmam (si acum sunt sigura de aceasta), ca un adevarat maestru akl cuvintului trebuie sa munceasca, pentru a-si aduce poeziile la aceliasi conditie de perfectiune, ca Marele Eminescu, altfel... ce mai ramane din poezie? Ce este atunci o poezie, daca nu se mai respecta canoanele ei? Afirmam, ca versurile albe sunt un fel de surogat pentru grafomani, o portita de intrare a lor in mirificul templu al Poeziei. Ei si! Totusi, ei continuau sa scrie versuri albe, albe pina la absurd, cand nici nu se mai desluseau pe foaia alba de hirtie. Am auzit nu demult un banc (dar un fapt real) - cineva afirma, ca "A fost o baba si un mosneag" ar fi un vers alb. Bine, daca e, este furat si acesta.
Pina la urma, m-am gandit: eu muncesc la o poezie in sudoarea fruntii, iar astea, tineri si impertinenti, fabrica "versuri albe" cu duiumul, fara sa le pese de nimic. Se lauda unii pe altii si astfel devin celebri. Nu ca i-as invidia, dar simt in aceasta ceva putred, caci aceste poezii nu intotdeauna merita sa fie considerate poezii. In plus, in goana dupa originalitate au inceput sa utilizeze un limbaj infect, uneori de-a dreptul scabros, care nu are ce cauta in poezie. Adevarat, ca din acest puhoi tulbure putin se va alege si se va depune, ca pulberea de aur, pe prundul curat al izvorului Poeziei, minunate si veritabile. In fine, pina la urma am decis: daca versurile albe sunt un nou gen de poezie, de ce sa nu incerc si eu. Va trimit cateva incercari, printre care si un sonet clasic, si astept opiniile Dumneavoastra. Pendulul Oscilaţiile timpului pedant Umplu spaţiul de unde albastre, Iar noi plutim în acest ocean, În cojile noastre, De nucă, care se clatină avan. - Piastre! Piastre! Piastre! – Ţipă papagalii piraţilor contemporani, Care poartă semnul dolarului Pe reverele tunicilor de gală, Iar pe feţele buhăite de beţivani Poţi citi numai lăcomie şi fală. Pendulul masiv de aramă Scârţîie enervant şi apăsător… Care sunt valorile autentice, Scopul călătoriilor noastre? - Piastre! Piastre! Piastre! – Strigă papagalii piratilor contemporani... Nu-i credeti - fericirea nu e in bani! Mărul lui Adam În grădina raiului încă e linişte şi pace. Cei doi adolescenţi inocenţi Încă nu cunosc Taina cea mare. Fructul interzis e în siguranţă, se pare. Dar şarpele poznaş, Mare amator de şotii răutăcioase, Îşi cloceşte deja planul diabolic… Dreptu-i oare, Ca numai El unul să cunoască Adevărul cel Mare? El unul să-şi poată face Feciori, după chip şi asemănare? - Gus-s-stă, băiatule, gustă Din rodul dulce-amărui al cunoaşterii, Află, de unde se iscă cu adevărat Copilaşii dulci şi drăgălaşi – Ei nu se modelează din lut, Nici se găsesc în varză, Nici nu-i aduce o barză… Gus-s-stă, Adam, băiatule… Bolidul Planeta înfloritoare Îşi trăia viaţa, paşnic, Fără să bănuiască măcar Ce urgie o paşte, necruţătoare… Erbivorele agere, Care simt pericolul de la depărtare, Continuau să pască liniştit Vegetaţia încărcată de sevă… Dinozaurii răpitorii, fără grabă, Îşi făceau planuri de vînătoare… Toţi credeau, că vor trăi veşnic În acest paradis binecuvântat. Dar a venit în zbor, Şuierând ca un balaur uriaş, bolidul, Şi totul s-a schimbat… Cerul s-a prăbuşit şi a explodat! În rafale zdrobitoare de vânt Iarna cosmică a pogorât pe Pământ… Sete de viata Aş vrea să mă dizolv încet în toate - Să alăptez cu dor întreaga fire, Turnându-i dureroasa mea simţire În toate florile, în orice vietate. Spre ea înalţ aceste mâini crispate, Spre ea îndrept sfioasa mea privire, În muta rugăciune de iubire Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate. Extaz şi chin... O sete mă sfâşie De-a tinereţii apă veşnic vie, Deşi-mi coboară iernile în plete. Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie, Dar voi întoarce sacra datorie Când potoli-se-va această sete... am vrut doar sa adaug versurile unui cantec cunoscut al celebrei cantarete Natalie Cole ... este in ton cu ceea ce se discuta si este plin de dulceatza cantecul ,te unge pe suflet .eu pun o intrebare :"oare mai exista cineva care sa iubeasca in felul asta ?! , mai exista oameni care se sting de dorul cuiva , care simt ca se scurg , se topesc , ca ard de dor ?!"
When I fall in love it will be forever Or I'll never fall in love In a restless world such as this is Love has ended before it's begun And too many moonlight kisses Seem to cool in the warmth of the sun (sun) When I give my heart it will be completely Or I'll never give my heart And the moment I can feel that You feel that way too Is when I fall in love with you Oh and when I give my heart It will be completely Or I'll never, ever give my heart Mmm, but the moment that I feel that You feel the same way too And I hope you do Is when I fall in love When I fall in love When I fall in love When I fall, when I fall, oh, yeah, in love And I'm not gonna stop 'til I fall in love with you (Not gonna stop 'til I fall in love with you) I'm not gonna stop 'til I fall in love with you Not gonna stop 'til I fall in love with you No, Baby, and it will be completely, yeah, yeah It will be so sweetly, I'm not gonna stop 'til I fall in love with you Hey, I'm not gonna stop 'til I fall in love with you Nu citisem aceaste versuri, sunt frumoase... proiectiile noastre cand sufletul ne este preaplin de iubire... ce frumos... asa facem oare mereu, proiectam asupra celorlalti ceea ce e in noi?! Ancore intr-un port!
in cateva versuri pare a fi metafizica: ………sunt doar un gand ratacitor..
….venit din lumea viselor… /………te ascult, ma supun, te blestem… ….te ispitesc, ma urasti, te chem… in ultimele doua se schimba situatia radical, trecand un pic spre Nominalism, dar nu stiu daca ar trebui sa ma bag mai adanc in poezie, nestiind ce intenti filosofice prezinta ea, daca are vreuna... Mie imi place genul tau de versuri indiferent cat de "vechi" sunt ele...deci te voi citi in viitor. Multumesc pentru o lectura placuta!
Tare mult as vrea sa pot gasi undeva versurile din ciclul Simfonicelor (Primavara simfonic....si celelalte). Am cautat mult pe net....in zadar. Stiti unde le-as putea gasi?
Multumesc... Frumoase versuri, Lori! Continua sa scrii, ca stii sa o faci foarte bine.
Despre melodie si versurile ei ....
- de
radukann
la: 19/07/2005 20:25:40
(la: Versuri din melodiile voastre preferate...) Atunci cand o melodie e buna versurile si melodia se imbina perfect si se formeaza un fel de simbioza, parerea mea este ca nu exista o melodie buna fara versuri pe masura.
anisia, ce versuri mai tot vrei?...pai da! daca ai versuri toata saptamana si sambata nu, zici ca n-ai avut niciodata.
... frumoase versurile melodiei lui Catalin Crisan ...
Bravo pentru versuri la toata lumea. E si asta un mod de a exprima. Inca o data bravo.
io nu mai pot in versuri...m-am impiedicat de funditzele anisiei, doamne iarta-ma!...nu va mai satura 'mnezeu de versuri. :)))
___________________________________ semper idem... nu mai pot scrie in versuri, nu ma mai tin curelele!
cu drag, Yonutz... ___________________________________ semper idem... pai,sa stii ca eu am cautat niste versuri care sa se potriveasca cu ceea ce am vrut sa spun in acel moment(daca o faceam in "proza"cred ca as fi fost prea dura) versuri care am sperat sa-ti dea de gindit.
nu am sarit in ajutorul nimanui, consider ca fiecare se poate ajuta singur nici nu s-ar putea altfel caci sistemul de percepere a unei situatii este la fiecare altfel. ceea ce nu am inteles inca pina acuma si este trist pentru mine de ce consideri(mai sint si multi altii)ca modul tau de intelegere si exprimare trebuie sa fie universal valabil,si atunci cind ceea ce spun altii nu se muleaza pe gindurile tale atunci vii si critici. sa nu mai spunem de incercarile''rafinate"sau poate nu numai incercari de a atinge(jigni) pe cei cu care tu pretinzi ca ai discutii"telectuale" pai, atunci discuta,discuta la subiect si despre subiect(oricare)fara comparatii("e romania nu america)si fara aprecieri personale referitoare la pregatirea si caracterul celor cu care vrei sa discuti. mai pe scurt lasa pe fiecare sa se exprime asa cum vrea, stie si poate, si ai posibilitatea de a-ti alege interlocutorii. si mai ales cred ca trimiterile(comparatiile) cu sindicate si partide sint doar incercari care nu-si au locul intr-o cafenea care "te face sa gindesti" Sunt atat de frumoase versurile tale incat ar fi pacat sa la intinez cu orice cuvant. Iti doresc mult succes in continuare
superbe versuri ... e greu sa redai in cuvinte ceea ce simti ... tu ai reusit :)
cum sa pot comenta versurile.
- de
mihaibobocea
la: 30/01/2007 20:28:49
(la: Nagid al ratacirii mele) cum sa pot comenta versurile...si ce drept sa am cand ele izvorasc adesea din inima si toate din trairi ...pt. ca-i frumos sa fi doi si, intelpt sa uiti de tine insa cand unul iese din joc observi ca-i devreme..apoi scrii , zbieri, alergi ...
poezie: "De vezi in departare fum si'auzi cuvinte stinse Zaresti in cale un nebun si teama te cuprinde De'ajungi pe muntii cei mai nalti si tot privesti in zare 'Ti'aduci aminte neincetat un gand arzand de soare Dar totul este trecator si nu gresesc eu oare Cand spun si tot afirm mereu ca am iubit candva si eu Dar fara incetare..."
|
![]() |
(la: Imnul national)
Si acum revenind la realitate,sunt convinsa ca sunt foarte multi cei care nu cunosc versurile imnului,deoarece ignoranta pluteste in aer in Romania.