comentarii

viata moarte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Viata...moarte..rai ...iad..o - de Briana la: 02/09/2006 10:04:33
(la: viata...dupa moarte?)
Viata...moarte..rai ...iad..oare chiar exista cu adevarat??? subiect despre care se discuta atat de mult dar despre care stim cu totii atat de putin.......cineva spunea.."where is haven??...haven is at our feet"...m-a bulversat ..ce vroia sa spuna cu adevarat ca raiul e de fapt iadul...sau ca raiul e aici pe pamant si a nu mai exista nimic altceva???...Personal tind sa cred ca exista ceva dincolo de lumea asta materiala pe care o vedem..pe care o simtim...cel putin traiesc cu speranta asta....nu de altceva dar e ingrozitor gandul ca dupa moarte singurul lucru care ne-ar putea astepta e sa ne mananance viermii....Eu nu am trait asemenea experiente ..dar am cunostinte care sustin acest lucru...De exemplu un prieten care a fost in coma de doua ori..si mi-a povestit niste lucruri de-a dreptul uimitoare....sa fi fost doar imaginatia lui..sau sa fi fost chiar adevarat...???cine stie...probabil ca nici el.....In orice caz sa speram cu totii ca acel "dincolo"..chiar exista..si ce vom fi infinit mai fericiti.acolo...faith is everything....
o zi buna tuturor:)
Viata...moarte... - de sanjuro la: 08/10/2003 06:29:53
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
In Budo, codul samurailor, sta scris: "Viata sau moartea sunt la fel. Trebuie respect pentru amandoua". Poate asa a gandit si ciobanul moldovean pregatindu-se de "nunta". Si-a pregatit trecerea intr-o noua lume, sarbatorind evenimentul. Resemnat fiind, n-a facut nimic sa impiedice un lucru ce-l simtea sortit, si asta ma necajit pe mine.
Soarta nu poate fi schimbata in esenta, dar sunt lucruri care depind doar de noi sa le schimbam, si merita incercat oricat de firave se intrevad sansele.
Imi amintesc de un citat celebru al lui McMurphy, ("Zbor deasupra unui cuib de cuci" ) cand si-a insangerat mainile incercand sa ridice o greutate peste puterile lui: "- Dar macar am incercat!"

Ne mor mereu fiinte dragi, dar cat de pretioasa ne este amintirea lor. Sunt lucruri de care iti amintesti cu drag, si care-ti incalzesc inima in serile lungi de iarna: un bunic, un parinte, un caine, un copac...
La nivel "macro" nu inseamna nimic, dar luat la nivel de individ, fiecare isi traieste propria-i drama.


sanjuro
#903 (raspuns la: #897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata...moarte...viata... - de tot yo la: 12/03/2005 15:21:56
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Eu una, vad moartea ca pe o prelungire a vietii, sau ma bine zis...consider k, de fapt, moartea este viata adevarata...perioada de timp pe care o petrecem pe acest pamant e poate doar un fel de examen...in functzie de ce facem acum, vom "trai" dupa ...


SUFLETUL E NEMURITOR!!!!!!!!!!


Sa nu ma luati drept o sinucigasa pt ce am spus...nu sunt de acord cu sinuciderea, dar nici nu ii judec pe cei care s-au sinucis.... incerc sa ii ineteleg ...sa ma pun in locul lor....intr-un fel...le dau dreptate shi poate k daca nu as avea credinta in Dumnezeu pe care o am...m-as arunca shi eu de pe un pod...doar ca eu am ceva ce sinucigashii nu au : SPERANTA!
viata? moarte? - de om la: 03/07/2006 18:07:35
(la: Viata dupa moarte)
se pare ca este o conferinta veche (2004) care este acum adusa in prim-plan.
Din punctul meu de vedere nu putem sa dam raspunsuri rationale demonstrabile pro sau contra pt un moment, dar putem sa incercam sa stabilim legaturi dintre diferite carti, de exemplu: cartea mortilor tibetani, molifta sau cum se mai numeste slujba ortodoxa facuta pt cei morti (daca stiti si alte rituri este si mai bine), la source noire (trateaza NDE), etc.
Este cineva interesat sa discutam si altceva decat putreziciunea trupului -pt ca banuiesc ca CBS nu se referea la termenii de MOARTE si VIATA strict explicati in DEX-? Are cineva de recomandat si alte carti?
Viata, moarte, splendoare mizerabila, zi si noapte, crepuscul - de Radina la: 25/08/2006 20:12:38
(la: moarte timpurie-astazi am mai murit putin.)
Cred ca moartea zilnica ni se trage de la "ochiul inchis", cu siguranta bygot stie din punct de vedere al misticii crestine ce inseamna ochiul inchis. Ochii inchisi. Cred ca murim doar cand trece pe langa noi o zi in care nu vedem. Nu/i vedem pe ceilalti. Inchidem ochii la splendoarea mizerabila. Fie din hipersensibilitate si atunci mizeria e cea care ne inchide ochii, (nu putem vedea zilnic debilitati de orice fel fara sa ne doara, iar durerea ne omoara cate putin), fie din abrutizare(adica lipsa oricarui sentiment).
Un prieten imi zicea ca dupa amnezia noptii se trezeste vesel si ca poate ar trebui sa se trezeasca gata trist pt ca se intristeaza inevitabil ulterior. Nu cred ca e posibil. Orice am face veselia unei noi zile, indiferent ce ar putea contine ea e inevitabila. A te trezi inseamna a avea brusc flashul faptului ca traiesti si pt o fractiune de secunda moartea e invinsa, nu se strecoara in nici un gand. In amnezia noptii, in intuneric, uitam de ea pentru ca ea e sora somnului. Suntem cred regenerativi atunci cand ne odihnim putin pentru ca am fost in vecinatatea mortii si nu ne/a paralizat gandul la ea. Asa reusim ca fiecare zi sa o nastem prin noi, prin amnezie nocturna si o speranta.
Daca insa stam prea mult cu ochii inchisi intervine abrutizarea. Suntem dependenti de vaz si de restul simturilor. Murim cate putin atunci cand nu iubim omul chiar si pe cel diform sufleteste. Indiferenta duce la abrutizare. Irosirea iubirii duce la abrutizare. Si abrutizarea e moarte. Intunericul e moarte. Abrutizarea e intuneric. Cred ca fiecare din noi ne temem de moarte. Restul e teribilism. Unii iubesc intunericul pentru ca sunt coplesiti de ce vad. Nu trebuie sa ne lasam coplesiti niciodata. Cred ca trebuie sa ne temem si de mortile lente de fiecare zi si de moartea propriuzisa. E grea orice despartire in moarte si asta nu intamplator. E greu sa nu mai simti sa nu mai vezi sa nu mai iubesti sa/ti iei ramas bun.
Cand eram in plina criza de tanatofobie si simteam ca ma inunda dragostea de viata, de tot ce fiinteaza, nu exista nici un fel de consolare. Traiam avid orice apropiere, fiecare secunda, ca si cum ar fi fost ultima. Ulterior am decis ca daca in fiecare zi ma uit la ceva din viata asta pe care nu o sa/l regret orice s/ar intampla poate ma vindec. N/a fost asa. De viata nu te vindeci in viata oricat de mult ai muri zilnic. De moarte nu te vindeci in viata pentru ca inevitabilul ei e in fiecare secunda. Asa ca trebuie sa/ti pese si esti oarecum salvat.
Ii ador pe oamenii cu foarte multa credinta, pe cei impacati, pe cei senini, pe cautatorii in credinta, pentru ca ei sunt cei care au invins frica. Eu ma tem in fiecare zi, fie ca am o revelatie luminoasa, fie ca am una intunecata. Cei ce cauta dincolo, calatorii in lumea de dincolo, cei ce cauta in viata, sa patrunda taina mortii, sa nu se teama de ea, printr/o credinta sau alta, sunt meritosi. Fie ca au decretat, ca si ateii, ca dincolo nu mai e nimic fie ca s/au ales cu credinta ca dincolo ii asteapta viata, sunt cautatorii fericiti.
Si moartea si viata, la cei cu credinta sunt in armonie,pentru ca au credinta ca in moarte e de fapt viata. De cele mai multe ori credinta lor ii racoreste, ii insenineaza. Si asta e bine.Ei nu mor in fiecare zi pentru ca stiu ca fiecare "zi din moarte" e tot viata.
Ce facem insa pe parcurs, intre cele doua mari evenimente "trezia" si "somnul" e foarte important pentru ca eu cred ca sufletul e de fapt amprental, o traire intensa, o atingere revelatorie, un extaz cu ochii deschisi spre cer, amprenteaza sufletul. Poate ca asta ramane dupa moarte amprentele splendide sau mizerabile pe care sufletul le culege pe parcurs. Sa/ti pese e cautare de amprentare.
#141287 (raspuns la: #141133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viata ...moarte - de (anonim) la: 08/10/2003 09:20:08
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
La nivel de individ fiecare ne traim propria drama...dar dupa ce jelim unii mai mult altii mai putin, nu ne resemnam cu aminitirile si ne lasam soarta sa ne decida viitorul ci dimpotriva mergem mai departe cu amintirile frumoase-n gind....viata nu se opreste la resemnare ca-n balada ce ne-a caracterizat mereu prin proverbul "capetele plecate...", care credeam noi ca sabia nu le taie....
Cel putin am incercat ...:)
#908 (raspuns la: #903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. Spiderman - de Little Eagle la: 14/05/2004 17:51:15
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dear brother,

In orice credinta si religie sinuciderea este un fapt grav pt. suflet.La indieni(din India)cit si la cei americani inseamna ca refuzi a-ti implini responsabilitatile in viata,esti un las.
Unii oameni se considera nefericiti si ajunsi la desperari materiale sau sufletesti,nu sunt inca nascuti sa le ia in piept si sa fie brave warriors,aleg moartea crezind ca ...scapa de greutati.Nu e adevarat,e mai rau chiar pt. ca sufletul va deveni ne-reincarnat si deci opresti cursul firesc al existentei si creatiei ce exista in tine.
De aici existenta spiritelor ce nu-si gasesc locul nici in lumea lor astrala dar nici in cea materiala,bintuiesc locurile unde s-au sinucis si unele sunt rele,altele sunt bune si vor sa scape de cosmarul de a exista intre doua lumi.

Cine este responsabil pt. decizia unei persoane de a se sinucide?KARMA!
Si apoi sufletul pt. ca e nemultumit de noul lui invelis pamintesc.Trupul nu are nimic de a face cu asta,e doar un vehicul prin care sufletul dar si spiritul se manifesta si exista.

Sinuciderea e un obstacol in calea realizarii spirituale.Dar uneori iti este scris in soarta si nu ai incotro.Inca nu ai ajuns la drumul spre intelepciune.
De aceea vei suferi(nu in iad!)prin a incetini procesul reincarnarii.Adica ar fi ca la scoala daca ramii repetent,vei ramine in urma colegilor care vor avansa in clasa urmatoare sa dau un ex. simplu.

Orice s-ar intimpla in viata ta si pe drumul tau gindeste de 10 ori inainte de a face acest pas.
Indiferent ca treci prin perioade grele,vor veni si zile senine,gindeste la ele si bucura-te ca existi.
A te sinucide nu inseamna(repet) ca ai scapat de probleme,dimpotriva le faci si mai mari.Nu-s doar nori negri pe cer.
E o lasitate sinuciderea!Poti schimba soarta daca te impinge la acest ultim gest.
Ori poti ajuta o persoana ce vrea sa faca asta.De obicei sinucigasii vor atentie
scriu note sau dau telefon cuiva ca se vor omori,trebuie sa le deschizi sufletul
sa-i intelegi si sa fii intelept cind faci asta.

La fel este o situatie dificila cind cineva e in coma la spital de multe luni,fie o boala incurabila(daca ai auzit de Dr. Kevorkian)si aleg moartea,de fapt sinucidere in final...dar supervised si facuta de altul caci lor le e frica si nu vor sa-si asume raspunderea unui pacat,ori rudele aleg sa intrerupa cursul vietii pt. ca nu vad existenta unesi sanse macar de recuperare,e tot un fel de sinucidere.

Doar sufletul e responsabil.El trebuie sa treaca si prin ...sinucidere sa invete o lectie.Crezi ca in trecutul vietilor tale nu te-ai sinucis odata?
Eu cred ca am facut asta,altfel de ce as mai dori s-o fac in viata asta din moment ce mi-am invatat lectia si m-am pierdut o vreme pe drumul etern?

Azi stiu,am fost botezat si numit cu 16 ani in urma un brave warrior.Accept
orice vine peste mine ca fulgerul si ploaia si vintul si arsita,bucurii si necazuri,succese si insuccese,refuzuri si aprobari,zimbete si vorbe pe la spate.
Este rostul vietii si sufletul imi spune sa continui,e un drum lung dar priveste-l ca un barbat si tine capul sus si nu te plinge niciodata,daca e sa mori vei muri,inevitabil toti murim cind ne vine vremea.In fata ei vom zimbi si ne vom picta fetele s-o speriem,vom urla la ea pt. ca nu e decit o trecere spre alta viata,moartea niciodata nu va invinge!
Invinge daca suntem lasi si slabi,atunci ea rade si se bucura ca ne-a luat in sarutul rece.sa fim BRAVE WARRIORS,pt. ca a muri este o renastere precum cele 4 anotimpuri,mereu va fi primavara nasterii in noi ,fericirea vietii de a trai in vara,toamna intelepciunii sufletului si iarna mortii,dar ciclul se repeta.

A te sinucide =a omori creatia din tine.
Sufletul traieste la infinit.Nu gindi nici ca filosofie sau discutie despre sinucidere,nu-i da sufletului ceva in acest sens sa gindeasca.
Fi BRAV,nu pleca capul,nu vorbi lasa sufletul din tine sa vorbeasca,lumea il va intelege si-l va respecta.Sinuciderea e o alta iluzie prin care trece sufletul.Trupul nu are de-a face cu el.
Mintea influenteaza sufletul,asculta de ea,o crede ...adevarul.Nu gindi cu mintea ci cu sufletul si atunci mintea va fi cea care va asculta si-ti va da de inteles rostul vietii.

Love&peace,
Ozzy









































































#15415 (raspuns la: #15406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hei hei, - de anisia la: 02/11/2004 11:45:31
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
draga destin, draga paianjenul,

imi pare mie sau voi chiar ati inteles gresit punctul meu de vedere...?

"...de ce sa complicam lucrurile incercind sa intelegem de unde venim si incotro ne indreptam..." - este fraza mea! se pare ca trebuie sa fiu mai explicita. ei bine, de ce sa complicam lucrurile incercind sa intelegem de unde venim...multi se intreaba de ce ne nastem, ce e viata, cum si de ce, cine hoataraste sa ne nastem, sa fim, sa avem viata. nimeni nu a gasit si nici nu cred ca va gasii raspunsul. si de aceea eu personal cred ca e mai bine sa luam lucrurile ca atare: ne-am nascut, bravo, am fost norocosi, ni s-a dat sansa, hai sa nu ne mai chinuim sa aflam si de ce . nu facem altceva decit sa cheltuim energie aiurea. cum zice taranul roman: calul de dar nu se cauta la dinti!!! apoi, partea a doua a frazei: ...si incotro ne indreptam! - mergind pe acelasi principiu si hotarire, iarasi vin si spun: multi se intreaba de ce murim, cine hotaraste cind sa se intimple, de ce ne pierdem pe cei dragi si asa mai departe. nimeni nu a gasit si nici nu cred ca va gasii raspunsul. stie cineva cind moare? nu! stie cineva de ce? nu! stie cineva ce se intimpla dupa aceea? nu! ei bine, iata ca ne consumam energia aiurea pentru a doua oara. pentru ca Cel ce a creat toate acestea...nasterea, viata, moartea... El nu cred ca vrea sa îi aflam toate secretele. Si atunci? Atunci s-a nascut in mine aceasta fraza:"...de ce sa complicam lucrurile incercind sa intelegem de unde venim si incotro ne indreptam..." Nu ati dat importanta importanta sensului intrebator al frazei..."de ce sa complicam"... pentru ca eu consider ca e mult mai important sa imi canalizez energia in a accepta ceea ce mi-a fost daruit (faptul ca m-am nascut, viata in sine si moartea ce va veni la un moment dat), decit sa imi complic existenta incercind sa aflu de ce...

aceasta fraza nu face altceva decit sa arate dorinta-mi de a-I respecta Creatorului dreptul de a-si pastra tainele sale. Stiu ca le tine in secret (ca dovada ca de mii de ani nimeni nu a gasit raspunsul!) si de aceea nu incerc sa rascolesc in traista Lui.

semenii nostri sunt diferiti. si fiecare are dreptul lui la opinie. de aceea doar m-am limitat la a pune intrebarea (in mare masura retorica, in fapt, dar si adresata celor ce vor sa isi spuna opinia).pentru ca respect pe cei de linga mine si ma bucur cind un schimb de impresii are schimb. este o forma de imbogatire a cunoasterii de sine .



#27299 (raspuns la: #27282) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mya - de anisia la: 25/01/2005 20:28:56
(la: Trancaneala Aristocrata)
sa stii ca m-ai pus pe ganduri de prima data cand mi-ai recomandat-o si chiar vreau sa o citesc. sunt multe de discutat pe tema viata/moarte. mai nou ma tot gandesc la cate vieti avem si chestiuni dintr-astea...
#34522 (raspuns la: #34521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
suflet de lut... - de mister_x la: 21/06/2005 01:21:59
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"moartea e conditia vietii"(afirma un filosof grec).pina la urma omenirea nu s-a dezmeticit ce e cu sufletul nemuritor si nu cred ca o va face vreodata...parerea mea e ca suntem niste unitati a timpului,ne scurgem precum apa in pamint...suntem creati cu scopul de a contempla existenta,de a suplini sirul logic viata-moarte.....sufletul e ratiunea umana,adica e "creierasul" nostru,daca moare el a murit si sufletul(pa!adio!bezna!s-a zis!).....parerea mea..
transilvanpop - de reincarnat la: 08/07/2005 07:37:48
(la: Vizite-n astral si din tainele egoului)
***Cat despre religie, daca te referi la crestinism, nu e impotriva experientelor spirituale. De exemplu in ziua de Rusalii...***

Da, ai dreptate. Religia crestina vorbeste de "Duhul Sfint" pe care nu il defineste exact ce este. Religia nu ne spune cum si care este reprezentarea lui Dumnezeu. Incearca sa ne dea de inteles ca ar arata ca noi... "Dumnezeu l-a facut pe Adam dupa chipul si asemanarea..."
Atunci ce este "Duhul Sfint"???
Eu nu sint o persoana religioasa, sint mai degraba curios sa stiu si sa explor.
Am avut intotdeauna o atractie deosebita pentru cultura asiatica si de aceea am ajuns sa traiesc aici... Am citit din scoarta in scoarta cartile lui Lobsang Rampa, un tibetan agnostic si Maestru de Astral Travel, care traieste in Anglia. Cartile lui au fost interzise de biserica in tarile crastine... Am citit despre manuscrisul descoperit in Peru, pentru care Vaticanul a cheltuit foarte multi bani si a omorit sute de persoane ca sa puna mina pe el. Pentru ca ar fi revolutionat cu totul credinta si gindirea despre viata/moarte.
Ca veni vorba de Peru, se pare ca este locul cu energiile cele mai puternice si puritatea astrala cea mai mare. Au chiar si un centru ce practicare a Astral Travel si Reiki pentru cei foarte avansati. Wow... mi-ar placea a pot intra acolo...
Eu, am exersat pur si simplu din curiozitate... si am reusit sa vad Aura, desi nu intotdeauna.
Am reusit sa disting pe fotografie chipul celor cu nivel foarte scazut de energie, si care nu mai au mult de trait. Am fost socat cind am reusit acest lucru pentru prima oara si am zis ca nu mai incerc. Pentru ca persoana pe care am identificat-o era tatal unui prieten si care a murit dupa numai trei saptamini...
Am cunoscut un Indian care numai studiind un fir de par al unei persoane pe care nu a vazut-o in viata lui i-a descoperit un diagnostic pe care doctorii nu reuseau sa stabileasca.
Am cunoscut "clarvazatori" care mi-au citit trecutul si viitorul cu precizie de luni si zile.
Cred ca am mers prea departe ca sa ma mai opresc... dar nici nu am curajul sa merg pina la capat. Totusi, pina la urma urmei am reusit un lucru foarte important, sa ma debarasez de orice frica, chiar si frica de moarte.

Si poate asta ma face sa fiu,

So Happy

#58607 (raspuns la: #58229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mario - de Cassandra la: 13/07/2005 21:02:26
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
In loc de “lupta” as folosi cuvintul dezbatere. Nu e nimic altceva decit un schimb de idei, din care toti invatam sper ceva. Pe alocuri discutia este mai “acida” sau “semiacida” :) dar aciditatea in discutii nu este sinonima cu insulta.
Stiinta NU este atotputernica, spre deosebire de Dzeu. Tocmai asta mi-ar placea sa ramina clar – oamenii au tendinta de a transforma stiinta intr-o pseudo-stiinta si exista desigur stiinta de proasta calitate. Si eu cred ca este o menire nobila sa luptam impotriva acestei tendinte, nu de alta dar toti ne beneficiem de adevarata stiinta.
Referitor la binomul religie-stiinta, raspunzind unui mesaj care afirma ca evolutia este dogma ateilor incercam sa arat ca nu e asa - exista multi oameni cu credinta religioasa care accepta evolutia. Nu stiu de ce asta a stirnit suparare.
In locul exercitiului mintal pe care il propui, eu as propune altul: sa traim zilnic in asa fel incit in ceasul mortii sa fim impacati cu noi insine, cu constiinta noastra. Dumnezeu este constiinta noastra spunea Ramón Sampedro cel care a luptat 30 de ani ca sa obtina in mod legal o moarte demna. Tot el spunea: “ ceea ce ne salveaza si ne elibereaza de orice teama, de orice condamnare si forma de sclavie, este propria noastra constiinta...Este adevarat ca fiecare fiinta vie are o teama naturala nu numai de moarte dar si de durere. Totusi, aceasta teama naturala nu trebuie sa fie folosita pentru a ne transforma in “supusii” unei autoritati morale absolute. Cind incetam sa fim copii, fiecare sintem autoritati morale in ceea ce priveste viata, moartea si iubirea”.
mi se pare ca esti preocupata - de laurentiudiegis la: 21/08/2005 00:38:17
(la: NDE)
mi se pare ca esti preocupata mai mult de moarte decat de viata. Moartea e a doua nastere. dar tu esti deja nascuta. e interesant ce putem gasi aici...
#66877 (raspuns la: #61723) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
recomandare - de om la: 16/07/2006 17:08:53
(la: Cele mai bune filme)
chiar acum am terminat de vazut filmul "21 grame". Mi s-a parut interesant si cu multe probleme de viata/moarte reale...un fel de "crash"!
#133559 (raspuns la: #130945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum stiti/simtiti voi ca exis - de mya la: 30/08/2006 21:11:48
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
cum stiti/simtiti voi ca exista dumnezeu?

Nu am fost credincioasa pana acum vreo 13 ani, cand mi-a cazut in mana o carte despre intelepti hindusi, yoga, sfinti crestini etc. Cartea se cheama "Autobiografia unui yogin" de Paramahansa Yogananda si tot citind-o...m-am trezit ca imi face bine fizic si psihic. M-am linistit, mi-a raspuns la mai multe dileme despre viata, moarte etc.

Apoi am inceput sa studiez in detaliu despre subiect, am citit tot ce am gasit despre vietile sfintilor, comentarii la cartile sfinte etc. La un moment dat, acum 5 ani, am avut o revelatie si de atunci cred in Dumnezeu si nu am nici un fel de dubii. Pentru mine realitatea e Dumnezeu si restul e iluzie :). Deci e exact invers decat imi imaginam initial, pe vremea cand inca nu credeam.

Ce mi se pare interesant e ca de atunci si pana acum, m-am schimbat puternic ca persoana, numai in bine. Nu mai zic ca nu-mi mai este frica de moarte si deci...nici de viata.

Asta e tot.
#142236 (raspuns la: #142196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru paracelsus - de casandra_radu la: 04/09/2006 12:36:37
(la: viata...dupa moarte?)
Totul este o succesiune viata-moarte. Viata nu poate exista fara moarte. Dar daca intr-adevar totul se transofrma si nimic nu se pierde...
Da, ne putem imagina tot felul de lucruri, dar desigur ca este un non-sens, fiindca nu asa ne putem da seama cum stau lucrurile intr-adevar.
Cunosc un caz, o prietena. Se afla pe masa de operatie, aproape ca intrase in coma inainte de interventie si fusese puternic anesteziata, urmand a fi operata. Ea mi-a povestit ca s-a vazut pe ea insasi "de undeva de sus", pe cei din jurul ei care o operau si ca in acea stare a devenit constienta de mai multe evenimente din viitor. Cand s-a intors insa, si-a adus aminte doar putine lucruri din viitor, insa acelea s-au adeverit.
Prin experiente la granita dintre moarte si viata pot sa inteleg multe. Ca de exemplu sentimentul acela de neagra prabusire atunci cand iti moare cineva drag si practic si tu faci atunci cunostiinta cu moartea. Sau o suferinta foarte profunda care iti anihileaza orice gand...si atunci e ca si cum ai muri. Si in genere, orice experienta in care mintea inceteaza si eul se dizolva.
Intrebare pt Rodica M - de hgrancea la: 22/09/2006 11:50:03
(la: Nu gasesc un titlu pt aceasta conferinta.)
Urmaresc conferinta asta de cind a inceput si ma surprinde faptul ca te deranjaza doar "propagarea credintei" despre propagarea ateismului vad ca nu spui nimic.

Chiar nu ai observat nimic in sensul acesta ? sau asta nu te deranjaza ?

Pe mine unul nu ma deranjaza nici una nici cealalta pentru ca asa sint oamenii diferiti... unii cred cu tarie in ceva si nu ii pot intelege pe cei care cred altfel... altii nu cred in nimic .... unii ii pot accepta pe ceilialti asa cum sint ... altii nu pot... etc.

Daca cineva isi prezinta conceptiile despre viata moarte si credinta nu inseamna neaparat ca face propaganda ... eu unul stau si ma minunez cum poate cineva sa creada in ziua de azi cu tarie in legende de acum multe mii de ani scrise pt oamenii acelor timpuri... cind chiar cei care le-au scris cautau sa adapteze adevarul la nivelul ascultatorilor contemporani lor, iar modul de prezentare era unul metaforic :)

La fel ma fac sa ma minunez si cei care cred cu tarie ca materia singura face si desface ... ca viata apare si evolueaza asa de la sine ... ca toata organizare lumii vii si nevii geme de inteligenta (a cui) si atitia nu observa ceva atit de evident ...

Daca se accepta conferinte ca : de ce credeti in dumnezeu, viata dupa moarte sau sufletul este nemuritor ... ce ar trebui sa scrie lumea acolo ?

---------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
---------------------
hgrancea - de latu la: 22/09/2006 13:07:06
(la: Nu gasesc un titlu pt aceasta conferinta.)
despre propagarea ateismului vad ca nu spui nimic. Chiar nu ai observat nimic in sensul acesta ? sau asta nu te deranjaza ?
Si eu urmaresc conferinta si n-am observat o propagare a ateismului.
Poate dai un exemplu?

Pe mine unul nu ma deranjaza nici una nici cealalta
As fi putut baga mana in foc pentru obiectivitatea ta.

Daca cineva isi prezinta conceptiile despre viata moarte si credinta nu inseamna neaparat ca face propaganda
Cand le prezinta, nu.
Cand vrea sa ti le vare pe gat, da.

Daca se accepta conferinte ca : de ce credeti in dumnezeu, viata dupa moarte sau sufletul este nemuritor ... ce ar trebui sa scrie lumea acolo ?
Ai dreptate. Acolo ar trebui sa se scrie despre astfel de teme.
De aceea n-am inteles reprosul tau (citatul initial) in aceasta conferinta.

P.S. Pentru conformitate:
1) Sunt convins ca Rodica Munteanu o sa-ti raspunda la randul ei, acesta nu este un raspuns in numele ei. Daca o va deranja interventia mea, va fi o discutie intre ea si mine.
2) Pentru cazul in care vezi un amestec din parte-mi intr-un dialog pe care ti-l dorisesi doar cu Rodica Munteanu, remarc faptul, ca tematica pe care ai abordat-o - precum si locul - sunt publice.
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#146939 (raspuns la: #146921) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu intelegeti gresit... - de sarsilovici la: 01/10/2006 06:50:59
(la: Timpul probabil.. pentru a muri)
Mai fratilor voi sunteti casa mea ..Sunteti ceva unde eu ma simt la mine...
Eu am fost extrem de ticalos...m-am urcat la volan cu o alcoolemie de aprope 2 la mie...Politai de m-au urmarit si m-au oprit prima vorba a fost..Tu esti dement..Cu ce viteza ai avut am crezut ca te rastorni..
Actele...Permisul...Daca il dadeam eram poate scapat...era luat 3 luni fara probe si recunosteam ca bausem da era ascuns in masina si am zis ca e acasa La Panciu...Idiotenie...Da-l ma bagam....
Da aici nu am vrut sa fac repros cuiva anume...,
Cum scriu eu si nu vreau mai mereu feed-back e misto...
da sa-ti zica unu in 3 litere esti afara..ma nevrozez...
Adica cum? Mai nimeni nu moare ...
De ce ..?
Simplu e ce stim viata! Moartea..?!!!!
uite ce am gasit - de Lexis la: 30/01/2007 20:28:17
(la: Chestii macabre in liceul meu...)
M-am interesat mai mult de acest subiect, am citit un referat facut de o colega si am dat de ceva f. interesant si am ajuns sa il aprob e Cioran care sustine urmatoarele idei :
"Ciudat pare faptul ca viziunea despre moarte a lui Cioran (si nu numai) este cu totul deosebita de cea a imaginarului colectiv.Pentru el “moartea nu poate fi inteleasa decat daca viata este simtita ca o indelungata agonie, in care moartea se imbina cu viata.Moartea nu este ceva in afara, ontologic diferita de viata, deoarece moarte ca realitate autonoma de viata nu exista” (7).

Observam ca avem de a face si in cazul de fata cu o problema adiacenta celei a libertatii.Libertatea de data aceasta este cea care impinge spre suicid.Daca sunt liber in mod absolut inseamna ca sunt si raspunzator in mod absolut.In aceasta situatie rezulta ca sunt raspunzator de viata mea dar si de absurdul ei.Libertatea imi permite sa pun capat absurdului, caci eu sunt un individ care cunoaste cu adevarat numai absurdul sau.Oricat am incerca sa intelegem suferinta celorlalti nu vom putea deoarece, in opinia lui Cioran, nu exista o percepere obiectiva a suferintei.Suferinta este perceputa numai subiectiv iar unica suferinta care conteaza este a mea.Libertatea in acest caz se va manifesta ca reactie de auto-aparare in fata absurdului.
In acest moment precizez ca libertatea este inteleasa diferit de cum o intelegea de pilda Kirilov.Cazul lui Cioran prezinta dificultatea de a fi prizonierul absurdului in mod liber.Desi paradoxal, acceptand una din premise ca fiind libertatea iar cealalta ca fiind absurdul, Cioran ajunge intr-un punct in care intreg universul omului in aceasta situatie il aduce “pe culmile disperarii”."

(asta e un copy paste de pe un alt site)
#172278 (raspuns la: #171498) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...