comentarii

vieti la limita


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Înalta tehnologie" oferita - cresterea melcilor si a broastelo - de homeless la: 06/09/2004 08:32:03
(la: Pentru 87% romani, fondurile europene - la pachet cu fraude)
A fost odata un CAER. Si România era "sfatuita" sa se limiteze la agricultura pentru a aproviziona membrii organizatiei cu o clima nefavorabila, dar si pentru a fi dependenta de relatiile comerciale cu URSS.

Impresionantul efort mediatic de promovare a fondurilor SAPARD pentru înfiintarea fermelor de melci si de pui de balta pare sa fie începutul unui proces similar, impus azi de UE. Impus nu cu bâta, ca pe vremuri, ci cu o discreta manipulare economica.

Evident ca fondurile SAPARD sunt destinate exclusiv agriculturii si dezvoltarii zonelor rurale, nu pentru industrie, dar si în acest sector exista tehnologii moderne de producere, preparare si valorificare. Nu ele ne sunt oferite acum!

Suntem sprijiniti în dezvoltarea unor domenii cu tehnologie artizanala, care, probabil, nu ofera câstiguri suficiente agricultorilor occidentali, altfel nu ar fi existat o cerere neacoperita pentru aceste produse si s-ar fi înfiintat rapid ferme noi în Italia sau în Franta. Dar nu suntem ajutati sa dezvoltam sectoare precum industrializarea laptelui, unde putem deveni un concurent nedorit pe piata UE.

Privind problema din alt unghi de vedere, avem si noi vina noastra. Incriminatele programe sunt, totusi, singurele accesibile agricultorilor români din punctul de vedere al capitalului propriu de care acestia dispun. Suntem o tara în care o investitie de peste 10.000 de euro este "ametitoare", iar proiecte mai consistente nu ne sunt accesibile. Asa cum nici calificarea agricultorilor nu este ridicata, iar respectivii nici nu doresc acest lucru, fapt dovedit de inconstienta cu care au raspuns unei anchete fulger realizata de un post tv: "Noi ramânem la sapa!"

Melci, pui de balta, cosuri din nuiele, astea sunt marile afaceri posibile. Legumele si fructele vor sosi din import, grâul, de slaba calitate, va intra doar în aluatul pâinii noastre. Si, de pe prispele pensiunilor cu wc-urile modernizate prin acelasi program, turistii occidentali vor privi în continuare spectacolul carutelor care trec pe ulita. Pentru ei o ciudatenie, pentru localnici singurul mijloc de transport pe care si-l permit.
Carapiscum - de ikoflexer la: 07/09/2004 07:35:26
(la: America si puterea petrolului)
In general spui chestii care sint nu numai interesante, dar si cu cap. Da, sintem inrobiti de slujbe, si poate si mai mult de dorinta de a avea mai mult. America de N. e un exemplu perfect: uite-te la conditiile de a fi mama in USA. Dupa nastere, cit poti sta acasa in concediu de maternitate (platit)? Fa o comparatie cu alte tari. Ti se asigura slujba cind te intorci? As putea continua cu exemplele prin care societatea te impinge inspre neglijarea familiei, a cresterii copiilor, si a propriei tale vieti (cea in afara de munca). Zicala "I don't have a life" a devenit ceva de care unii sint chiar mindri.

Dar, chestiile la care faci aluzii nu sint chiar asa de convingatoare. Exemplu:
Va atrag tuturor atentia asupra unui lucru si anume ca trebuie sa aveti grija ce, cum si unde vorbiti anumite lucruri.
E adevarat, dar asta e un sfat general. Pina si a la chef cu pretenarii trebuie sa fii un pic atent, ca sa nu te faci te tot rahatul. Aluziile la faptul ca ceea ce spunem poate fi inregistrat si folosit mai tirziu mi se par nebazate pe realitate. Sint convins ca nici o tara nu are capabilitatea de a intregistra tot ce se vorbeste la telefon, ca sa nu mai vorbim de video signal... dpdv tehnic pur si simplu nu e posibil. Si nici nu e nevoie. Daca ai putere poti schimba legile in asa fel incit cutare X, Y, si Z pot fi inchisi pe baza legilor noi. Cei in putere pot sa elimine X, Y, si Z daca nu vor sa faca valuri, samd. Nu cred ca e nevoie sa atita tehnologie si informatie sa putem sa ne scapam de anumiti indivizi.

Nu ca sint de acord, ca nu sint. Incerc numai sa fiu realist. Totusi, daca te simti cu musca pe caciula, atunci poti folosi encriptie, si cel putin le faci viata amara celor ce vor sa te shpioneze.

Faptul ca astfel de informatii se gasesc in carti nu ar trebui sa le dea mai multa credibilitate. Multi scriu multe. Pe cine sa mai credem? De unde stim care e agenda lui cutare autor? Nu stim.

\begin{philosophy}
Spui: Asa veti putea ajunge, cel putin teoretic, mai usor la adevar. Dar de unde stii cu siguranta ca ai ajuns la adevar? Poate am ajuns la o minciuna care e suportata bine de tot felul de evidenta... Adevarurile cad in doua categorii in ziua de azi: 1) adevar personal 2) adevar in context
Primul are de a face cu ce cred eu personal, daca as putea sa ma desprind de lumea in care traiesc. E mai mult o credinta. e.g. "cred ca vad lapte in pahar, iar acest lapte e alb" Eu il vad alb, dar poate un martian il vede rosu. Exista un adevar absolut? Al doilea tip de adevar, cel ce e suportat de contextul in care traiesti. Nu numai tu crezi acel adevar (sau ai evidenta) ci si un numar de alti indivizi. Vezi, exista evidenta ca GW Bush e un ticalos. Exista un grup de indivizi care vad evidenta suportind acest adevar peste tot. Dar exista un alt grup care cred ca GW Bush e un om integru. Care-i adevarul? Conteaza? Nu. Ce conteaza e ca societatea in USA are probleme mari. Nu stiu de ce. Poate pentru ca a devenit un imperiu prea puternic... poate alte cauze. GW Bush e o simptoma a problemelor. GW Bush nu ar fi fost ales ca presedinte in Suedia; sau Olanda.
\end{philosophy}

Hai ca se face tirziu. Cu privinta la tema originala de discutie: daca America ar ataca Romania? Opinia mea e ca, daca conditiile ar fi favorabile (sau nefavorabile, depinde in ce tara traiesti), ar ataca-o. Uite-te la istoria USA, sau orice alta tara. Daca i se pune musca pe caciula, o face. Dar in viitorul apropiat nu vad nici un fel de motiv pentru care America ar face-o. Intelegeti oameni buni: Romania e o tara fara importanta pentru puterile lumii. Atunci cind apare pe CNN cel putin o data la 2 luni pe timp de un an, si numai atunci, mi-as permite sa spun ca Romania are un pic de importanta. Acum? .... hihihi... apare Romania pe CNN o data la 2 ani. N-avem de ce sa ne fie teama.

--ikoflexer
#21193 (raspuns la: #21116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Libera alegere - de Muresh la: 07/09/2004 16:50:55
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Sunt , din pacate , un agnostic . Din pacate , spun , pt. ca din totdeauna i-am invidiat pe credinciosi , pe adevaratii credinciosi care spun : Domnul a dat , Domnul a luat , fie numele Domnului laudat . Asta insemneaza ca un credincios este (mai) imun decat mine fata de nenorocirile care s-at putea abate asupra lui .
Credinciosul isi pune nadejdea in Dumnezeu , sperand ca toate vor fi OK pt. el , si daca , totusi , se intampla vreo nenorocire , "pai asa a vrut Dumnezeu" . Si de ce s-a intamplat nenorocirea asta ? "Pai nepatrunse sunt caile Domnului" .
Eu nu am "luxul" asta . Eu trebuie sa ma bazez pe mine insumi , fara protectie .

Exista o vorba care spune ca daca Dumnezeu n-ar fi existat am fi trebuit sa-l inventam . Intelesul meu asupra acestei spuse paradoxale este ca credinta este o necesitate . Agnostici ca mine au o probleme . Suntem orfani , nu avem pe cineva care sa ne apere la nevoie . Si atunci care ar fi problema . Hai sa trec in "tabara " credinciosilor si sa ma bucur de obalduirea Dumnezeiasca . Chestia e ca daca eu l-as fi inventat pe Dumnezeu el ar fi fost mai altfel . Va rog sa ma scuzati , no ofence intended , dar Dumnezeu asa cum este el conceput de religiile mozaica si crestina , nu-mi place . De aceea sunt un agnostic . De ce nu-mi place ?.
Dumnezeu ii da omului libera alegere . Insemneaza ca un criminal nu va fi oprit sa ucida un om drept si religios . Orfanii vor spune ca asa a vrut Dumnezeu ?. Ucigasul va fi pedepsit de Dumnezeu si , poate si de justitia oamenilor , dar orfanii , orfani vor ramane.

Chestia asta cu libera alegere ma supara . Nu din cauza ideii ci din cauza consecintelor . Unui raufacator potential nu-i dai libera alegere .S-ar fi putut altfel ?. S-ar fi putut oare concepe ca ar fi putut exista un mecanism (in sens de metoda , proces) care sa opreasca mana care coboara cutitul asupra victimei (ca in scena sacrificiului lui Itzhac ) ?. O asemenea interventie directa in viata de toate zilele e posibila , e practica ?. Probabil ca nu . Doar nu suntem niste marionete . Atunci care ar fi solutia ?.
Extirparea raului din om .
Suntem creati dupa asemanarea Domnului . Daca Domnul e bun , asa ar fi trebuit sa fim si noi .Asa or fi fost Adam si Eva . Aproape asa . Daca ar fi fost perfecti nu ar fi mancat din fructul oprit .Adica chiar de la inceput Dumnezeu l-a creat pe om inoculandu-i in mintea si sufletului un conflict de neimpacat : o minte ca aceea care o avem si noi . Suntem curiosi si dornici de a cunoaste . Pe de alta parte i s-a interzis cunoasterea .Sunt legi nepractice care creaza vinovati potentiali . Exact acesta a fost cazul si aici . Un fiasco previzibil . Urmarea :alungarea din rai . Si de ce i s-a interzis cunoasterea lui Adam ? :
Geneza 3:22 :
Iata ca omul a ajuns ca unu din Noi (ce insemneaza "Noi" ? . Erau mai multi creatori ?. Elohim e intradevar PLURAL (?) , dar asta e un alt subiect) .Sa-l impiedicam ca nu cumva ...sa ia din pomul vietii ...si sa traiasca in veci ".
Adica , dintr-odata , omul a devenit dusmanul lui Dumnezeu .
Nu e deajuns ca Lucifer s-a revoltat impotriva lui G_d si a atras rebeliunea ingerilor ce i s-au alaturat , acum exista pericolul ca si omul sa pericliteze cerurile .
Si iata cum Adam si Eva au fost alungati din Edenul acela plin de copaceii aceia miraculosi a caror fructe dadeau omului puteri care il faceau periculos pt. insusi Creatorul .
Si avand o viata grea , omul nu au mai avut timp si putere sa fie un pericol pt. Creator.Mai mult de atat . Li s-a cerut sa spuie "multumesc , sarut mana stapine".

In concluzie , pana la o alta veste raman agnostic si citirea Bibliei nu ma apropie de religie , dimpotriva .

M



Timp petrecut cu copiii - de (anonim) la: 07/09/2004 18:07:35
(la: Subiect pentru parinti)
E drept ca pentru o mama care lucreaza afara de casa timpul petrecut in casa cu copiii e masurat, dar daca momentele petrecute cu ei sint pline compenseaza in parte. Sfirsitul de saptamina e un bun moment pentru familie, in casa, cimp, gradina e mult de facut impreuna.
E important ca copilul sa simta ca e iubit, tinut in seama; reuniunile de parinti, micile petreceri ale lor la gradinita, la scoala daca sint parintii prezenti, compenseaza orele lungi de munca cind sint absenti.
Ce e curios e ca in general mamele se simt vinovate de a petrece putin timp cu copiii, inca pare natural. In general femeile avem tendinta de a combina multe activitati in acelasi timp, e pare o tendinta naturala instinctiva de a demostra ca sintem bune. Nu e usor, nu exista o scoala in care sa ne invete sa fim mame sau sotii, se invata cite putin in fiecare zi, nu exista un model standard, fiecare persoana e speciala in felul ei dar e esential sa te simti acompaniat.
S ne bucuram de toate momentele petrecute cu copiii, cresc atit de repede si etapele in viata lor au fiecare ceva special, nu putem pierde nimic ei sint centrul vietii noastre de cind nasc.
Pe momente m-am simtit si eu vinovata dar am incercat sa compensez compartind cu ei multe activitati, i-mi amintesc de nerabdarea mea cind eram soferul oficial, intre clasa si clasa, dar cite amintiri gracioase au ramas din acele momente.
Pe curind. M
#21228 (raspuns la: #20789) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AlexM - de carapiscum la: 08/09/2004 04:49:38
(la: Preoti homosexuali?)
S-au spus si se mai spun multe pe tema asta, s-au adus argumente si contra-argumente care ar putea face pe cineva sa-si schimbe ideile intr-un fel sau altul. Eu mi-am exprimat punctul de vedere personal si n-am intentionat sa schimb ideile nimanui, chiar daca uneori asa pare. Scrisul nu e totuna cu vorbitul "fata catre fata".

"Think about it" este "indemnul" legat de fraza dinainte, nu de cea pe care ai postat-o tu in mesajul tau. "Pacatul homosexualismului este unul de moarte"- asta e o completare la afirmatiile anterioare. (Trebuia sa specific aceste lucruri ca sa se interpreteze corect ce am spus).

Dar cred ca mai intai trebuie lamurit ce este pacatul. Asadar "pacatul este calcarea cu deplina stiinta si cu voie libera, prin gand, cuvant sau fapta, a voii lui Dumnezeu." Asta este definitia data de biserica ortodoxa- si cred ca nu difera de cea catolica.

Semnele dupa care se cunoaste pacatul sunt acestea: 1. Intrebuintarea deplina a mintii- unde nu exista judecata deplina a mintii, nu exista nici pacat (faptele nebunilor, ale copiilor mici si a tuturor celor lipsiti de logica/judecata pot fi impotriva legilor, dar nu sunt socotite pacate); 2. Libertatea voii- faptele rezultate de la om impotriva voii sale pot fi, deasemeni, impotriva legii, dar nu sunt socotite pacate; 3. Cunoasterea legii- adica trebuie sa se stie dinainte impotriva carei legi este indreptata fapta, sau cel putin sa fi fost posibila cunoasterea legii.

Cum se naste pacatul? Sf. Ap. Iacov spune: "Nimeni sa nu zica atunci cand este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit... Ci fiecare este ispitit cand este tras si amagit de insasi pofta sa. Apoi pofta, zamislind, naste pacat, iar pacatul, odata savarsit, aduce moarte." (Iacov 1, 13, 15). Prin urmare radacina pacatului se afla in pofta.

Ispitele vin pe doua cai: dinauntru si din afara. Cea dinauntru este prilejuita de pofta trupului (mancare, bautura, desfranare), pofta ochilor (bogatie) si pofta inimii (trufia vietii, mandrie)- pt. ultima a se citi de la 1 Ioan 2, 16. Cea din afara vine de la lume si de la diavol. Nu mai intru aici in detalii. Un amanunt extrem de important este acela ca ispita nu este pacat in sine. De aceea crestinul nu trebuie sa biruiasca pacatul, ci ispita care indeamna la pacat. A se citi despre aceasta la Iacov 1, 12.

Mijloacele prin care se pot birui ispitele sunt 3: 1. Rugaciunea (Luca 22, 40); 2. Lupta cu curaj (Iacov 4, 7); 3. Privegherea asupra poftelor (1 Petru 5, 8).

Exista insa si ocazia la pacat. Prin aceasta intelegem imprejurarile din afara care pot favoriza prilejul pacaturii, chiar fara ispita.

Mai exista viciul si obiceiul pacatos, ambele incadrate cam la acelasi capitol si anume obisnuinta de a pacatui. "Ceea ce este virtutea pt. faptele bune, este viciul pt. faptele rele".

Ce nu se intelege f. bine (si se repeta aceasta greseala in mod constant) este faptul ca nu persoana purtatoare a pacatului este judecata, ci pacatul pe care il poarta in suflet. Fiindca si Hristos n-a condamnat pe pacatosi, ci pacatele savarsite de ei.

Acuma si pacatele se impart in doua: stramosesc (al protoparintilor Adam si Eva) si personal (adica savarsit de fiecare in parte). La capitolul pacate personale trebuie spus clar ca nu toate sunt deopotriva de grele (Ioan 19, 11 si 1 Ioan 5, 16). Dar, dar..."pacatul cel mai greu este cel care ne stapaneste", spun unii parinti.

Care sunt pacatele grele (numite si pacate de moarte)? 1. Pacatele capitale: mandria, iubirea de argint, desfranarea, pizma/invidia, lacomia, mania si lenea. 2. Pacatele impotriva Duhului Sfant (despre care Hristos zice ca nu vor fi iertate nici in veacul de acum, nici in cel ce va sa fie) sunt indreptate impotriva celor trei virtuti cardinale, credinta, nadejdea si dragostea, care sunt si atributele celei de a treia persoane divine. 3. Pacatele strigatoare la cer.

Pacatele impotriva credintei sunt: impotrivirea fata de adevarul dovedit al credintei crestine, lepadarea de credinta si/sau prigonirea ei. Cele impotriva nadejdii sunt: nesocotirea bunatatii lui Dumnezeu (adica pacatuirea fara incetare cu gandul ca oricum va fi iertat, sau increderea oarba in credinta lipsita de fapte bune) si deznadajduirea (care duce adesea la suicid). Iar pacatele impotriva dragostei sunt: pizmuirea aproapelui pt. harul ce i s-a impartasit sau pt. sporul lui la fapte bune, neindrumarea celor rataciti pe calea cea buna, nepocainta pana la moarte (care nu regreta nimic din ce a facut in timpul vietii) si nesocotirea darurilor lui Dumnezeu.

Despre pacatele impotriva Duhului Sfant citim la Matei 12, 32. Acestea sunt intr-un anume fel o inclinare spre apostazie (privita ca o rupere a legaturii cu Dumnezeu) pricinuita de indaratnicia omului de a nu face penitenta si prilejuita de impietrirea inimii lui. Totusi, chiar si cu acest pacat exista sanse de mantuire daca cineva se intoarce pe calea cea dreapta.

Pacatele strigatoare la cer sunt, asa cum le zice si denumirea, atat de grele incat isi cer adesea rasplatire inca din viata aceasta. De ce sunt asa de grele? Fiindca ele nu izvorasc la fel ca celelalate dintr-o slabiciune, ci din vadita rautate a voii (asadar savarsite cu precugetare). Acestea sunt: 1. uciderea cu voie (adica nu doar varsarea de sange, dar si rapirea libertatii prin robie, razboiul de pustiire si lovirea in cinstea aproapelui- uciderea lui morala); 2. Sodomia, adica desfraul impotriva firii, precum si impiedicarea cu buna stiinta a zamislirii pruncilor si lepadarea lor. Denumirea de sodomie s-a dat acestui pacat tocmai de la numele cetatii pierdute cu foc si pucioasa, Sodoma. Ap. Pavel zice ca astfel de fapte sunt atat de rusinoase incat nu trebuie nici macar amintite printre crestini (Efeseni 5, 3); 3. Asuprirea vaduvelor, saracilor si orfanilor; 4. Oprirea platii lucratorilor (specula facuta cu bratele muncitorilor, oprirea unei parti din plata pt. diferite pricini, scumpirea traiului, falsificarea/contrafacerea alimentelor); 5. Lipsa de cinste si multumire fata de parinti.

Inca ceva ce poate fi important: ne putem face partasi si de pacatele altora? Cu siguranta DA. Si iata cum: cand poruncim altora sa pacatuiasca; cand sfatuim pe altii la pacat; cand indemnam la pacat; cand ne invoim la pacatul altuia; cand tacem (aprobam tacit) si nu infruntam pe cel ce pacatuieste (!!!-aviz unora de pe aici); cand trecem cu vederea si nu pedepsim pe pacatosi; cand ascundem si aparam pe pacatosi; cand incuviintam pacatele altora; cand dam prilej de pacat sau sminteala.

Toate acestea fiind zise cred ca eu nu mai pot adauga nimic. Sa vedem intai la cate capitole se incadreaza sodomia si mai putem vorbi dupa aceea, daca vrei. Precizez ca cele scrise mai sus vin din invatatura de credinta crestin-ortodoxa.

NB Mai presus de ferirea de pacat, datoria crestinului este sa duca o viata morala!

-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21308 (raspuns la: #21257) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin - de carapiscum la: 08/09/2004 05:39:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"- Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Daca-oi fi eu sau altul?

Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece,
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece." (Luceafarul)

..."Critici voi, cu flori deserte,
Care roada n-ati adus-
E usor a scrie versuri
Cand nimic nu ai de spus." (Criticilor mei)

"Ai nostri tineri la Paris invata
La gat cravatei cum se leaga nodul,
S-apoi ni vin de fericesc norodul
Cu chipul lor istet de oaie creata.

La ei isi casca ochii sai nerodul
Ca-i vede-n birje rasucind mustata,
Ducand in dinti tigara lungareata...
Ei toata ziua bat de-a lungul Podul.

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se stramba:
Stalpi de bordel, de crasme, cafenele
Si viata lor nu si-o muncesc- si-o plimba.

S-aceste marfuri fade, usurele,
Ce au uitat pan' si a noastra lima,
Pretind a fi pe cerul tarii: stele." (Ai nostri tineri)

Mai am un singur dor: sa ma lasi sa mor usor! Dupa aia n-ai decat sa joci pe mormantul meu, nu-mi trebuie nici o floare, nici o lacrima de la nimeni. Si nici sa nu arunci cu mana ta uscata tarana peste mine zicand: "sa-i fie usoara!" ...ma tem ca voi iesi si din mormant.

Candva, poate, vei intelege firescul ce ma misca, acel "primum movens" fara de care n-as mai fi EU. Candva, poate, te vei intelege chiar si pe tine. Candva, poate, vei intelege ca limitele noastre se vor face cunoscute lumii intregi si ca lumea intreaga va intelege cat este de limitata. Candva, in mod sigur, iti vei aminti de mine cu parere de rau, asa cum si eu imi voi aminti de tine, dar va fi prea tarziu! Si atunci vei vrea, poate, sa schimbam locurile, dar intr-un univers stramt nu m-as putea odihni.

"Pe langa plopii fara sot / Adesea am trecut"... Dar nu i-am vazut ca au crescut si ca din vlastarele rasarite ieri s-au facut copaci vigurosi. Eu m-am uitat mereu in jos. Acum sunt garbov, si nici daca as vrea nu-mi mai pot ridica fruntea spre varfurile lor.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21309 (raspuns la: #21136) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Omul VALURIT - de Ovidiu Bufnila la: 08/09/2004 10:29:55
(la: Ovidiu Bufnila, despre taina norilor din Tando si Guasalaa)
Omul VALURIT
eseu de
Ovidiu Bufnila



O privire aruncata asupra lumii din perspectiva unui scriitor de science fiction care banuieste ca timpul este valurit in toate directiile



MOTTO:

Singurul lucru pe care il ai cu adevarat este ceea ce esti.

Si-l ai tot timpul cu tine.

Mihaela BUFNILA


PREMIZE

Daca Dumnezeu ar fi murit ce sens ar mai avea vorbirea fumoasa si de ce ar mai fiinta sau functiona frumosul in adancul oceanelor ?

Multiplicandu-ma si metamorfozandu-ma intr-un nor de puncte sub presiunea campurilor magnetice, imi pot mari suprafata informationala?

Miracolul ultim e felul in care o multime de puncte isi da seama ca este o multime de puncte.



[1]

Omul apropiat pare sa fie omul tuturor timpurilor turnat in corporalitatea contemporaneitatii. Daca nu e tocmai asa, atunci trebuie sa fie la mijloc doar gresita mea raportare la real, neramandu-mi decat sa accept fictiunea generalizata si generalizanta potrivit careia eu nici nu exist neputand fi martor al meu. Aceasta insemnand ca, fiind doar un cuprins, nu-mi pot construi nicicum exterioritatea din care sa ma spionez pe deplin dedat placerii perverse a principiului lui unu care se multiplica.

Omul apropiat pare a fi prins in falcile istoriei gata, gata sa fie facut praf fie de patimile lui, de propriile lui fictiuni, fie de multimile care se unduiesc ca valurile unui ocean larmuitor, fie de revolutii si razboaie sau de acte administrative impersonale fie de vicisitudinile naturii care si ea nu mai e natura.

Ca si construct de lumi, omul apropiat nu pare a fi construit prin adaugire, parelnica parand sa fie ideea unui timp aflat in scurgere. Mai degraba timpul pare valurit, ubicuitatea dand aparenta talazului care, iata se vede dincoace de orizontul nostru vizibil, cand sus, sub reflectorul constientei, cand disparut, in adancurile oceanului plin de universuri, spre nelinistea navigatorului.



[2]

Omul apropiat pare sa fie omul pe care il simti alaturi de tine, aidoma tie, navigator prin furtunile de sens sau lipsindu-se de sens, fiindu-si suficient.

Adeseori, omul apropiat sfarseste in ridicol, in tragic sau in anecdotic. E ca si cum, suparat ca inaintasii nu-i sunt alaturi in incercarile sale, i-ar pedepsi sfarsindu-i odata cu el, aceasta fiind expresia felului lui de a intelege finitul.

De multe ori, fiind fiinta fragmentata, omul apropiat nu reuseste sa inteleaga, sa cuprinda, sa afle, sa i se releve sensul lucrurilor si atunci este ras din registrul de navigatie dintr-o singura miscare. Dar poate ca nici nu vrea, acesta fiind un semn felului in care isi intelege el libertatea de a fi liber.

Pare sa fie apropiat nu numai pentru ca e invecinat cu tine ci pentru ca intr-un fel intim, profund, esti solidar cu el. Fie ca il judeci aspru, fie ca il deplangi, fie ca il ucizi intr-o metafora, intr-un articol de ziar sau intr-un schimb de focuri, fie ca nu-l cunosti sau refuzi sa iei la cunostinta de prezenta lui, nu va muri decat odata cu tine.

Fie ca e un roman, sau un incas, fie ca e un pigmeu, un iacobin sau un puscas marin ucis, fie ca e primul om ajuns pe Luna sau incantatorul om al cavernelor sau vecinul de pe strada ta de la numarul trei, fie ca este presedintele imperialei contemporane sau al comunistei de serviciu, un om apropiat.

Stii o multime de lucruri despre el sau esti pe cale sa afli totul despre el, fie ca vrei, fie ca nu vrei iar el te umple adesea de sens.

Omul apropiat ar putea deveni nu doar modelul, sarcina sau misiunea ta, chinul tau, sensul tau. Omul apropiat te locuieste sau se pregateste sa se aseze in sinele tau pe negandite. Si aceasta se intampla sa fie asa pentru ca este expresia tuturor oamenilor care au trait vreodata pe aceasta planeta si despre care, tu, crezi sau vei fi incredintat ca stii sau ca simti o multime de lucruri, aceasta fiind sa spunem enciclopedia ta.



[3]

Omul apropiat este tocmai invecinarea ta cu restul lumii fiind in acelasi timp intregul lumesc, este chiar enciclopedia ta. Nefiind limite, astazi esti la fel de apropiat cu imparatul cel viu, cu presedintele care tocmai a murit si cu legendarul spadasin care bantuie marele ecran si propriul tau imaginar, tu fiind godzila.

Poate ca nu e tocmai in acest fel si atunci se cheama ca granitele ar putea fi chiar aievea. Dar in propriul tau imaginar lucrurile nu stau chiar asa. Imaginarul te guverneaza cu perversitate in timp ce rationalul incearca din rasputeri sa-si revendice rolul de busola. El e permanent de cart in timp ce imaginarul, undeva, in gabie, sus, pe catarg, adulmeca departarile tropaind.

Omul apropiat paresa fie doar o constructie fictiva dar de trebuinta noua tuturor celor carora aparenta oceanului plin de universuri le construieste un amagitor continuu temporal.

Poate ca finitul e doar o constructie de trebuinta pentru ca tu sa capeti sens.

In afara lui, existenta ta nu ar mai avea noima. Sau poate ca tu insuti fiind omul apropiat.

Tu esti subiectul stirilor macabre de televiziune.

Tu, obiectul sondajelor de opinie, tu, care umpli gropile comune ale razboaielor de enclava. Tu, care ai fost ciopartit, hulit, strivit, gazat, ridicat pe soclu, adulat, otravit si curtat, ars pe rug, gonit si chemat in sanul lucrurilor de taina de-a lungul istoriei.

Despre tine spun filozofii ca esti expirat si primitiv, ca esti stupid si necivilizat, ca esti sfarsitul istoriei sau chiar Satana in persoana.

Poate ca esti inger decazut. Esti ticalosit. Esti plin de pacate. Un fragmentat.

Esti asa, o constructie imperfecta. Esti fie fascist transmutat in antifascist, fie rebelul anilor saptezeci devenit birocrat sadea, fie comunist pur-sange reesapat sub masca neoliberalismului.

Dar nu imperfectiunea este sansa ta de a fi?

Eu cred ca esti doar apropiat. Si inteleg prin aceasta ca imi esti invecinat, ca te pot atinge fizic sau metaforic, in imaginar, ca te pot intelege, cunoaste si numi.

Ca om apropiat, esti omul tuturor timpurilor. Eu nu-ti sunt superior si nici nu ma simt asa. Cred ca esti doar bulversat si tulburat de existenta-ta-in lume.

Nu l-ai ingropat pe Dumnezeu. Il pastrezi intr-un fiind al tau, de taina. Poate ca nici nu stii ca fiindul e in cuprinsul tau.



[4]

Esti fie un napoleon, fie un elvis, fie godzila sau un berlioz, fie batrana cersetoare care aseara mi-a urat sanatate pentru bancnota pusa in palma, fie un sartre sau un eminem sau un vangelis, sau un larry king, sau o shakira, sau un nostradamus sau chiar intreaga enciclopedie.

Pentru tine au pervertit arta cinematografica. Au rascolit imaginile de la propaganda impotriva lui Hitler sau Tito sau Bush sau Blair sau Dudaev sau Putin sau Mata Hari, la scufundarea sensului teribilului Titanic a carui ecranizare enunta principiul de ordine al noii lumi care ar fi, spun unii cu malitie, acela ca superbogatii sunt salvati de subbogati.

Dar superbogatii si-au pierdut misiunea, clevetesc midinetele aporiilor.

Superbogatii ei sunt arestati in corporalitatea maselor flamande asa cum filozoful desuet e arestat de utopice. Filozoful desuet asteapta multimile sublunare ale minelor minierilor care sunt gata, gata sa rada centrul, marsaluind simbolic cu garoafa la butoniera si scrie cu nesatiu despre fiinta fragmentataexpirat.

Dar cum sa fie expirata fiinta cand ea navigheaza inca spre ultimul sens?

Caci am putea descoperi, ridicandu-se valul de pe ochii nostri, ca insasi Dumnezeu are de construit un sens anume schimbandu-si infatisarile sub masca corporalitatii omului aproiat. Iar daca nu e sens, atunci trebuie sa fie manifestarea lui ludica sau poate a atitudinii lui mustratoare.





Te rog sa nu incepi cu jignirile, in primul rand. Nu te-am atacat prin nimic si chiar nu inteleg de ce te iei de mine. Vad ca tu ai probleme serioase, nu eu. Ideea mea era nu ca doar unii dintre crestini sustin teza deicidului, ci ca hotararile si "bulele" papale nu sunt litera de lege pt. toti crestinii. Chiar daca si catolicii sunt crestini, in fapt biserica catolica este sora celei ortodoxe. N-am afirmat nicaieri, de cand ma stiu, ca n-ar fi si catolicii crestini. Dar recunosc ca am afirmat ca in timp "au executat" destule greseli incat sa fi fost pusi mai tarziu in situatia de a reveni asupra unor hotarari anterioare. Intr-adevar, nu toti crestinii imbratiseaza teza deicidului, dar in majoritatea covarsitoare cam asa gandesc. Daca citesti cu ceva atentie ce am postat mai sus, poate ai sa intelegi si de ce gandesc crestinii asa.

Ce vreau totusi sa subliniez este faptul ca nu trebuie intotdeauna sa cautam tapi ispasitori pt. noi insine, ca sa ne simtim noi bine. E de ajuns raul din lume, nu mai trebuie sa adaugam noi la el. Daca sunt sau nu vinovati evreii de deicid, pt. un crestin nu are nici o importanta. Pt. el ajunge ca Hristos l-a spalat prin insusi sangele Sau facandu-l mai curat decat zapada. Probabil ca daca n-ar fi fost evreii, atunci altii L-ar fi omorat. Inseamna deci ca nu trebuie sa privim aceste lucruri numai prin prisma vinovatiei altora. Asa cum bine spunea Paianjenul, fiecare dintre noi suntem vinovati de uciderea lui Hristos. Dar ce e mai important e sa vedem dincolo de mormantul Sau, fiindca El a si inviat daruindu-ne nadejdea invierii si a vietii vesnice. Asadar sa privim lucrurile astea in lumina invierii!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#21354 (raspuns la: #21170) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aici eram pentru dinisor, - de DESTIN la: 09/09/2004 03:51:36
(la: Despre prietenie)
(DESTIN) -carari in drumul vietii sunt multe de ales, incearca-le cu mintea,cu suflet le urmezi,un pas ...si inca unul...si nu te mai opri ...continua si spera...sa ai ce te-ai dorit.

(dinisor)- ascult de soapta ta, dar si ma tem.... caci din eternitate ii calea cea mai lunga...dar eu astept si inca sper...se vede ca o umbra...

(DESTIN)-Indeparteaza-ti ceata din priviri,alegerea-i facuta,nu e strain nu fi straina...este al tau,este o ruga...

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21496 (raspuns la: #21458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. desdemona-#21530 :"Spiritualitatea" - de Muresh la: 09/09/2004 17:35:46
(la: Preoti homosexuali?)
"...Orice om care are inclinatii in acest sens ar trebui sa puna mai putin accentul pe slabiciunile umane , si mai mult pe partea spirituala ...".

Eu as prefera un preot care nu face abstractie de "slabiciunile umane" . Poate chiar as prefera un preot care in trecut a fost un om obisnuit si cunoaste din proprie experiente slabiciunile umane . Ala care e tot timpul ocupat de spirit , pluteste in spatii inaccesibile majoritatii . Un pacatos nu poate spera la ajutor practic de la un astfel de preot .
Exemplu :
pacatosul in speta e un alcoolist sau consuma droguri . Primul preot ii tine o predica chemandu-l sa se roage cu ardoare ca Creatorul sa-l ajute sa se vindice .
Un alt preot , cu experienta practica in domeniu , ii face rost de un loc intr-o institutie medicala specializata in rezolvarea acestor probleme , si il viziteaza des pt. a se ruga impreuna cu el .
Partea spirituala exista , dar a trecut pe planul al doilea , cel putin la inceput .
Detaliile din viata a personala a unui preot sunt binevenite daca experiente vietii ii confera preotului "unelte" de rezolvare practica (pamanteasca) a problemelor enoriasilor sai .
#21538 (raspuns la: #21530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tot ce Conteaza... - de LMC la: 09/09/2004 22:23:12
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
De cind ma stiu Toamna a fost si este anotimpul meu favorit. Ziua mea de nastere intotdeauna imi prevesteste sfirsitul verii si venirea toamnei. Nu stiu de ce dar Toamna a fost intotdeauna timpul cind mi-am regasit persoana, cind am putut sa creez, cind am fost inspirata. Daca as putea sa ma mut dintr-o parte in alta al globului as face-o numai sa pot sa traiesc doar anotimpul toamnei. Desi pe la noi sint inca temperaturile verii, dimineata si seara cind ies afara imi place sa respir aerul proaspat si crocant, iar mirosul toamnei il simt cum pluteste deasupra orasului de parca ar vrea sa te seduca inainte de a-si face prezenta intru totul.

Locuim foarte aproape de colegiul orasului si in fiecare dimineata cind plec de acasa imi place atmosfera studioasa si forfotul studentilor indreptindu-se spre clasele lor. Mirosul cafelei din masina imi aduce aminte de zilele mele de studentie cind primul meu popas din rutina mea de dimineata il faceam la cafeneaua universitatii unde deja stiau sa-mi pregateasca un “Double Latte”, pe vremea aia costa doar $1.25, iar un croissant $0.50. Acuma iesi ieftin daca te costa $4.00 total.

Abea astept sa vad frunzele copacilor cum isi schimb culorile, si cind ma plimb sa pasesc pe covoarele ruginii al Toamnei. Toamna a fost intotdeauna anotimpul cind m-am indragostit, cind scriam cele mai multe scrisori de dragoste, cind muzele poeziei si prozei veneau si stateau cu mine toata Toamna. Si-acuma imi amintesc de una dintre cele mai frumoase compuneri care le-am facut vre-odata.

Eram in clasa a cincea. Profesoara de romana ne-a dat tema de casa sa scriem o compunere, dar pentru mine era mai degraba o placere decit tema de casa. Afara deja incepuse sa picure prima ploaie de Toamna. Eram in camera “mare” cu mamica care facea ceva lucru de mina. Tin minte ca in momentul cind puneam creionul pe hirtie, totul din jurul meu disparea si intram intr-o stare de concentrare fenomenala. Fiecare cuvint era scris cu o usurinta de parca cineva mi le dicta, iar in mintea mea traiam fiecare propozitie, de parca tot ce scriam era testimoniul vietii mele. Cred ca v-ati dat seama ca subiectul compunerii era despre Toamna.

Cind am terminat de scris am intrebat-o pe mamica daca vrea sa asculte ce-am scris si daca am scris bine. I-am citit cu voce tare toata compunerea si cind mi-am ridicat ochii de pe caiet mamica plingea si zimbea. M-a luat in brate m-a pupat si mi-a zis ca am scris nemaipomenit de frumos. Eram atit de fericita dar in acelasi timp emotionata de nesiguranta daca si profesoarei ii va place ce am scris. Abea am asteptat sa vina ora de romana si sa-i inmin compunerea, si-apoi cu noduri in stomac am asteptat sa primesc caietul cu nota. Numai ca in ziua cind ni s-au dat caietele inapoi, eu am fost singura care nu l-am primit. Nu stiam ce s-a intimplat, de ce numai eu nu mi-am primit caietul de compunere. Dar nedumerirea mea a fost pusa deoparte cind profesoara a cerut sa facem liniste si sa-i dam ascultare.

Statea in fata clasei, si pe fata ei vedeam o placere si o incintare nespusa. Ne-a zis ca in toata viata ei de profesoara nu a citit niciodata o compunere mai frumoasa si mai bine scrisa decit ce avea ea sa ne citeasca in urmatoarele minute. Cind a inceput sa ne citeasca mi-am dat seama ca era compunerea mea. Stateam in banca cu inima in git si cu stomacul facut nod de emotii. Nu mai stiu daca am inceput sa pling, sau ce am facut, dar la urma cind mi-a anuntat numele si mi-a spus sa ma ridic in picioare stiu ca imi tremurau genunchi si nu indrazneam sa ma uit in jurul meu decit cu coada ochiului. Toti colegii se uitau la mine ca la o vedeta, si in pauza cu totii au venit la mine sa ma felicite. Nu eram obisnuita sa fiu in atentia nimanui, si cind am fost nu m-am simtit in pielea mea niciodata. Intotdeauna mi-a placut sa privesc lumea de pe marginea drumului, nu sa fiu eu privita, dar in momentul acela nu am mai avut de ales.

Acesta a fost si a ramas intotdeuna efectul care Toamna l-a avut peste fiinta mea. Ceva foarte misterios se intimpla cu mine, ceva care nu poate fi explicat, dar care nu-l caut sa-l explic. Ce este important este ca in fiecare an abea astept sa vina Toamna cu culorile ei, cu miresmele ei, cu forfotele inconjuratoare, cu muzele poeziei si-al prozei. Asta e tot ce conteaza.
Varianta b.Cu teroristii nu s - de nelu1954 la: 10/09/2004 00:53:49
(la: Osetia de Nord - Ostatici in prima zi de scoala)
Varianta b.Cu teroristii nu se discuta indiferent de consecinte!Acesta este si rostul terorii sa ne faca sa acceptam revendicarile lor.
Presedintele Putin a facut ceea ce este bine,a luat cu asalt scoala si a salvat vieti omenesti.
Nimic nu i se poate reprosa!Nu sunt un inuman,am si eu copii.
Sa zicem ca se acceptau revendicarile teroristilor,ce urma? Plecau ei asa de buna voie si fara sa se sclade in sange?.
Urmau alte fapte si mai " grozave " si alte revendicari,etc,etc.
Pt Muresh - de Adrian Marchidann la: 10/09/2004 13:01:00
(la: Preoti homosexuali?)
Desi creierul sufera multe modificari in decursul vietii la oamenii normali, nu sustin ca creierul homosexualilor sufera modificari specifice pentru ca nu am dovezi in acest sens. Dar nici ca ei se nasc cu un creier diferit pentru ca iar nu am dovezi, si am argumentat de ce. Stiu doar ca la multi este diferit, dar nu stiu din ce cauza. De fapt nimeni nu stie de ce. Faptul ca sunt homosexuali este una din ipoteze.

Cum adica creierul homosexualilor este identic cu al femeilor? Unde se opreste anatomicul si unde incepe structura moleculara? Pot fi identice la nivel macroscopic, chiar microscopic, dar nu la nivel molecular ori la nivel de organizare al retelelor neuronale.

In Vest homosexualitatea nu mai este considerata o boala psihiatrica cum era in trecut. De aceea, chiar daca majoritatea heterosexualilor au oroare fata de homosexuali si discriminarea lor este inca motiv de mandrie in campaniile electorale, nu mai este tratata in azile de nebuni si nici pedepsita de lege.
#21622 (raspuns la: #21529) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aumatism? o politetze...mai degraba - de Jimmy_Cecilia la: 10/09/2004 13:18:17
(la: Buna dimineatza!)
mai de graba o politetze, o urare pentru cei care-i întâlnesti...

cu toate ca urarea noastra de buna dimineata este destul de limitata...
sunt popoare, care au mai multe urari dimineata, citez :

"o dimineata de jasmin", "o dimineata de lumina", "o dimineata de trandafir", care complecteaza simpla urare de o "buna dimineatza" ("saba al her"),
în scriere simpla fonetica, ca nu pot reproduce scrierea araba:
"saba al full", "saba al-nur", "saba al-oarda"...

de forme echivalente exista si la popoarele asiatice : China, Taiwan, Hong-Kong, sama..

noi, cei "civilizati", nu prea ne pierdem vremea cu prea multe urari sau politetzuri.. :)
asta-i progresul...unii se cred chiar dispensati chiar de a zice simplul "buna dimineatza" sau "buna ziua"...

nu, nu este un automatism, este mai de graba o forma de politetze, de educatie, o urare facuta celor pe care îi întâlnesti...
sa zicem ca sa nu treci ca boul, cum zicea bunica mea... :))
#21624 (raspuns la: #21021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belle, - de dinisor la: 10/09/2004 22:54:34
(la: despre barbati ... fara suparare :))
eu cred ca se documenteaza baietii. au deschis enciclopedii, dex-uri si alte carti filozofice in care cred ei ca pot gasi argumente contra.
scoala vietii insa e de neintrecut! si-apoi... am trait si am vazut...
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21722 (raspuns la: #21715) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"- Oare?" Sigur. Daca esti - de Daniel Racovitan la: 11/09/2004 13:50:38
(la: Osetia de Nord - Ostatici in prima zi de scoala)
"- Oare?"

Sigur. Daca esti cu copilul in parc ai dreptul sa te aperi si sa neutralizezi agresorul, dar nu ai dreptul sa te distrezi taindu-i urechile individului ranit si nici sa ii scoti ochii cand are mainele legate la spate, in timp ce ii spui copilului sa aprecieze scena.

Nu domnule, atrocitatile nu vor fi niciodata justificate. Atrocitatile sunt semn de inapoiere barbara, semn de abrutizare la limita animalismului.

PS: cred ca notiunea de "atrocitate" nu va este perfect clara.


___________________________________________________
"nobody is perfect; I'm nobody"
#21781 (raspuns la: #21778) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Sa iesi din cotidian si sa te aventurezi in necunoscut."dinisor - de DESTIN la: 11/09/2004 19:34:09
(la: Nebunii)
Am citit comentariu tau,pun pret pe cele ce le-am folosit ca titlu...din spusele tale.Am sa comentez paralel cu aceasta minunata gandire...

Citez din ce tu ai zis:
"Daca ar fi acum sa fac o nebunie...m-as sui in avion! si m-as opri acolo unde stiu ca un zambet se intreaba.
Sa faci o nebunie este pentru mine sa iti urmezi sufletul, instinctul, dorintza. Sa lasi deoparte actiunile indeplinite din obligatie si rutina. Sa iesi din cotidian si sa te aventurezi in necunoscut."

A sti sa "iesi din cotidian"...inseamna viata libera,inseamna atingerea perfectiunii,inseamna ca nu am "uitat"de sufletul nostru...

Imi amintesc de conferinta ta ..."Buna dimineata..."obligatie,rutina,automatism...domina din pacate...in multe cazuri...

Sa te aventurezi in necunoscut...de acord cu tine,insa sa avem cu noi simtaminte minime,intelepciune si dragoste umana...

Spontaneitatea,felul nostru de a fi intr-o situatie limita...ne defineste valoarea...atunci anulam automatismele si iesim victorios...

Merg si citesc mai departe :
"omul nu stie cum reactioneaza cand iubeste. pentru ca e sufletul lui care reactioneaza. sentimentele lui. am mai spus odata: omul indragostit, indiferent ca e barba sau femeie, e puternic, are energie, reactioneaza, traieste! in nici un caz nu se controleaza, indiferent cat de bine s-ar cunoaste pe sine insusi."

Cat adevar:"omul nu stie cum reactioneaza cand iubeste."lasand deoparte,automatismele, sabloane si modele dinainte cladite...fiinta umana intra in "iubire...pura"cu intregul sau, formand un tot in care nici el ,nici jumatatea cealalta nu sunt lideri,impunatori de adevar sau dominanti...

Iubirea este aceea "nebunie"ca rezultat al simplitatii noastre lasata libera pentru a fi acel tot...

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21792 (raspuns la: #21692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nebunie???? - de cosmacpan la: 11/09/2004 23:42:46
(la: Nebunii)
pentru inceput imi pun intrebarea care oricum isi gaseste greu raspunsul: ce inseamna nebunie, care est5e limita dintre rational si irational, dintre rational si emotional, dintre emotional si sentimental?
a face o mica sau o maree nebunie este acelasi lucru dar depinde de mediul in care se produce: o mica nebunie in "orasu-n care ploua de trei pe saptamana"....este la fel de reverberanta ca si o mare nebunie intr-o capitala. La margine de Bucuresti - sau cu bastonul prin Bucuresti.....
Sa dansezi ploaie pare o nebunie, sa deschizi o discutie la cafenea poate parea o nebunie, sa-ti injectezi votca direct in vena este o nebunie, sa jnoci intr-un subsol de lux ruleta ruseasca este de asemeni o nebunie, saa te sinucizi ierbas este o nebunie, sa te droghezi pare tot o nebunie, petrecerea burtlacvilor cu sex pe rupte poate fi tot o nebunie? ce este nebunia de care vorbesti? unde este frontiera, limita? cine decide acest lucru? atata timp cat te simti bine, atata timp cat nu jignesti si nu deranjezi pe nimeni, atata timp cat faci ceea ce crezi ca merita facut in aceo moment poate parea o nebunie in ochii celor din jur. dar cui ii pasa? traieste clipa dar fa-o doar daca merita. nu sunt de acord cu stupiditatile dar viata fara un strop de nebunie nu are culoare. permite-ti din cand in cand cate o mica vacanta, uita de regulile si limitarile sociale, fa in asa fel incat sa te simti tu insati (imi aduc aminte cu drag de filmul - cercul poetilor disparuti ca si de parfum de femeie unde al paciono este fenomenal - poate fi o nebunie subiectul acestor filme? chiar este dupa parerea multora).
la buna auzire cu si despre nebunii.....
mya, nu am dubii! - de giocondel la: 12/09/2004 20:35:33
(la: Sunt un om Cinstit sau Prost?)
Intrebarea din final este mai mult retorica.De fapt aceasta intamplare
m-a facut sa imi pun intrebari nu neaparat legate de situatia respectiva si sunt tare curioasa sa vad cum gandesc altii, ce alte perceptii au oamenii asupra acestui aspect al vietii.

Exista oare exceptii de la regula??Eu cred ca nu.Dar un om caruia ii moare copilul si are ocazia de a fura bani necesari pentru a-l salva, mai crede el oare ca cinstea lui e mai importanta decat viata copilului?Dificil de raspuns, NU?

A thousand half-loves must be forsaken to take one whole heart home.
#21931 (raspuns la: #21865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mirela - de Belle la: 12/09/2004 22:41:19
(la: Ajutorul primit)
nu intru in detalii ca mi-e cam lene (deh, e duminica dup-amiaza si-mi prind creierii cu instalari si updates de software) dar sa stii ca am primit ajutor de la romani veniti aici inaintea noastra, mai mult decat ne-am asteptat. dupa ce ne-am mutat in CT (dupa cum stii) am fost surprinsa sa vad ca si doua colege de servici care nu sunt romance ne-au ajutat. la vreun an apoi am intalnit o romanca care mi-e si mama si sora si cel mai bun prieten si care m-a ajutat si ma ajuta in continuare, fara sa astepte nimic in schimb, "crestineste" cum s-ar zice... ea este pentru mine o a doua familie.

ma refer nu musai la ajutor material, ci in special la un sfat de bun simt si la o vorba inteleapta desprinsa din experienta vietii traite aici.

deci exista oameni minunati si in afara romaniei, desi multi nu vor sa creada asta.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...