comentarii

viata pe un peron


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Viata pe un peron - de Radu Herjeu la: 28/01/2004 10:10:17
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Viata pe un peron - Octavian Paler
Arta de a iubi - Erich Fromm
Soareci si oameni - John Steinbeck
Cel mai iubit dintre pamanteni - Marin Preda
cartea marele mister.... - de cosmacpan la: 25/09/2004 21:37:25
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartea, marele mister
Deruland mesajele acestei sectiuni trebuie sa marturisesc ca am doua bucurii si o tristete (ca in patru nunti si o inmormantare). Prima bucurie este ca nu sunt singurul contaminat cu acest virus « vorbulitza de la Alice: fugi cat te tin picioarele, 'chestiile (astea) interesante' dau dependenta. eu nu cautam nik pe net, cand am dat de teroarea, extazul si umilinta ultimului an din viata mea. fugi, om bun, ca-i mai rau decat orice drog » (si e vorba de virusul numit carte si nu cafenea), a doua bucurie e ca am reusit sa-mi « infectez si copii cu acelasi virus » caci numai o nebunie poate sa te indemne sa mai cumperi carti pe care sa le si citesti cand poti afla mult mai repede si usor tot felul de lucruri de la tv-u. Tristetea consta in faptul ca de multe ori uitam si incepem sa ne « fudulim » cu ce avem. Pentru mine cartea este un mister, este ceva plin de viata care te cauta si te gaseste (si nu invers cum s-ar putea crede). De ce spun acest lucru : pentru ca am tavalit in avalansa uitarii carti deosebite (pentru care nu eram inca pregatit) si au fost momente de vraja si mister cand am pus mana pe ea si nu am mai lasat-o sa-mi scape. De ce am pus mana ? pentru ca-mi facea cu ociul ? pentru ca ma atragea ca un magnet ? mister, suspans…nebunie. Sunt carti pe care le recomand si carti pe care le vreau uitate. De ce uitate ? din doua motive : unele sunt ca un cutremur devastator si simt ca n-as putea sa le mai citesc odata sau macar sa le frunzaresc (cum poetic marturisea de Arcturus - 16/04/2004 - O asa carte nu poate fi citita decat cu un sentiment de "inaltare in abisurile nebuniei umane".) iar celelalte sunt oglinda sufletului meu si recunosc ca ma doare sa vad cata uscaciune si uraciune zace si colcaie acolo, in mine.
Dar intotdeauna am avut momente si trairi si indiferent daca am trait toata « viata pe un peron » sau « in lanul de secara » intotdeauna mi-am amintit ca la « rasarit de eden » trebuie sa fie cateva « dune ». cand voiam sa plang imi aminteam « ce verde era valea mea » si-mi dadeam seama ca nu suntem decat « oameni si soareci » in acelasi timp, chiar daca suntem in « zbor deasupra unui cuib de cuci » Obraznicia facea din mine « omul care rade » iar cunoscutii ma alintau in deradere cu : ce a mai citit « magicianul ». Iar eu « Don Quijote » imi permiteam sa le raspund ca « jocul cu margele de sticla » a fost inventat pentru a tine minte numarul celor « o mie si una de nopti » iar toate « basmele » si « povestile » lor nu ma ating. Caci eram si sunt « idiotul » care la fel ca « alchimistul » speram sa gasesc « pendului lui foucault » undeva la baza, la « fundatia » lumii. Dar « numele trandafirului » staruia ca o grimasa pe buzele lor ce sopteau privindu-ma ingaduitor « asa grait-a zarathustra » si nu intelegeau ca eu dupa ce asistasem la « fenomenul pitesti » ma chinuiam sa descopar in « jurnalul fericirii » « enigma otiliei ». dupa ce raspundeam la intrebarea « cum am ajuns scriitor » cautand printre « amintiri din copilarie » « casa budenbrock » de pe « muntele vrajit » caci « maestrul si margareta » lui plecasera dupa « vrajitorul din oz » care se afunda in desisul preeriei dupa « winetoo » iar « coliba unchiului tom » era neancapatoare ca si « insula cu elice » sau « hanul ancutei ». De multe ori, noaptea pe cand « soldatul sjvek » patrula intrebandu-se « pentru cine bat clopotele », stateam ca « omida » si ma intrebam, ce face « colectionarul » daca eu raman in stadiul de larva iar « batranul si marea » sopteau : « mizerabilii », iar au aruncat « cei patru cavaleri ai apocalipsului » « valul pictat » incat o sa vezi numai « orizonturi rosii ». Dar « de la pamant la luna » e-o cale atat de lunga ca mii de ani i-au trebuit minciunii sa ajunga.
Lasand gluma proasta la o parte trebuie sa recunosc ceea ce am mai spus : nu cartile ne marcheaza existenta, ele doar ne arata ca existam, ne arata cum suntem, unde suntem si unde am vrea sa fim. La fel ca multi dintre voi am cartile mele pentru momentele de singuratate, de tristete de bucurie, cartile care imi sunt dragi si pe care nu este nevoie sa le iau cu mine pe o insula caci le port tot timpul cu mine, traiesc in mine, cresc in mine. Este cea mai teribila simbioza :
Caci fara ele as murii iar fara mine-s moarte.

Deschid fereastra si ma vad, sunt Narcis, tu esti lacul
Prin randuri-valuri ma strecor, ma regasesc, sunt altul.
O noua carte am deschis, Sesam, ce-mi dai tu oare?
O usa-n spate s-a inchis, vlastar - altoi ce doare……..

nu am digerat: - de ygrec la: 25/11/2005 09:52:52
(la: carti care v-au refuzat)
toate cartile ale caror subiecte au fost ecranizate inainte de a le citi eu.
shogun si tai pan-ul lui;
saga-urile;
paller-viata ca un peron-uh!
g.m.m-un veac de singuratate-!!!-am citit-o ca pe nici o carte , pe parcursul a mai multor saptamini pt.ca inceputul -in ale cititului unei asemenea carti-nu parea promitator - DAR, a meritat.
wilde oscar- portretul lui dorian grey- am citit-o de n-ori, incepand de la 14 ani -si nu stiu daca o ador sau o urasc!
Intruder - de latu la: 11/01/2006 23:23:32
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Ganduri se-ntrevad nebune
Cum se-alunga-n ceas nocturn
Vor ramane cum sunt: bune,
Incuiate intr-un turn.

Va veni lumina iara,
Raul il vom fi ucis
Si cand vorba iara zboara
O s-o prindem cum ni-i scris...

Iar cand dor ti-o fi vreodata
De-a canta la unison
Da-mi de veste si de-ndata
Prelua-voi al tau ton...

Nu-ti fa ganduri pentru fete,
Ele stiu a falfai
Stiu sa rada, sa se-mbete
Dintr-un tril de ciocarlii...

Viata-i un peron de gara
Viata-i asteptare grea
Nu m-oi face de ocara
Daca am inima grea

Stii Intrus? La despartire
Omul moare cate-un pic.
Insa la reintalnire
Poti renaste! Tot un pic...

Mergi cu bine, ai de grija
Nu-ti uita principiile
Nu privi 'napoi cu frica,
Ia cu-asalt campiile

Si cand le-ai trecut cu brio
cred ca fi-vom toti aici,
maan, anisia de-asteapta
Am s-astept si eu. Ce zici?...
cartea ? - de picky la: 23/01/2006 15:17:12
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Viata pe un peron, a lui Paler.
Fructele maniei, a lui Steinbeck.
Jurnalul lui Mihail Sebastian.
Incest, de Anais Nin.
Apoi Bulgakov si Joyce si Dostoievski si Tolstoi si Cioran si Zola si Henry Miller si Platon si J. Flavius si Nabokov si Beckett si Llosa si Sartre si Camus si Marquez si Montherlant si Vintila corbul si Burroughs si Kerouac si Eliade si St. Zweig si Maurois si Andre Castelot si E. Bronte si Liiceanu si Sabato si Borges si Ionesco si Rebreanu si Origene si Petru Comarnescu si Jeny Acterian si Jelinek si Faulkner si Hemingway si Moravia si Pasolini si Papini si London si Puzo si si si si si ...inca vreo 2-3 sute pe care fara voie ii omit acum ...
Si enciclopediile si dictionarele si albumele ...
Si Traian Furnea, din Ludus, care a scris o poezie ce nu o voi putea uita niciodata :

Jertfa

Sa fi iarba,
primavara.
Si sa te lasi,
carare ...

Niciodata nu voi uita aceste versuri ale lui Traian Furnea, din Ludus.

Carti care ne-au marcat existenta ...
Cine le mai stie titlurile si autorii si numarul ...
Au fost, sunt si vor fi !
Codurile antice si Tora si Septuaginta si Coranul ...
Si Procopius din Cesareea si Sf. Francisc din Assisi ...
Important e ca s-a scris si raman marturii ...
Important e si sa se scrie incontinuare !
Manele si telenovele, internet si tabloide. Traim in secolul telecomunicatiilor si al ignorantei. Ce paradox !
Un motto spunea ca "si-n secolul vitezei mai cad stele ..."
Secolul telecomunicatiilor : " la cules de stele cazatoare "

Sex, fun, discovery, Ioana Bradea cu al ei "Bagau", afaceri, spaga, coruptie, navete spatiale si clonari, CTP si Excrescenti, Cristoi gangavi, agramati cu pretentii de eruditi ...Turcesti turciti ... Uzine de vanturat praf si fabrici de impachetat fum. Simbioze, simbioze, simbioze ...
Carti care ne-au marcat existenta ?
Oare mai conteaza ?
Dreptul roman ? = o amintire !
Justitia = o iluzie !
Frumosul = manjit.
Cultura = ferecata-n lanturi grele.
Pseudocultura = defileaza cu cantec si-n fruntea bucatelor ...

Ganduri, ganduri, ganduri ...
Ce sunt gandurile, daca nu " umbra cuvintelor " (Octavian Paler dixit).
Paler - 80 de ani
Djuvara - 90
Raoul Sorban - 95
Barbu Brezianu - 99
Eu - 49
Voi ?

Nu-i dreptate pe lumea asta !
Dar pe cealalta ???
N-are cum. Ca nu exista !

Si-atunci cum dracu' sa nu ne marcheze existenta niste carti prapadite si al naibii de scumpe ...


moatzedung - de picky la: 19/02/2006 12:18:46
(la: Paler sau Cristoiu ?)
Adrian Fuchs :

E altceva decat respect.
Mi-e drag Palerul pentru "Viata pe un peron", pt. "Mitologii subiective", pt. "Drumuri prin memorie", pt. "Umbra cuvintelor", pt. "Apararea lui Galilei".
Mi-e drag Palerul pentru biografia lui de copilarie, de adolescenta si cea de studentie.
Acum cand il vad de 2 ori pe saptamana, si asta in "gasca" Excrescentului, parca ma indepartez cu-ncetul, dar constant, de el.
Parca vehementa cu care e-n "galceava" cu toata lumea, nu-mi place.
Or fi bani la mijloc, sau setea de a fi vizibil ? Nu stiu. Dar parca nu-mi place...
#106942 (raspuns la: #106818) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prima carte care mi-a atras - de creata la: 10/06/2006 08:31:11
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
prima carte care mi-a atras atentia in sensul ca am ajuns chiar sa gasesc trasaturi comune intre mine si personaj a fost "viata pe un peron" de Paler...sa-mi amintesc (desi poate astfel de carti ar trebui sa-ti ramana in memorie....dar mie imi ramane cumva doar atmosfera in care mi se parea invaluita)...cred ca unul din lucrurile care ma asemanaucel mai mult cu personajul principal este tendinta spre analiza...mai erau si altele dar nu mi le amintesc, apoi o alta carte ar fi "Strainul" de Camus, "Compunere cu paralele inegale", a lui Gh. Craciun si ar mai fi si altele, dar fiind tarziu nu-mi trec prin cap

"A suprima speranta inseamna a readuce gandirea la trup. Si trupul trebuie sa putrezeasca" Camus
imi pare rau...... - de cosmacpan la: 07/05/2007 20:49:09 Modificat la: 07/05/2007 20:49:26
(la: a mai plecat o noima)
deci viata ca un peron va fi de acum pustie?
gata, stiu! - de maan la: 09/05/2007 12:25:21
(la: Concurs)
paler - "viata pe un peron"

hihihiiii ... di data asta chiar ai vorbit in somn!
#195346 (raspuns la: #195278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Care sa fi fost adevaratul Paler? - de brod la: 09/05/2007 19:23:17
(la: Pentru Paler)
"Plec, domnilor! Doamne, apara-ma de mine insumi".
(O. Paler - ultimele doua randuri din "Viata pe un peron").

"Mi-e frica nu de Dumnezeu, ci de absenta lui Dumnezeu. Nu cred in Viata de Apoi".
(O. Paler - citat din ultimul interviu acordat ziarului "Evenimentul zilei")
cu moartea pre moarte... - de brod la: 10/05/2007 07:52:43 Modificat la: 10/05/2007 07:55:39
(la: deşertul Vineri - lui Octavian Paler -)
...calcand?!? V-ati inflamat rau de tot, mai oameni buni - daca l-ati luat la purtare si pe Iisus Christos, spre a-l 'infailibil -iza" pe Paler!:))
Ca sa va mai domolesc zelul encomiastic, ia cititi aici:


"Plec, domnilor! Doamne, apara-ma de mine insumi".
(O. Paler - ultimele doua randuri din "Viata pe un peron").

"Mi-e frica nu de Dumnezeu, ci de absenta lui Dumnezeu. Nu cred in Viata de Apoi".
(O. Paler - citat din ultimul interviu acordat ziarului "Evenimentul zilei").

Ce ati zice de sintagma: "Epoca Paler - Epoca de aur a Romaniei capitaliste!" ?... Asta doar spre a respecta spiritul - dar si litera! -regretatului...
*** - de munteanu rodica la: 29/03/2008 06:35:06
(la: despre poeti si poeziile lor)
Nichita Stănescu
--------------------------------------------------------------------------------
Poezia

Poezia este ochiul care plânge.
Ea este umărul care plânge,
ochiul umărului care plânge.
Ea este mâna care plânge,
ochiul mâinii care plânge.
Ea este ţapa care plânge,
ochiul călcâiului care plânge.
O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuşi plânsul,
plânsul unui ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care trebuie să fie frumos,
lacrima celui care trebuie să fie fericit.


Viata pe un peron
O.Paler

Sa astepti oricat.
Sa astepti orice.
Sa nu-ti amintesti in schimb orice.Nu sunt bune decat amintirile
care te ajuta sa traiesti in prezent.
Sa nu numeri zilele.
Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie chiar daca dureaza
toata viata.
Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra
de a umple golul din care traim.
Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu.Rugaciunea
este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere
singur.
Daca gandul asta te ajuta,nu ezita sa recunosti ca speri neavand
altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile
faptului ca nu faci nimic.
Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine in intregime.Singuratatea
e o barfa care nu te invinuieste ca esti egoist.
Aminteste-ti ca paradisul a fost,aproape sigur,intr-o grota.



Viata pe un peron - de alex andra la: 29/03/2008 06:51:36
(la: despre poeti si poeziile lor)
Asta nu e poezie. Nici macar proza poetica. N-are ritm, n-are suflu, n-are muzicalitate...

Daca gandul asta te ajuta,nu ezita sa recunosti ca speri neavand
altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile
faptului ca nu faci nimic.


Sunt ganduri cu iz de aforisme.
Nu neg valoarea textului, ci pretentia de poeticitate.
#297067 (raspuns la: #297065) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruderu - de munteanu rodica la: 02/07/2008 16:56:30 Modificat la: 02/07/2008 17:06:13
(la: A tăcea, tăcere...)
Eu iau tacerea in general ca o forma de comunicare.Transmite stari sufletesti,
uneori mutenie in fata implinirilor sau a esecurilor.
Uneori e o forma de neacceptare, alteori
de lehamite si citeodata de uimire.
Mai este tacere ca lipsa de timp a celor care nu vor doar sa arunce un cuvint apoi sa dispara astfel ca dialogul sa se transforme in stil zmucit, saltat si fara coerenta.
Versurile tale sunt verzi si pline de tilc.Sper ca "tacerile"tale sa nu fie caci ar spune prea multe.
Si pentru ca azi era ziua de nastere a lui Paler iar conferinta ta mi-a adus aminte acest lucru il omagiez si eu cum stiu
punindu-l alaturi de "tacera ta"

Viata pe un peron
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Octavian Paler [Octavian_Paler ]

Sa astepti oricat.
Sa astepti orice.
Sa nu-ti amintesti in schimb orice.Nu sunt bune decat amintirile
care te ajuta sa traiesti in prezent.
Sa nu numeri zilele.
Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie chiar daca dureaza
toata viata.
Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra
de a umple golul din care traim.
Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu.Rugaciunea
este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere
singur.
Daca gandul asta te ajuta,nu ezita sa recunosti ca speri neavand
altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile
faptului ca nu faci nimic.
Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine in intregime.Singuratatea
e o barfa care nu te invinuieste ca esti egoist.
Aminteste-ti ca paradisul a fost,aproape sigur,intr-o grota.
*** - de Honey in the Sunshine la: 02/01/2009 15:18:19
(la: Ghiceste cartea)
viata pe un peron!
#381007 (raspuns la: #381002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 07/10/2009 08:54:29
(la: Ieri, la Universitate)
Daca era un text scurt, repetitiv, altfel abordam si eu imaginea. Imediat verificam sa nu fie manifeste. Dar asa... arta, dom'le!

Pe o hartie scrie "Viata pe un peron". E Octavian Paler.
Si pe pagina de unde a citit Baby Mititelu: "Imi placea sa visez chiar ca e posibila un fel de atitudine vegetala in fata lumii. Visam sa ajung sa stau ca o planta la soare, sa ma comport ca un arbore, care atins de lumina amiezii uita cu totul de frig."

#488029 (raspuns la: #488019) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
forma de protest? - de cosmacpan la: 07/10/2009 10:52:38
(la: Ieri, la Universitate)
toata piata a fost plina de "Viata pe un peron" a lui Octavian Paler.
da, cu Paler - de cosmacpan la: 11/07/2010 22:43:36
(la: Seara, în colţul meu, cu o cafea bună...)
pana si Viata pe un peron e plina de "imagini" susurate...
Multam de "vizionare"...
#558010 (raspuns la: #557976) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de latu la: 03/03/2011 22:09:23
(la: Simpozion)
QED: Viata-i un peron... (Si nu intotdeauna e_vita)...
#600413 (raspuns la: #600410) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rodica - de temiricine la: 02/07/2011 15:09:00
(la: A dansa pe vulcani nu e neapărat o dovadă de curaj.)
A, Paler, mereu pe gustul meu!
Nicicand "viata pe un peron" n-a fost mai plina de semnificatii, tocmai pentru ca totul era/parea ambiguu.

Nu am varsta ta, dar am considerat ca Paler nu are varsta. Cat despre experienta, am vazut cum scrii la comentarii si imi place ca-mi transmiti ceva. Esti dura cu sau fara voie, dar e un mod prin care pe mine ma faci sa nu citesc degeaba.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...