comentarii

vin din muntii latiniei


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Liberalism, HD, - de Mary la: 04/11/2004 20:07:25
(la: Alegerile in USA)
Cam saracuta explicatia ta despre liberalism, parca ziceai sa intreb daca nu stiu, pe cine deci ?? ca inteleg din comentariul tau cu oglinda ca nu pe tine....;)
Anyway, citeva idei pentru tine ca sa stii pe viitor....
Este prea mult (imposibil) sa incep sa analizez aici istoria liberalismului dar trebuie sa incep prin a-ti spune ca a inceput ca o majora importanta ideologie in tarile dezvoltate (Anglia, mai precis, in secolul 19) si desi are si diferite intelesuri sint in general inrudite si se refera toate la libertate, mai precis libertati, deci libertatea individului.
Liberalism vine de la latinul liber pe care sintem asa de norocosi sa il avem si in limba romana. Si a fi liber inseamna a avea libertate. Deci ma intreb dar de fapt nu ma intereseaza unde este diferenta pentru tine.

Si uite asa am ajuns la punctul critic de care vorbea Hypatia, unde se naste conflictul. De aceea eu ma opresc aici. Cineva care ne trimite sa ne uitam in oglinda sa invatam despre liberalism, it is no fun to talk to.
#27657 (raspuns la: #27648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 30/05/2009 15:38:13
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
Vine de la latinescul sicut = ca atare.
#445522 (raspuns la: #445514) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
culinare - de Daniel Racovitan la: 21/12/2013 15:48:58
(la: Evolutia credintei in divinitate)
"si mâncau varza cu carne de viezure"

sau de mânz, ca tot le-a mers daco-romanilor vestea de mâncători de cai

varza cică vine de la latini; confunzi probabil cu barza dacică

#648858 (raspuns la: #648814) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Comentariu - de (anonim) la: 12/12/2003 04:15:34
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
nii dor de ochii tai
nu stiu daca cuvantul dor are echivalent in alta limba in sensul lui profund
de exemplu sotul meu, cand simte ca mi-e dor de casa ma intreaba ceva de genul: te gandesti la casa ta? - Hast du Heimweh?!(el fiind german)

feati si ficiori gioaca'n hora
hora -dans specific romanesc
ficiori si gioaca - intalnit in dialect zona Brasovului
feati imi suna a ceva cu influenta latina

s'l ardze peara focului
sa-l arza para focului - un fel de blestem dar nu in sensul cel mai rau al cuvantului -intalnit de asemenea in dialect zona Brasovului
para vine dupa mine de la forma flacarii;
sau ,arzal-ar focu' (tot acolo)

aidi pi atzel munti".
aidi nu inteleg dar intuiesc
atzel este Etzel
cred.
Ce parere aveti?

Cata
Mi-am amintit de Rue du vin i - de Honey in the Sunshine la: 22/05/2005 00:22:30
(la: Intâlniri si vacante aristocrate)
Mi-am amintit de Rue du vin in Alsacia, sunt niste satucuri tare dragute acolo, o sa ma interesez si cum e cu preturile la hotel, dar daca ma gandesc mai bine hoteluri in toata puterea cuvantului n-am vazut pe acolo..In schimb sunt moteluri si pivnite in care se bea un vin cum e numai in Alsacia...
Si un alt loc de basm in care am fost e Merano in Sudtirol (Italia de nord)... orasel de munte, cladiri in stil baroc, munti peste tot in jur, cam scump e drept, dar atmosfera e grozava.

Der Zeit ihre Kunst, der Kunst ihre Freiheit
Vine cu virsta :) Dupa ce-ti - de cico la: 07/07/2005 09:19:34
(la: Epicurismul,o fericire rationala?)
Vine cu virsta :) Dupa ce-ti dai seama ca n-are rost sa te bati cu morile de vint, ca muntii din loc nu-i muti. Si-ncepi sa te bucuri constant de-o friptana rumena si-un paharel de wisky pa-nserate :) Plus ca occidentul, societatea de consum, favorizeaza epicuristul.

Traiam pina nu demult pe principii de viata, deci nici doctrina, nici inertie. Inca le mai am, dar au devenit mai flexibile. Dupa ce dau pe git un tulburel imi regasesc si fericirea... Rationala sau nu :)
Rapitza, primavara, cafeaua la munte - de Dinu Lazar la: 15/05/2006 09:32:07
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cimpurile de rapita arata superb pe linga dealuri; aproape de Metro Ploiesti,
linga drum, sunt mai multe cimpuri de un galben mirific unde se pot face imagini interesante.
Sigur, pentru asta trebuie stare, timp, si noroc de timp interesant, nori, si chef de
asteptat seara sau dimineata, cind s-ar putea face acele imagini interesante
la care speram cu totii.
Mergind mai departe, catre munte, vedem ca primavara incepe sa apara si mai sus.
La sirnea, Pestera, Fundata, adica in acele locuri de linga Bran care ar trebui
inscrise cu litere subliniate in memoria oricarui cautator de imagini de peisaj
interesant, se pot face fotografii exceptionale cu muntii inzapeziti de nu prea
departe si pasunile pe care sunt deja copaci infloriti si cimpuri de iarba
reavana si flori de primavara.
Aproape de Sirnea am detectat o mica pensiune aflata intr-un loc grozav;
din camera vezi rasaritul peste Bucegii inzapeziti si in jur sunt milioane
de locuri unde se pot face peisaje grozave.
Eu mai merg acolo si in uichendul care vine si daca sunt cafegii care
au cu ce sa vina ( masina) si au chef de ceva imagini foarte interesante
si poate, cine stie, au stare chiar de discutii pe teme fotografice, pot sa ma
contacteze pe adresa de mail de pe situl meu, poate punem de o expeditie
de dezmortit declansatoarele; cam pina miercuri rebuie sa fac rezervarile
si costul ar fi pe la 35 de lei cazarea de cap de trepied la camera cu 2 paturi
(deci camera e 70 de lei) si cam 30-40 lei mesele pe o zi.
Fiecare camera are dus, grup sanitar, apa calda, ceea ce in zona e cam rar.
La parter e o sala de mese sau de sedinte sau de discutat imagini la laptop.
Pretul nu include workshop-ul, nu e - deocamdata - asa ceva,
eu merg doar sa fac poze si sa iau ceva aer curat la ghiozdan.
Daca va fi cerere, desigur, s-ar putea face acolo si o mica scoala foto de vara.
Sunt cam 3-4 ore de mers lejer cu masina de la Bucuresti, la 30 Km de Bran,
si locu e lintre Bucegi si Piatra Craiului, pe un drum comunal aproape necirculat.
Cine vine, ( daca o veni cineva) ar trebui sa aiba notiuni macar mai avanasate de imagine,
altfel pierde timpul.
#122327 (raspuns la: #122263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Se pare că "gheşeft" vine din limba dacă - de Muresh la: 27/06/2006 14:38:34
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)
Imi scrie un prea simpatic baietel":

"Dacă prin absurd cuceritorii (in loc de Traian, adeca) ar fi fost armatele regelui David,care vorbeau limba ebraică, combinaţia daco-ebreiscă ar fi dat rezultatul unui ciripit cu nuanţă de croncăneli.
Aşa că putem dormi liniştiţi,noi românii sîntem de provenienţă daco-latină!"

A brava.. , spun eu.

Hai să vă spun ceva, domnule baietel., poate ceva nou pt. dv. Regelui David nu s-a luptat, într-adevar cu Decebal, dar în armata lui Traian au luptat şi urmasii evreilor care au fost luaţi prizioneri în '70, e.n., cînd Titus a infrînt rezistenta evreilor la Ierusalim. Parte din acesti prizioneri au fost încadrati ca soldati de Titus, iar copiii lor de catre Traian. Şi iac'asa, că evreii au participat la cucerirea Daciei şi după război s-au asezat în Dacia "însurindu-se" cu doamne dace. Ştim asta din diferite surse. Printre altele morminte care aveau insemne iudaice: menora (candelabrul evreiec), spice de griu, steaua lui David, nu aia galbena de la mesajul 46155, capul de leu - insemnul Regelui David, etc. Şi dacă-i aşa, apoi romanii au şi singe de evreu în ei. Probabil că nu prea mult...

Un alt domn se alatura. Iata raspunsul meu:
Domnule A
Spuneti dv. Cum ca “Se pare că "gheşeft" vine din limba dacă.”
Este oarte probabil. In a mea misiva, ii povesteam domnului baietel ca “evreii au participat la cucerirea Daciei şi după război s-au asezat în Dacia "însurindu-se" cu doamne dace.”
Poate ca dacii, cei cu mare talent la invatatul L. Latine, au invatat si putin Idish, pardon, ebraica. Drepte ca că "gheşeft" e in Idish, dar mai stii...
Muresh
vreau premiile! toate! - de Intruder la: 02/10/2006 21:49:27
(la: Oracolul Cafenelei)
...asa ca raspund:

MICUL DEJUN :

1. Care e nick-ul tau?
Muc cel Mic…am crezut ca stie toata lumea!!! Sau nu stie vania ce stie tot satul?!

2. Care e zodia careia ii apartii ?
Apartin cu trup si suflet zodiei Gemenilor, la bine si la rau, de bunavoie si nesilit de nimeni, pana ce moartea ne va desparti…

APERITIV

3. Care e animalul tau preferat?
Un labrador pe care nu cred sa-l am vreodata…

4. Ce anotimp iti place cel mai mult?
Infantila intrebarea…anotimpul fluturilor mofluji…

5. Fructe si flori, care iti sunt pe plac?
Toata vegetatia e pe placul meu (raul, ramul, patria nemuritoare…) Nici o obiectie din partea mea, a stiut D-zeu ce face…

6. Cine scrie pe gustul tau? Poeti & prozatori preferati – si de prin cafenea!
m-ai atins la coarda elastica!...deocamdata spun trei de pe cafenea: rembrandt (ce pisicile mele?), Herjeu, Livia Lazar. Mai e intrusul ala da-i prea modest si nu mai scrie deocamdata nimic…asteapta invitatii speciale?

7. Care iti sunt artistii preferati (actori, cantareti, pictori, sculptori)?
Actori, sculptori...imi place combinatia asta…adica vezi doamne Rodin si Van Damme, Maria Ciobanu si Van Gogh, Tache, Ianke si Cadar, Stan si Bran, Tom si Jerry, mama si tata, Unchiul Vania si Capra cu trei iezi, Intruder si Bob Marley…opriti-ma c-am intrat in transa!!!

8. popcorn...Care sunt filmele tale preferate?
Filmele in care uit sa-nghit popcornul pana-mi da Intrusa una dupa ceafa si tipa la mine: “iar te uiti la mizeriile astea??? porcule!”

9. nectar...Cartile iubite?...
Cele scrise de Steinbeck. Toate.
Mai sunt dar iar intru-n transa si mi-e mila de voi…

10. ambrozii...poeziile preferate?
Poeziile scrise de Intruder, ce motanii mei? (ma scuzati dar sunt inca marcat de textul lui rembrandt, ala cu psalmii, ce pisica mea?)

DELIKATESSEN I

10. Care e forma ta geometrica preferata?
Femeia cu forme perfecte (sfere, semicerc, triunghi isoscel, capu-n traista si patrat, glezna iute, ochi alunecosi, inima zburdalnica…)

11. Planeta preferata?
Planeta Moldova, Venus, Jupiter, Saturn, Mamaia, Eforie…salutari de pe litoralul Marii Negre. Intruder (care se prajeste pe plaja in timp ce altii mor de caldura acasa, sic! sic! sic!)

12. Ai vreun idol sau un model? Care ar fi acela ?
N-am si de unde nu e nici D-zeu nu cere.

13. Care sunt personajele tale favorite?
Doar personalitati…

INTERMEZZO! GUSTARICA!
14. Ce directie/sens iubesti?
Directia/sensul acelor de ceasornic…just fancy!

15. Autocaracterizare in 3.14 cuvinte !
Vai de steaua mea!...sunt caracterizat in 1000 de cuvinte pe zi, ajunge o bata la un car de oale…toata lumea stie ca-s destept, frumos, devreme-acasa si cu sufletu-n rai!

16. Ce culoare are vocala « ű » ?
m-am prins!!! ai vrut sa ne-arati ce tastatura hoata ai!...eu il am pe ù, è, è, ç, ì, ctrl…hopa!...am doi ctrl!!! mai am £ (e un laptop paradit cu moneda veche ca spaghetele statute)…alt gr…%...f1…f2…pana la f12…un esc, un alt, un &…gata, v-am ofticat destul!

17. Unitatea de masura preferata?
Etalon…

DELIKATESSEN II

18. Mitul preferat ?
Mesterul Manole c-a reusit s-o convinga pe nevasta-sa sa fie zidita…Prometeu (poa’ sa ninga, poa’ sa ploua, am bricheta noua)…democratie, lapte si miere in Romania, salarii mari de-a moaca…

19. Copacul/pomul (laudat sau nu) preferat ?
Smochinul indaratnic pentru ca n-a avut si a doua sansa (fiind pom nu om).

20. Ce si cum ai fi vrut sa fii daca ai fi avut la dispozitie o noua viata ?
“sempre idem” cum si-a tras Intrusul semnatura (sa se dea mare ca stie latina, prapaditu’)


INTERMEZZO ! CEAIUL DE DUPA-AMIAZA!

21. Apa, aer, foc, pamant – elementul preferat ?
Apa, ca e uda…

22. Ce alegi intre o margareta si un catel de plus ?
O pravalie cu scara si-un Ferrari numit dorinta…

23. Kitsch-ul cel mai amuzant ?
Brelocul ala cu doi purcelusi care se ffffffff-alfaie.

CINA ROMANTICA

24. Care iti sunt visele/idealurile, spaimele/cosmarurile ? (preferate sau nu...)
“cosmar preferat”…cool…
Deci sa le luam pe rand, ca la moara:
visele: cele erotice…
idealurile: vanturile, valurile, malurile, balurile, barurile, caii verzi, poezia lui rembrandt cu Cris (ce maimuta mea?)…

25. Portretul (sau autoportretul :) femeii/barbatului ideal.
Fiind un barbat ideal, imi fac autoportretul (fragment): “sunt doar un om si-un ochi de orb/ sunt doar un pas trecut prin colb/ sunt doar un inger alungat/ din cerul vostru-nseninat/(al meu e-nnourat…)/ sunt doar atat si mult mai mult/ nu sunt gasit, nu sunt pierdut,/ nu-s imparat nu-s nici bufon/ sunt doar un om/ si-atat…nu e destul?”
Femeia ideala: sa vorbeasca putin si sa gandeasca mult…surtout sa vorbeasca putin…cela suffit!

26. Pe cine iubesti cel mai mult din cafenea ? :P
Ai vrea sa stii, ai?...vorba ta: “:P”

27. Defectele pe care le suporti la ceilalti ?
Suport tot ca un spartan…suport de vase, suport tehnic, suport material, suport moral, suport si plang…suport…

28. Cum te-ai vedea in : Antichitate, Evul mediu, Perioada interbelica?
In antichitate: pierzand timpul prin Forul Roman, incaltat cu sandale (terestre) si-mbracat intr-o toga cu ratzushte…
In evul mediu: tragand clopotele (de sfoara) la Notre-Dame si indragostit ca un imbecil de Esmeralda…
In perioda interbelica: un oarecare facand contrabanda cu alcool in California.

29. Care e momentul preferat al zilei si de ce?
E momentul…care este…(de ce? de “neam prost”!)

30. Ce preferi : marea sau muntele si de ce ?
Vara marea si muntele, iarna muntele si soba…nu-i simetric dar lasam asa. De ce?...asa sunt eu, original.

31. Ce melodie ii dedici EI / LUI ?
Pentru naşu’ si soacra mica dedic melodia “de iubesti cate-o gagica nici nu-i rau si nici nu strica”…manca-v-as!

ALLEGRO FINALE : LAPTICU’ DE SEARA

32. Cat de translucid(a) esti?
Ha????...m-am frecat cu toate sampoanele si gelurile de dus ale Intrusei si nu-s nici translucid, nici lucid!

33. Care e starea ta de agregare preferata ?
Cand ma “ia apa” ca pe podul de piatra (crapa capra-n patru)…atunci strasnic ma mai “agreghez”!!!

34. Ce-ti inspira o fata verde ? Dar un barbat ghiurghiuliu ?
O fata verde: Intrusa cand isi infige privirea-n ochii mei si ma-ntreaba cu un suras perfid sau candid, dupa caz: “unde ai stat pan’ la ora asta?” “cat ai luat la salariu?” “stii ce vreau sa-mi cumpar de la Metro, Carrefour, Mega Image? O bluza, un nasture, o margica, o geanta, pantofi, sanie cu zurgalai, alt telefon mobil, roz cu muzicuta, bocanci de schi, minge cu buline, cratita de unica folosinta, laptop argintiu cu antena parabolica, pisici aristocratice, crema de zi, de amiaza, de dimineata, de seara, de noapte, de coate, de spate, papuci cu pampoane, ciorapi cu funde, afrodisiace pentru tine prapaditule, pix personalizat, ochelari de soare, de umbra, de penumbra, de eclipsa, de cal, cu infrarosii, veioza cu franjuri, lenjerie intima magarule, piepten cu alarma, copaci cu flori, perdele cu margele, rochie cu patratele, alta rochie cu patratele, blugii aia ca-mi place cureaua, o bricheta pentru tine sa nu zici ca-s rea, cursuri, manuale, markere, stilou verde cu penita de iridiu, acadele, un mop albastru, TOT-TOT-TOT!!!”
Un barbat ghiurghiuliu: un barbat pe nume Ghita, din Ghimpati, cu ghiul, ghiftuit de vin dobrogean si care joaca geamparale…

Gata, am facut indigestie…asa-s neamurile proaste: mananca pana crapa (mai ales daca-i de-a moka) si apoi dau din buze si din mana…puneti la premiul ala si-o scufitza cu stingator!
Ma bate gandul sa fac si eu un oracol ca-n Delphi; imi dau singur premiul…Pasagere, sa nu te prind! Fiti pe faza…


______________________________________
semper idem
Daca vine - de zaraza sc la: 18/09/2008 12:11:34
(la: banc!)
Daca vine muntele la tine, iar tu nu esti Mahomed.... FUGI!!! Este alunecare de teren!

#343260 (raspuns la: #343037) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Străinii nu vin doar pentru mânăstiri şi peisaje ci, mai ales pentru calitatea serviciilor. - de philo la: 02/03/2010 13:27:56
(la: Nici boii nu trag. In turism.)
@
Dubai, de par izamplu'.
Bugetul are doar 6% din petrol.
Vreo 80% e din turism.
Israel - vin crestini la Capernaum, Muntele Fericirii, Nativa de la Betleem, Sfintul Mormint, Ioan Botezatoru cu apa Iordanului, etc.
Vin musulani [doar aia de treaba] la Al Aqsa.
Evreii din amerika la mai tot.

Romania.
Apropo de servicii.
Uh hotel mai de Doamne ajuta - $180, adica verzi. Au invatat de la strainatate ca pt. un serviciu bun se pot lua parale.
Eu am capatat camera cu aer conditionat, dar...
Smecheria aia de aparat era deasupra patului si mi-a picurat apa'n cap toata noapte.

Succese si la mai mic cu pretu, dar mai mare cu serviciul.
Reintalnirea cu muntii dupa multa vreme, parasind Samarkand-ul - de zaraza sc la: 21/05/2014 09:13:52
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/reintalnirea-cu-muntii-dupa-multa-vreme-parasind-samarkand-ul

"Dupa un ultim mic dejun extrem de bun cum nu cred ca o sa vad prea curand, vine momentul sa ma despart de Samarkand si sa pornesc catre Shahrisabz, un alt mic orasel ce e inclus in Patrimoniul Unesco pentru monumentele ridicate tot in vremea lui Timur. Dar pana acolo urmeaza o reinalnire cu muntii pe care i-am vazut doar de la distanta in ultima luna.

Obisnuit cu platul din ultima perioada calculul ar fi 80 de kilometri in 4-5 ore si pe la pranz vizitez orasul, dupa care pot sa plec mai departe. Dupa atata vreme pe plat am uitat ce inseamna o urcare de 1000 de metri si cat de mult se schimba ritmul de inaintare la munte.

Ce se schimba in bine in schimb e felul care se scurge timpul, si mie mi se pare ca timpul zboara mult mai repede la munte, chiar daca kilometrii curg mult mai greu. Cam asa e acum si chiar ma bucur de urcare, chiar daca curg apele de pe mine in ultimul hal.

Zona imi aduce aminte de Mehedinti, iar satele seamana cu satele noastre, nu ca si satele uscate din Iran. Da, e si aici mai uscaciune, dar acum primavara totul e de un verde aprins si ma intreb cat de uscat o sa fie totul cand vine vara cu 2 luni de 40 de grade. Ca multe din drumurile de la munte, si cel pe care urc urmeaza valea unui rau cu sate insiruite pe stanga si pe dreapta. Drumul e ca si pana acum rupt, dar parca nu conteaza chiar asa la urcare. In schimb daca inaintez cu 5-6 kilometri la ora in fiecare sat se strang toti copii si alearga / merg pe langa mine, doar ca ei stiu doar uzbeka si comunicarea e ceva cam dificila. Si e putin ciudat sa mergi cu cardul de copii dupa tine, mai ales ca nu stii cand se vor plictisi si se vor intoarce in sat.[...]"

Image and video hosting by TinyPic
Serpuind printre munti pe autostrada Pamir - de zaraza sc la: 27/05/2014 09:40:59
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/serpuind-printre-munti-pe-autostrada-pamir

"[...] Ritmul de inaintare scade simtitor, mai ales ca ma tot joc cu presiunea in roti pentru a gasi o combinatia care sa aiba suficienta amortizare dar care sa nu imi muste din camera la hopuri mai mari. Si cica asta ar trebui sa fie oficial autostrada, autostrada Pamir, cand drumul e mai prost decat drumul de Plaiul Foii in cele mai proaste zile. Si daca de pe acum a inceput asa, imi dau seama ca urmatorii kilometri pana in Khorog o sa fie tare interesanti.

Ploaia dispare in departare, si cum nu mai trebuie sa fug de ea, ma opresc la masa la una din bodegile pe care le gasesti in satele de pe drum. Se numesc oshhona, si mancarea princiapala pe care o servesc e Osh, un fel de mancare de orez cu morcovi, carne si alte verzituri. Doar ca de data asta nu au Osh ci doar 2 feluri de mancare care habar n-am ce sunt, aleg la nimereala unul din ele si 10 somoni mai tarziu (mi se pare foarte tare cum se numeste moneda om Tadjikistan) ma trezesc in fata un un fel de ciorba foarte consistenta ce a mers la suflet. Iar bodega era asezata foarte interesant sub un copac imens, o bodega foarte estica de altfel.

Seara vine mai repede decat ma asteptam, caci timpul zboara atunci cand trebuie sa fii atent la drum si cand peisajele sunt faine, asa ca incep sa ma uit de un loc de cort. In unul din putinele locuri mai largi gasesc un loc fain deasupra vaii si deasupra drumului, doar ca trebuie sa urc bicicleta cam 50 de metri pe un versant inierbat destul de abrupt. Noroc cu ciobanul ce isi avea oile putin mai sus care tocmai a venit din sat si care ma ajuta impingand si el din spate monstrul de 40 de kilograme."

Image and video hosting by TinyPic
Da, asa e, mizantropia vine i - de (anonim) la: 18/08/2003 17:39:02
(la: Mizantropia)
Da, asa e, mizantropia vine in primul rand din dezamagirea indusa de societate.
#6 (raspuns la: #5) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvintul dor - de (anonim) la: 16/09/2003 15:31:46
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
In limba engleza exista si termenul 'to miss" pentru a exprima dorul. "I miss you" este chiar mai des folosit si mai exact decit "I long for you". Am avut ocazia sa invat limba ebraica, unde exista un termen exact pentru "dor" - ga'agu'a sau la plural ga'agu'im.
In limba romana "dor" vine din latinescul "dolor" - durere. Si oare nu este adevarat ca te dor fizic "a pieptului coarde" atunci cind iti este dor de cineva?
erata: pardon, dor in limba r - de (anonim) la: 17/09/2003 15:52:48
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
erata: pardon, dor in limba romana vine din latinescul dolus, si nu cum am spus din greseala dolor. Daca tine bine minte, trecind cam 30 de ani de cind am invata latineste la liceu, este vorba de dolus - doloris. Scuze, cititori !
#302 (raspuns la: #279) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
unde esti, Elvetie, tu?! - de papadie67 la: 06/10/2003 03:39:40
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
Probabil c-ar trimite-ntr-adevar, intrarea in UE, un pic de oxigen FORTAT pe teava, in butoiul cu varza. Dar va fi oxigen platit in aur de copiii nostri.

Pacat ca trebuie sa vina din afara! Bine de cei cu munti si cu paduri, ce n-au nevoie sa-l importe ca sa-si destupe creierii.

Dar e-o poveste lunga...
#737 (raspuns la: #733) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu este de vina lipsa de informatie - de monika b. la: 06/10/2003 04:37:12
(la: Viata gay...romaneasca!)
Dogmatic,nu este de vina lipsa de informatie ci este vorba de pur subiectivism.Eu vad viata gay ca ceva ce a fost ales si nu ca defect genetic sau degenerarea rasei umane.Sunt total contra teoriei evolutioniste.Cum sa fii de acord cu o teorie cand cel care a formulat-o a contestat-o? Despre viata gay am mai spus candva ca este ceva ce a existat inca din primele zile ale omului pe Terra.Deci teoria defectului genetic cade.Ne mai ramane decat sa-i acceptam langa noi si sa nu judecam."Nu judecati,sa nu fiti nici voi judecati!"
un fel de.. - de Coralie la: 07/10/2003 03:04:44
(la: un fel de palavre?)
un fel de "deconectare" civilizata, fara tema precisa..
sau de timp frumos si de seceta...
ca acum vine mai repede iarna si ninge pe munti..
#827 (raspuns la: #685) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...