comentarii

vie verb


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Zici: "2- verbul se acorda in - de Daniel Racovitan la: 10/01/2004 10:46:51
(la: Gramatica si butélia)
Zici: "2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!"

Dupa "aceste cuvinte ne doare" urmeaza semnul ":)" care pe internet semnifica faptul ca expresia anterioara a fost scrisa cu intentia de gluma.
Deci, inainte de "a mi-o plati", rog a se lua ca gluma, asa cum a fost destinata de la bun inceput.

#7885 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in privinta verbului - de (anonim) la: 10/06/2004 11:15:44
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Florin, a trebui este verb impersonal, nu se utilizeaza pluralul!
"trebuia sa fie luate" este varianta corecta.
Asta asa, de dragul rigurozitatii...
:P
#16153 (raspuns la: #16004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru DESTIN - de ueit la: 26/10/2004 12:24:38
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Intrebari ce-si ashteapta raspunsul:

Potzi sa exemplifici? Care sunt acei "multzi" oameni de stiinta? Astept un raspuns insotzit de citate din care sa reiasa ce zici tu, shi anume ca:

"sunt CONVINSI ca proiectul vizibil in lumea vie indica IN MOD LOGIC existenta unui Creator"

"ca noi semenii nu intelegem anumite aspecte ale vietii,este o alta problema insa nu ne da dreptul de a face asemenea declaratii."

Care sunt acele "anumite aspecte ale vietii"?

Exemple de " complexitate ireductibila".

Nu ti-ai exprimat punctul de vedere in legatura cu formele intermediare. Te-ai uitat la adresa pe care ti-am dat-o?

Raspunsurile mele:

""-pamantul e plat."


Nu raspund, intrand in polemica cu tine, ai argumentat in lipsa totala de cunostinte despre Religie, despre Biblie...despre..."

Ca de obicei, straw man.

Am spus ca "mintea luminata de credinta" a tras concluzia ca pamantul e plat, nu ca Biblia spune ca pamantul e plat. Conteshti poate faptul ca biserica creshtina a sustzinut mai bine de 1000 de ani, bazandu-se pe Biblie, ca pamantul e plat?

"Iti spun asa sa cunosti mai bine mai tarziu decat niciodata,in Biblie de cel putin doua ori se spune ca pamantul este "rotund"."

Eshti dragutz sa aratzi shi altora care sunt acele doua locuri? Cum sa te conving sa shi argumentezi afirmatziile pe care le faci? Sau poate vrei sa te cred pe cuvant?

"Se pare ca shi "nimicul" poate "crea"."made ueit,

Deci explica-te:

Creatie si apoi Evolutie...ma aprobi?"

1) Probabil nu ai observa ghilimelele in care am incadrat verbul a crea.

2) Daca acceptzi ca aceasta "creatzie" ca pe un proces pur natural shi nu rezultatul actziunii unei entitatzi supranaturale atunci te aprob. Daca dimpotriva sustzii ca Dumnezeu este creatorul te indemn sa-mi spui ce te-a facut sa ajungi la aceasta concluzie.

Numai bine.

Un pic de umor:

Iezechiel 4:12

"Painile le vei gati ca turtele de orz si le vei coace inaintea ochilor lor cu necuratenie de om". "

#26250 (raspuns la: #26219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Pai poa' sa vie barbatii pe u - de mya la: 31/01/2005 02:04:10
(la: De ce traiesc femeile mai mult decit barbatii)
Pai poa' sa vie barbatii pe urma si sa zica ca ei "munceste" ca sa "tie" pisicile torcand, nu? :))) Si uite d-aia se curata mai repede, de la atat munca, ufff, ce grea e viata asta de "berbant" :(((

Eu nu stiu de ce traiesc mai mult femeile, am citit ca barbatii se sinucid in proportie mult mai mare decat femeile. Da' nu stiu de ce...o fi din cauza femeilor care-i scot din minti?!;).
#34975 (raspuns la: #34972) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la vie en rose - de Intruder la: 12/08/2005 18:26:38
(la: o mica poezie :))))
phiiiiiiiii...imi vine sa zburd!!!
la vie en rose...floricele, albine, fluturasi, oitze, pupicuri, iepurasi, hai sa ne veselim!!!
"c'est la vie." nu, se che - de Daniel Racovitan la: 13/11/2005 11:02:38
(la: Arde Parisul?)
"c'est la vie."

nu, se cheama altfel: xenofobie.
___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#87185 (raspuns la: #87125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si totusi... - de maan la: 25/11/2005 22:57:38
(la: Doar femeile sângerează)
Mi-a placut textu’ dintre primele doua asterixuri ...
adica mi-a placut mult textul incepand cu "Vorbind despre femei" ...pana la "...blestem".

...aripa ce falfaia a sange curat si viu...
adica am simtit emotia confesiunii si durerea celui care scrie, tot atat de reala si vie, ca sangele insusi.

...ca varful unui turture pe sira spinarii.
=fiorul care m-a strabatut pana-n talpi.

Incepand de-acolo se dilueaza-n mod ciudat
de parca autorul nu-i constient ca simte de-odata nevoia sa nu mai spuna chiar totul ...
"in mod ciudat", fiindca a zis deja destule...de ce s-ar mai ascunde?
de ce abia acum?

ca sa se concentreze pe ineditul absurd
intalnirea cu I.

ce-a ucis dorinta cand n-o luase inca pe toboganul gandului in jos.
dorinta de iubire, care-a murit in fasa, ucisa de exact ce-a creat-o: neverosimilul, intamplarea.

Text pur, frazare, verb da’ un gol imens
adica emotie doar la nivel stilistic.
in rest - neimplicare ... parc-ar fi vorbit despre cu totul altcineva.

si-o suspecta detasare
suspecta, fiindca banuiam ca emotia e mult mai mare decat ce poate/vrea sa transmita.

Raman cu dialogul ala, la fel de gol, si-absurd de lung, prost plasat sau tocmai de-aceea.
simt dialogul ala ca pe o diversiune.
un fel de parf in ochi, cu scop de-a deturna atentia de la adevarata emotie, adevaratele dezvaluiri, ce ni se pregateau...surpriza ne va fi , in acest fel, totala.
raman cu dialogul intrucat ar putea fi o minciuna sau modul de-a trage aer in piept, pentru ce urma sa ne spuna, nestiind CUM avea s-o faca ...("prise de courage"?)

Si mai raman cu mana la gura, in pozitia-n care bunica mamei mele obisnuia sa-si ascunda gandurile, privind inspre captuseala-n care propabil ar fi trebuit sa intru dar nu si-a permis, prea sangerand prin dedesubturi.
asa ramanea bunica, atunci cand nu stia daca-i bine sa spuna ce gandea.
stiu ca unii poeti isi camufleaza durerile (cu cat mai adanci cu-atat mai vii) si ma temeam nestiind daca mie, ghicindu-le, mi-e permis a le verbaliza, vulgarizandu-le.

mai bine mai 'ascuns' sa-i zic 'am inteles'...(:
si daca se-ntampla sa fi-nteles prea mult nici un poet nu s-ar fi suparat.
si daca s-a-ntamplat sa inteleg exact, atunci i-am zis ca, din perspectiva mea a fost cat pe-aci sa se vanda, vulgarizand el-insusi totul, ca sa priceapa toti.

stiu ca-i posibil sa nu fie ingamfare, ci dorinta de-a trimite si-n altii descumpanirea si golul care-ti ramane dupa ce soarta ti-a scos in cale ceva ...
ceva extrem important intr-un mod pe care inca nu-l stii si-ti tot scapa, ceva in care crezi fara voie si fara de care ramai la fel de iute.
si-atunci?
atunci inghiti un nod (si razi, ca, vezi, e atat de-absurd!) dar nu te poti abtine sa nu-ntrebi: "bine, da' cu mine cum ramane?"

ps. acest mesaj e pentru autorul textului, cu scuze ca i l-am buchisit asa, din teama exclusiva de-a nu ma-ntelege cum au facut-o altii.
teama pe care mi-o va ierta, intrucat, stiu c-ar fi ghicit exact ce-am vrut sa spun inca de mai la vale.
si totusi...
#90680 (raspuns la: #90416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
! - de maan la: 04/12/2005 16:53:52
(la: Naivitatea feminina?)
daca in final persoana merita mai mult abia am ce sa ofer, iar daca nu atunci n-am nimic de pierdut ca am pastrat majoritatea cartilor in maneca :)
multi definesc asta drept “intelepciune”, atunci cand nu-i spun simplu, “cumpatare”.
La mine insa-i verb = “a trisa”.

Cel care stie sa-si pastreze cartile, vei juca de pe pozitia aceluia care-i convins ca si adversarul face la fel.
Castigul, ca si distractia, sunt insa mereu direct proportionale cu numarul de carti aruncate-n joc.


Sunt oameni care nu pot/ nu stiu sa joace.
Acestia vor considera ca tot pachetul de carti aruncat de tine din joc e doar o sfanta cacialma.

Cum sa iasa castig de ambele parti? … iata tema mea de-acum incolo.
Nici n-as trisa, pe de-o parte, dar nici n-as mai risca toate cartile.
Al dracului adevarul asta!
Cand e crud si letal, toti ti-l iau ca pe-o minciuna.
Si-ncet-incet, numarul tot mic de carti si izul de ne-autentic iti taie potfa de-a juca.

Cand, intr-o zi, ti-o redescoperi, te pierzi in intrebari si-n necredinta.
In loc s-o numim ‘ratare’, ii zicem pompos si cu ifose ‘experienta de viata’ si-I tazam drept naivi pe cei care n-au ajuns (inca) la concluziile noastre.
Nu-i nimic, ne soptim noi in barba, … maine!!!
Si facem tot posibilul ca mine sa vie mai curand.

“e peste tot numai capcane” zicea candva un intelept.
Am ras.
ca nu facea acordul!
#92818 (raspuns la: #92783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:)) - de om la: 06/04/2006 18:05:59
(la: Limba romana e un organism viu)
ma bucur pentru ca am rezistat schimbului steril de mesaje cu dorin (nu am nimic personal cu tine :)! Am vazut un alt efect fata de cel dorit initial de dorin: poporul nu vrea schimbarea si au inceput sa scrie si cu diacritice! Felicitarile mele sincere! O sa caut si eu sa-mi reincarc programul de diacritice! Destul cu diacriticele, poporul a decis ;)

In ultimul meu mesaj am pus un link (din care se puteau accesa si alte linkuri din aceeasi tematica) in care se vorbea despre impactul deschiderii in limba romana vorbita si scrisa. Se pare ca au aparut alte verbe: a cetui, imaili, etc Deci limba este vie si incorporeaza "la greu" neologisme! :)))
#115782 (raspuns la: #115678) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de picky la: 26/11/2006 09:33:18
(la: Intoarcere)
Adrian Fuchs :

Absolut pictural. Ca o stampa. Si-un lampadar palid, cu picior, intr-un colt. Tristetea resemnata a lui de dupa. O natura moarta ... foarte vie !
Un fel de maturitate ... adolescentina.

___________________________________________________________
Nemultumit de forma in pagina a unor verbe. Pentru cursivitate, pentru o mai lina alunecare, venisei metamorfozat in venisesi si celelalte asemenea. Nu ar altera. Ar da insa o mai mare fluiditate.

Iar, cand tu, vie intrupare - de zaraza la: 29/01/2007 00:28:19
(la: Sublimul etern)
Iar, cand tu, vie intrupare Dumnezeiasca,
Mi-ai aparut in cale,
Un tremur paroxistic cuprins-a mea fiinta


haleluia!
de unde apareti, mai frate?

zaraza
verba cripta - de alex andra la: 06/01/2008 06:54:18
(la: Versuri la comanda)
vreau cu verba cripta
sa jucam de-a fripta !
daca voi nu vreti,
va propun bureti !
#271272 (raspuns la: #271195) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Giordano Bruno la: 27/06/2008 18:51:48 Modificat la: 27/06/2008 19:02:09
(la: Cafegiii, fata-n fata cu examenul de bac)
http://209.85.135.104/search?q=cache:WuZ-iGbRF5UJ:www.forum.ebacalaureat.ro/viewtopic.php%3Ff%3D11%26t%3D101+subiecte+bac+nedreptate+nichita+stanescu&hl=ro&ct=clnk&cd=6&gl=ro&client=firefox-a

de Andreea pe Lun Mai 05, 2008 10:34 am
1. a trage cu urechea, a se culca pe o ureche
2. Virgula, din punct de vedere gramatical, marchează elipsa predicatelor, iar din punct de vedere stilistic accentuează importanţa ochilor şi a picioarelor în cadrul vieţii şi, mai ales, a duioşiei în planul iubirii.
3. speranţe, duioşie, tristeţe, dragoste
4. 18 silabe
5. „De ce să auzim şi de ce să avem urechi pentru auz?”, prima interogaţie retorică pune sub semnul întrebării normalul şi sugerează ieşirea din limitele banalului, o desprindere de contingent.
6. nedreptatea firescului, pusă în relaţie antitetică cu depăşirea limitelor
7. prezenţa eului liric implicat, prin folosirea verbelor la pers. I plural; prezenţa interogaţiilor retorice
8. Mijloacele artistice la care apelează , întotdeauna, orice poet, au drept scop înfrumuseţarea versurilor, dar şi evidenţierea ideii poetice. Inserate între versurile 7-13 se regăsesc epitete personificatoare atribuite tristeţii şi dragostei: “urâtă”, “înfrigurată”. Astfel, figurile de stil creează ambiguitatea limbajului împinsa până la aparenţa de nonsens, de absurd, prin răsturnarea firescului, inclusiv prin ermetismul expresiei.
9. Titlul exprimă şi subliniază apariţia eului liric subiectiv, care luptă cu sine, ducând la confruntarea dintre creator şi gânditor. Astfel, “nedreptate” suprimă insolitul imaginilor artistice, dar totodată, poezia contrariază permanent aşteptările cititorului.

(Victor Niculae, 12G; coord. prof. dr. Nicolae Scurtu)


totusi... se poate... dar tind sa-i dau dreptate lui monte_oro pe langa el vreau sa mai fac o adaugire:
Educatia individului in maniera clasica este o violare a spiritului creator, o incatusare a pasiunii cu directive: "extaz la comanda", "perfectionare intelectual-robotizanta".

dupa promovarea examenului de bacaloreat cu brio individul trebuie sa fie savant, poet... ce mai... doctorand in buna regula :))) aha... uitasem... evoluam

#320869 (raspuns la: #320861) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Legenda vie - de Jupuit la: 23/12/2008 11:16:11
(la: Deshruşcăizarea României)
Eu cred ca Hruşcă asta e o "Legenda vie " pentru unii si poate e o metoda de comercializare de a aduce clientii.
#376723 (raspuns la: #376721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Statul ca o fiinţă vie - de Florin Iaru la: 09/05/2009 14:15:04
(la: Cristofobia)
Domnule, la o discuţie civilizată se poate veni cu argumente.
Statul elveţian (o confederaţie) e o fiinţă vie? Care e mai vie, Franţa sau Germania (cînd posedă pe rînd Alsacia şi Lorena). Serbia e vie? Republica Macedonia cum e? Corsica e ţară sau nu? Dar bascii - sînt un popor unitar? N-ar trebui ca toţi să ucidă spaniolii – ca o singură fiinţă, o singură voinţă? Dar irlandezii?
Singurul stat cît de cît "modern" ca o fiinţă vie a fost Rusia ţaristă.
În rest, creaţia aceasta animistă a fost ideea de bază legionară: statul ca un singur om, o singură voinţă, un singur Căpitan. La fel de vie era şi România comunistă: unitate de gînduri şi simţiri…
Un stat rău organizat dar spiritual e ca o pădute fără copaci. Vrei un scop spiritual şi pentru asta elimini carnea de pe oasele cetăţenilor. Nu e nimic rău să construieşti un stat sau o unitate statală bazată pe eficienţă, libertate şi protecţia indivizilor, indiferent de structura lor psihosomatică.
Iar dacă vorbiţi despre fibra lăuntrică, e clar că vedeţi statul (ţara, imperiul) ca pe un teritoriu de unde alteritatea (criminalii, alogenii, cei de altă credinţă sau de altă părere) trebuie să dispară. Dacă e aşa, atunci e o părere de care trebuie să se ţină cont, întrucît sînteţi european şi vocea dvs. trebuie auzită.
#435734 (raspuns la: #435702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
L.A. - de Sancho Panza la: 30/01/2010 19:11:56 Modificat la: 30/01/2010 19:13:16
(la: fără pretenţii de vedetă)
in prima sorfa ai vreo 5 de "poate", si continui cu "poate imaginea putea".

suna ca o tava de popcorn!

de ce nu, mai simplu
"ceva anume te-a făcut să te opreşti la ea
poate buzele,
umerii,
ochii mari,
zâmbetul
sau poate nimic din toate acestea

imaginea putea să dispară şi acel ceva tot ar fi rămas"

nu stiu de ce repeti "la infinit"...infinitul in sine nu e repetitiv.

apoi, in strofa 3, repetitia pronumelor:
"şi în nopţile tale albe" (aici cred ca ar fi mers mai bine in timpul noptilor albe...sau pur si simplu "in noptile albe"
si
"din pieptul tău" (acel "tau" e chiar inutil)

"pe scena vieţii, intră o tânără care pe trup din loc în loc, avea încă lipite
bucăţi din placenta viselor tale,"
eu as renunta la scena si la "din loc in loc"...
apoi, mi se pare ciudata succesiunea aceea de verbe: imperativul "iesi" urmat de "intra".

sper sa nu te deranjeze sugestiile astea si nici nu trebuie tii cont de ele.


s-o recenzie la train de vie - de thebrightside la: 10/07/2010 10:43:02
(la: train de vie)
(ultima parte a articolului) by realdo.
pentru cine nu se incumeta sa riste.



#557708 (raspuns la: #557705) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
povestea iresponsabilitatii... - de cosmacpan la: 12/10/2010 15:51:51
(la: Apropos de (i)responsabilitate )
in vechime situatia arata cam asa:
"Era odata o baba, care avea trei feciori nalti ca niste brazi si tari de virtute, dar slabi de minte.
O razesie destul de mare, casa batraneasca cu toata pojijia ei, o vie cu livada frumoasa, vite si multe paseri alcatuiau gospodaria babei. Pe langa acestea mai avea stranse si paralute albe pentru zile negre; caci lega parau cu zece noduri si tremura dupa ban.
Pentru a nu razleti feciorii de pe langa sine, mai dura inca doua case alature, una la dreapta si alta de-a stanga celei batranesti. Dar tot atunci lua hotarare nestramutata a tine feciorii si viitoarele nurori pe langa sine - in casa batraneasca - si a nu orandui nimic pentru imparteala pana aproape de moartea sa. Asa facu; si-i radea inima babei de bucurie cand gandea numai cat de fericita are sa fie, ajutata de feciori si mangaiata de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea in sine: "Voiu privighea nurorile, le-oiu pune la lucru, le-oiu struni si nu le-oiu lasa nici pas a iesi din casa, in lipsa feciorilor mei. Soacra-mea - fie-i tarana usoara! - asa a facut cu mine. Si barbatu-meu - Dumenzeu sa mi-l ierte! - nu s-a putut plange ca l-am inselat, sau i-am risipit casa;... desi cateodata erau banuiele... si ma probozea... dar acum s-au trecut toate!"
(Soacra cu trei nurori)

Dupa marea schimbare din 1947 siatuatia a prins a se deforma pentru ca planta fara radacina moare si toate lumea credea ca daca ramane un singur creier (cel al conducatorului iubit) inconjurat de creiere slugarnice toate plantele or sa traiasca din aer clorofiland...iar cele care trebuie sa moara sa se duca pe pustii...(si duse au fost pe canale si prin stufarisuri). amu daca tot s-a hotarat ca toate cele sa ramaie fara radacina ce putea face lumea? improviza, importa si se prefacea. satul se muta in inima targului, targovetii ieseau pe camp la cules iar cantecelul acesta isi pierdea intelesul...



deci la marea vanzoleala din 89 ce s-a mai gasit in mentalitatea, cultura sociala si familiala? nimicuri uitate precum rapirea din serai, pestele de sticla, covertura intinsa frumos pe recamierul din sufragerie si sute, mii, zeci de mii de geamuri prin care blocurile incercau sa scuipe lipsa radacinii...
Niciodata parca nu a fost lumea mai nevazatoare (de vazut vedea dar numai traznai: caritas, albina, fni-uri si fna-uri) si mai prostita de vedeniile ce apareau pe sticla televizoarelor...

era consumului intra in tara odata cu vapoarele pline de portocale, banane, rodii, mango, grefe...micii sfaraiau la caldura surasurilor (lasa-i ca-s prosti!)...pe langa dacii au inceput sa apara motoare, masini, scutere, atv/uri, bolizi...pofta era mare...
(ochii vad, inima cere...) valuta a fost si ea nationalizata...(nu vrem bani, nu vrem valuta, vrem ca Roman sa ne futa!)...marile reusite socialiste se transformau in portofolii de milionari, miliardari si exonerati...

inainte cand un om isi insura/marita copilul/copila satul facea claca si la pregatirea nuntii si la ridicarea casei tinerei familii pentru ca fiecaruia ii venea randul si la dat si la primit ajutor...colectivitatea TRAIA, societatea avea reguli si pedepsele verbale erau dureroase si muscau din cugetul omului...

Saracia a fost si este o realitate...dar

protectia copilului de catre parinte (de multe ori infantila in defularea ei)...bucuria de a beneficia de avantaje (de unde si nota de superioritate din ochii unor copii)
dorinta de a lasa in urma ceva (o casa, un pom, o fantana) dar si dorinta ca acel ceva sa fie mai cu motz, frica de batranete (singuratatea batranetii este usturatoare) toate acestea sunt deformate si contorsionate

schimbul de generatii incepe sa se rezume la schimb de obligatii (eu te ajut iti dau,. iti fac...iti, iti, iti...dar tu fei infirmiera mea, ai datoria si obligatia morala sa nu ma uiti)...

de multe ori meschinaria se imbraca in hainele cele frumoase si iese la plimbara de brat cu ajutorul si bucuria darului...

tranzactionam viitorul...ne cumparam cecuri in alb pentru uraciunea ce ne va modela pielea batranetii...

Imi pare rau ca am fost dezlanat si incoerent dar sunt atat de multe de spus si mai ales de schimbat incat nici macar pacatoasele astea de degete nu mai reusesc sa bata (ce frumos suna verbul a bate, cand bataia era rupta din rai si conforma dictonului: io te-am facut io te omor)

vorbele se alearga...trag a frunze uscate si macinate de ploaie...Alex Stefanescu spunea aseara vorbind despre locuri si locuitori ca pe aici ar fi locul in care se traieste urat...

cand o sa fie iar frumos pe strada mea?
Prejudecata despre cuvantul "dor" - de (anonim) la: 15/09/2003 07:07:40
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
Ai perfecta dreptate, echivalentele substantivului " dor" si verbului "a..fi dor" exista si in limba ebraica, cu exact aceleasi sensuri.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: