comentarii

vinul vechi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Nu sunt ce par a fi - de sanjuro la: 08/07/2004 12:42:28
(la: Cele mai frumoase poezii)

Nu sunt ce par a fi --
Nu sunt
Nimic din ce-as fi vrut sã fiu!
Dar fiindca m-am nãscut fãrã sã stiu,
Sau prea curând
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun crestin,
Si n-am rãmas decât... Cel care sunt!...

Sunt cel din urma strop de vin
Din rustica ulcica de pãmânt
Pe care l-au sorbit pe rând
Cinci generatii de olteni --
Cei mai de seama podgoreni,
Dintre mosneni
Si oraseni --
Stramosii mei, care au murit cântind:
"Oltule... râu blestemat...
Ce vii asa turburat?"
Dar Oltul i-a platit la fel
Cum l-au cântat si ei pe el...
Si cum -- mi-e martor Dumnezeu --
Astazi, nu-l mai cânt decât eu!...

Pe mine, insa --
Ce pacat
Ca vinul vechi, de Dragasani,
M-a intinerit cu trei sute de ani,
Când fetele din Slatina
Cu ochii mari cât strachina,
De cite ori le-am sarutat,
M-au blestemat
Sã-mi pierd cu mintile
Si datina,
Sã nu mai fiu cel care sunt
Cu-adevarat,
Si ca sã fiu pe placul lor,
Sã le sarut doar la... culesul viilor,
In zvonul glumelor zvirlite-n vint
Pe care Oltul, când le prinde --
Oricit ar fi de turbure --
Se limpezeste
Si se-ntinde
Cu ele pânã-n Dunare!...

La fel si eu, ca orice bun crestin,
Pe malul Oltului cindva,
Mã voi intinde tot asa,
Când cel din urma strop de vin
Il voi sorbi tot din ulcica mea,
Nu din paharul de argint, al altuia --
Pahar strain!...

Si-abia atunci voi fi cu-adevarat
Cel care-am fost --
Un nou crucificat --
In vecii vecilor... Amin!...


#17495 (raspuns la: #15976) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







donq - de irma la: 14/07/2005 15:06:45
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
bravo ca te lauzi:))
dar vinul vechi te imbata repede...
#59545 (raspuns la: #59539) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de Intruder la: 12/09/2005 21:11:08
(la: La o cana cu vin !)
ce vinuri ai baut pe unde ai fost? spune-ne...

eeee, ca apa plata nu-i buna!!!...
am baut si eu de cateva ori sangieveze (...sau "sangievezze"?)
mi-a placut dar n-am cazut pe spate...:)
daca ma-ntrebi ce vin prefer, iti raspund: moselle alb (nu stiu daca exista si rosu) si grasa de cotnari cu un strop de lamaie (daca-i sacrilegiu, mea culpa...)

daca-mi spui ce vin preferi tu, desfac o sticla de cotnari...le am ascunse prin boxa ca sa nu ma tenteze (boxa este "crama" lui intruder...mai am pe acolo si o damijeana de visinata, un sac de cartofi, niste reviste vechi, o bicicleta rablagita, o bufnita impaiata, vreo doua monitoare- parca-s primele cuptoare cu microunde, s.a.)
ma rog...
e vin vechi de vreo 20 de ani...mai am doua, aveam patru (conform principiului: cei patru evanghelisti au fost trei, Luca si Matei)
ma gandeam sa le pastrez si sa le beau beau pe patul mortii...dar cred ca atunci o sa-mi interzica medicul sa mai beau ceva...:)
#71663 (raspuns la: #71511) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cico - de Cassandra la: 13/09/2005 00:59:46
(la: La o cana cu vin !)
Pai eu am aparat vinurile dulci chiar i-am recomandat anisiei sa cumpere unul ca sint vinurile care se invechesc cel mai bine. E mai sigur sa cumperi un vin vechi dulce.

#71767 (raspuns la: #71765) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu orice vin vechi e bun - de maan la: 27/03/2006 21:32:32
(la: Despre nostalgie, sau de ce revine moda.)
din trecut, omenirea pastreaza doar 'cutremurele' - acele secevente ale fiintei umane care socheaza mai mult prin intensitate decat prin profunzime si trec in constiinta colectivitatilor umane, cu rost de ... intelepciune.

'stim' astfel ca Birlic a fost 'magistral', inainte de-a-i savura prestatia.
uneori nici nu ne mai ostenim: ne place fiindca place majoritatii, sau unei minoritati care ne seduce prin ceva anume si la care nu putem adera decat daca i ne supunem.
am avut adeseori revelatia morbida ca am crezut in niste 'adevaruri' nu fiindca le verificasem, ci fiindca, tot auzindu-le, mi le-am insusit involuntar, considerandu-le, aberant, rezultante ale propriei experiente.

nu m-am nascut in Iasi si n-am amintiri cu orasul.
am insa o multime de fotocopii ale locurilor de altadata si ma pierd ore-ntregi incercand sa deslusesc franturi de cuvinte, colturi de cladiri.
din carti, stiu ce era atunci zona pacurarilor, cunosc cum era sararia in care te-afundai in glod pana la genunchi, dar bojdeuca din ticau, in fiecare vara se uita la mine ca un mosneag hatru, de printre buruieni.
ma duc acolo cautandu-mi sufletul si parca-l aud, pret de-o frantura de clipa, razand zglobiu din pridvor ...
la intrarea in cascioara aia de lut te pleci de mijloc, ca-ntr-o rugaciune.
ma duc acasa si-acolo-mi canta romica puceanu sau nelu ploiesteanu.

alteori, deschid winampu' fiindca-s django reinhardt, sau nina simone...visez sa am o cafenea cu un pian si-un bluesman à côté.
de curand m-am regasit si-n fado.

nu ma vad 'intorcandu-ma' la muzica anilor '80, nu suport 'disco', ABBA nu-mi zice nimic.
desi-am crescut crescut cu 'macarale', mi-s fade ca niste macaroane re-ncalzite.

moda mea nu se-ntoarce, fiindca eu nu-s la moda, n-am vrut si nici n-am putut niciodata.

ce ce revine totusi, moda?
ca sa ilustreze proverbul cu roata - nu suntem nici pe departe atat de inventivi cum ne-ar placea sa credem.
acesta e, poate, unul dintre marile adevaruri pe care nu vom fi niciodata pregatiti sa-l acceptam.
fiindca nu cei care urmeaza moda au sansa sa se descopere, ci aceia care-o creeaza.



pentru cei care le-au trait cu-adevarat - pe de-o parte- pentru cei care s-au nascut prea tarziu (sau le-au trait intr-o alta viata, he!)- pe de alta, exista 'good old times', desigur.

da' ma-ntreb daca nu cumva fix senzatia asta o are si tanarul nazist, care-si tatueaza zvastica pe brat ...
#113810 (raspuns la: #113749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un viciu de care am scapat - de Alexandros la: 11/07/2006 23:13:24
(la: Sa vorbim despre vicii.)
Am fumat cincisprezece ani. Era una din marile mele placeri. Nu concepeam viata fara aceasta placere. Daca stiam ca tigarile mele sant suficiente in permanenta, aveam un sentiment de siguranta. Cand plecam de acasa nu verificam daca nu mi-am uitat cumva mancarea, cartea preferata, apa deschisa ori lumina aprinsa, ci daca nu mi-am uitat tigarile. Erau o prelunfire a degetelor mele. A buzelor mele. Nu puteam sorbi dintr-un pahar de ceva fara a avea o tigara aprinsa. Nu puteam citi ceva fara o tigara. Nu puteam scrie, nu puteam privi la un film, nu puteam purta o discutie la telefon ori pe viu fara tigara. Ma calma, ma relaxa ma energiza, ma inviora dimineata la prima ora, pentru ca era primul lucru pe care-l faceam la trezire si ma adormea noaptea, fiind ultimul lucru facut inainte de culcare.Eram solidar cu prietena mea tigara de cate ori eram criticat ca fumez in casa, ori intr-un loc nepermis, ca-mi ingalbeneste degetele sau dintii. Preferam sa ies afara decat sa sting tigara. Era imaginea mea, blazonul meu si ma mandream cu marca preferata, crezand ca eu am fost un tip inspirat alegand ce e mai bun din tot ce exista. Aveam impresia ca in aceasta prietenie eu sant cel ce domina si conduce. Le aruncam neglijent pe masa, fara a le pierde insa din vedere, le ofeream amicilor cu generozitate, le stingeam nervos in scrumiera cand ma enervam, sau inspiram cu nesat fumul cand eram satisfacut. Dar am observat ca prietena mea tigara incepe sa ma cam insele. Daca la inceput aveam o conditie fizica perfecta, de sportiv, ajunsesem sa-mi pierd suflul dupa numai cateva zeci de metri de alergare. Nu mai puteam scapa de galbeneala degetelor(si fumam cu filtru nu"nationale") incat tineam tigara intre aratator si gegetul mare, precum cei ce fumeaza"iarba". Incercam toate pastele de dinti, toate solutiile de albire, pentru a scapa de ingalbenirea cauzata de tigari. Umblam cu pachetul de tigari intr-un buzunar si sprayul de gura in celelalt. Hainele miroseau a parfum combinat cu fum. Placerea se dovedea a fi un viciu. Si observam ca nu eram eu cel ce domina in aceasta relatie ci tigara. Noaptea aveam insomnii si fumam doua trei tigari acum, nu una, pana adormeam. Dimineata la trezire binenteles ca aprindeam o tigara. Imi venea sa vomit. O aruncam si dupa un minut aprindeam alta. Reuseam sa scap de starea de greata cam pe la a treia incercare. Cand trageam mai cu pofta fumul in piept, ameteam. Semn ca oxigenul era insuficient in plamanii mei.
Vazand ca se ingroasa gluma am incercat sa renunt la fumat. Chiar din start era o lupta pierduta pentru ca si formularea spunea asta; incerc. Niciodata nu spuneam: ma las, ci doar incerc sa ma las. Mintea mea nu accepta viata fara tigara. Nefumatorii nu pot intelege asta. Aprinsul tigarii nu mai era ca asezatul la masa ori spalatul pe maini, gesturi voluntare ci era ceva necontrolat precum respiratul bataile inimii sau digestia. Ultima palma pe care am primit-o de la pretena mea tigara a fost intr-o dimineata, cand chiar am vomitat. Atunci am stiut cu certitudine ca e cel mai mare dusman al meu si ca nu pot accepta aceasta culme a masochismului.
Mi-am stors creierul gasind macar un singur lucru bun pe care mi l-a adus fumatul. N-am gasit.
Am hotarat sa ma las brusc de tigari incepand de la intai februarie(peste cinci-sase zile).
In tot acest rastimp am fumat asa cum fumam in ultimul timp, mecanic, dar ma gandeam la data de intai cu asa de mare incredere incat mi-am adus subconstientul de partea mea. La data respectiva, dimineata nu am mai aprins nici o tigara. Nu a fost o zi asa de grea cum ma asteptam. Urmatoarea a fost mai grea. Si din ce in ce mai grele cele ce au venit. Nu mi-am aruncat tigarile ci le-am lasat in locurile unde se gaseau tot timpul: In masina, in baie, in dormitor, la serviciu. La inceput am luat-o ca pe o competitie avointei mele cu dependenta de fumat. Numaram zilele si ma mandream cu mine cand constatam ca a mai trecut una si inca una...
Insa era singurul lucru placut. Treceam prin momente enorm de grele. Nu se poate descrie ce simteam. Duceam mana la buzunar instinctiv, ma trezeam cateodata cu bricheta in mana, cautam cu privirea tigarile sau ma opream dintr-o activitate, stiind clar ca ceva lipseste. Ma trezeam noaptea cu o pofta de fumat teribila. Adormeam numarand oi si toate vietuitoarele pamantului. Mi-am autoimpus sa nu recurg la nici o metoda traditionala ci numai la vointa. Nu am apelat la somnifere stiind ca inlocuiesc un rau cu altul. Daca in timp ce eram fumator ma gandeam doar sa-mi fac provizii si restul venea de la sine, inconstient, acum, trei sferturi din ziua mea ma gandeam la tigari. Cel mai rau era cand ma ridicam de la masa. Numai un fumator stie ce inseamna o tigara in acel moment. Dar greu era si dimineata la trezire si seara si cand citeam si cand eram cu familia ori cu colegii fumatori. Am fost de un milion de ori la o fractiune de secunda de a face gestul cu aprinsul tigarii. Nu am crezut ca pot trece peste unele momente si cand ma gandeam ca niciodata in toata viata mea nu voi mai aprinde o tigara mi se parea de neconceput. Traiam o senzatie din coplarie, la vro cinci sase ani, cand mama mi-a spus la un moment dat ca va veni o vreme cand ea nu va mai fi. Am simtit atunci un gol in stomac, primul in viata mea si aceasta senzatie m-a incercat in toate momentele de rascruce ale vietii. Acum mama nu mai e si simt acel gol de cate ori ma gandesc la ea, dar mintea mea a aceptat asta. Si multe pe care am invatat treptat avansand in viata sa le accept. Au trecut 5 zile , zece, treizeci....
Pana la vreo sase luni nu am scapat de tot ce insemna dependenta fizica, dar mai cu seama psihica de fumat. Apoi, cand credeam ca nu mai rezist, tentatia a inceput sa cedeze.
Ma gandeam la fumat din ce in ce mai rar, adormeam mai repede, ma trezeam fara acel gust amar si dupa ce serveam masa inlocuiam tigara cu un fruct sau un suc. Am omis sa spun ca odata cu lasatul de fumat am renuntat total la orice fel de alcool. Nu puteam concepe sa beau o bere fara a aprinde o tigara. Cred ca nici acum nu as reusi sa fac asta. Nu-mi pare rau decat ca a trebuit de atunci sa refuz in unele ocazii un vin vechi sau o bere rece, vara. Am inceput treptat sa inlocuiesc momentele grele in care nu-mi puteam muta mintea de la o tigara, cu unele mici momente de placere si multumire, cand obsergvam ca dintii nu mai sant galbeni, nici degetele, hainele nu mai miros si a trebuit sa renunt la sprayul de gura. Am inceput treptat sa fac miscare si mi-am recapatat conditia fizica. Am inceput sa dorm ca un prunc, de cum ma bag la culcare. Cu banii pe care-i cheltuiam pe tigari acum imi iau un suvenir, o carte , un tablou, imi ofer o excursie...
Incet incet organismul meu a scapat de depententa. Nu mai am nici o problema daca e un fumator langa mine. E interesant ca am unele vise in care fumez si e asa de vie senzatia ca dimineata parca am miros de tigara in gura cand ma trezesc. Acum nici macar nu ma deranjeaza un fumator langa mine (decat in spatii foarte mici, neaerisite) si cateodata chiar ma trezesc inspirand cu placere fumul din jurul meu. Asta dupa cinsprezece ani de la renuntarea la fumat. A fost cel mai mare test de autoverificare a vointei mele, iar de cand am invins acest viciu mi-am putut controla vointa cum nu am reusit niciodata pana atunci.

"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
si-i greu la umbra sa-nfloresti.......... - de cosmacpan la: 09/11/2006 00:11:49
(la: Mister Cafeneaua 2006 - ALEGERILE)
"Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă,
De cuscrul mare dăruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,

Mult îndărătnic menestrel,
Un cântec larg tot mai încearcă,
Zi-mi de lapona Enigel
Şi Crypto, regele-ciupearcă!

- Nuntaş fruntaş!
Ospăţul tău limba mi-a fript-o,
Dar, cântecul, tot zice-l-aş,
Cu Enigel şi riga Crypto.

- Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o vară;
Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
La spartul nunţii, în cămară.

*

Des cercetat de pădureţi
În pat de râu şi-n humă unsă,
Împărăţea peste bureţi
Crai Crypto, inimă ascunsă,

La vecinic tron, de rouă parcă!
Dar printre ei bârfeau bureţii
De-o vrăjitoare mânătarcă,
De la fântâna tinereţii.

Şi răi ghioci şi toporaşi
Din gropi ieşeau să-l ocărască,
Sterp îl făceau şi nărăvaş,
Că nu voia să înflorească."
tatiku - de picky la: 13/05/2007 10:50:31 Modificat la: 13/05/2007 10:57:48
(la: Pe cine n-ati reciti?)
Din partea mea ajteapta pana-ti cresc corcodushe.
Si in timp ce ajtepti, afla ca si confort si comfort sunt corecte la fel cum si smeura cu zmeura sau tulbure cu turbure.
Ca unele-s invechite tot nu-ti ajuta sa pricepi.
Vorbele batrane, vinul vechi sau preclasicii muzichiei poti sa te prefaci ca le gusti, da' cin' te crede?
Chestie de detaliat sau detailat?

Nu sh' cum se face da' de cate ori vreai sa bobarnacesti anemic pre altii iti tragi una peste scafarlie singur!

Sarutari de maini Doamnei tale. E o martira.
Esti un ciufut irefutabil! (Intelegi cuvintele astea?)
#196732 (raspuns la: #196725) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cosma - de munteanu rodica la: 19/08/2007 19:27:59
(la: ce ideal in viata aveti?)
Nu ai retinut bine , asa ca-mi permit sa corectez.Maturizati nu maturi.
Ca vinul vechi pe care numai cei priceputi(ca Lascar) il cunosc si apreciaza bine.Si apoi, ce ti-ai dorit cu sufletul nu poate fi prostie.
#228173 (raspuns la: #228170) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de Guinevere la: 25/09/2007 19:32:23
(la: sufletul unui bărbat )
Stai un piculete, uite cum am vazut-o eu.
Poate nici asa nu-ti place, dar asta e, tin ghilotina cu degetu' mic. :o)

sufletul unui bărbat este la început o hartă
cu oraşe luminoase în care
fetiţe cu cozi împletite sar şotronul
ca nişte fluturi mici de catifea galbenă
departe de zbuciumul lumii
ele sunt închise apoi în blocuri de desen
sau maculatoare cu hârtie proastă
ca şi cum ar călători pe veci prin tulpina vreunui arbore
ale cărui inele vor număra într-o zi moartea

,,melc, melc, codobelc – scoate coarne boureşti
şi te du la baltă, şi bea apă caldă’’

mai este sufletul lui un cer ca un bulevard
pavat cu steluţe mici metalifere multicolore
la colţ cineva vinde vin vechi
într-o zi sufletul lui va fi un ocean
din toate cele ce v-am spus eu
şi pe deasupra el îngenuncheat
atunci când nu ştia
că ierburile de leac răsar numai şi numai
în trupul ei
#237041 (raspuns la: #237035) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rodica - de latu la: 10/11/2007 18:31:49
(la: Loc pentru trollat)
Saru'mana!
O sa dau cu aspiratoru', o sa deschid larg ferestrele si o sa desfac sticla aia de vin vechi cu puterea ursului, ce-o am de la ... egal:-)))
#254363 (raspuns la: #254360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de Intruder la: 15/02/2008 23:25:17
(la: România - fabuloasă şi spirituală )
pe aici sunt vinuri seci, demi-seci si de desert (dulci).
nu stiu daca alea dulci sunt clasificate in subcategorii...vinurile seci se departajeaza mai mult prin concentratia de alcool, cele rosii mai tari ca cele albe...asta a fost impresia mea.
aaa...si nu neaparat un vin vechi e mai tare ca un vin mai recent.
#285832 (raspuns la: #285823) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
timpul - de anticena la: 27/08/2008 19:27:03
(la: timp...)
e un copac!

imi place si poemul si blogul tau; sugestie la blog: fotografiile cu "voi" ar fi mers tot alb negru, e asa de.. un aer stilat si pretios, ca vinul vechi!
Flo... - de monte_oro la: 11/09/2008 19:25:11
(la: avem?)
1. Deocamdata Nu ai scris, dar ai intrat in cafenea cu sandalele pline de praf de la ultima joaca de afara si-ai inceput sa verifici sireturile celorlalti 2) Aici se fac "schimburi de idei", dar conditiile esentiale sunt: a) sa ai idei...b) sa stii sa faci schimbul cu ceilalti c) sa ai si simtul umorului, nu doar cand faci tu poantele 3. Sunt alte forumuri unde nelinistile tale metafizice exprimate in cele doua fraze scrise pana acum, ar declansa, sunt convins, isterii in masa si cohorte de admiratori. Aici, ne miscam mai neincrezatori cu tabla inmultirii luata... etern...de la capat 4) In cafenea sunt destule mese. Fa o pauza de scris si consulta arhiva. Nu doar postarile, ci si comentariile Asa vei afla, poate, mai multe despre personajele ce-ti fac tie viata amara, cum crezi. Dar nici lor nu le place sa vina cineva sa verse suc de coacaze in vinul vechi si chihlimbariu.
5)Consultand arhiva, vei afla, in caz ca te intereseaza, si cam care ti-ar fi compatibilitatile cu unii useri. In anumite locuri iti tipi personalitatea unica, in altele se mai intampla sa fie mai inteligent sa taci si sa observi, luand cate ceva si pentru acasa... la tine. Atat, deocamdata...
monte_oro - de alex andra la: 07/11/2008 17:28:23
(la: Arcusul...)
e ca un vin vechi din struguri tamaiosi:)
#359921 (raspuns la: #359919) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tofana manca'ti'as tocana. - de sami_paris75 la: 19/11/2008 16:43:52
(la: kg in plus - cat atarna ele?)
Sa'ti spun eu cum se mananca la mine.
Dimineata.
O cana de lapte ,patru feliute de paine prajita cu gem si unt omega 3.


La prinz.
O farfurie-doua de ciorba degresata,cu multa carne(prefer carne de pasare)
Felul doi,
Iahnie de fasoliera cu cirnati afumati si catelusi de usturoi.
Antricot de vita cu ierburi de province la gratar.
Zacusca moldoveneasca.
O sticla -doua de vin de tamaioasà sec.
Cafea ,fara numar.


Masa de seara.
Snitel de porc, tras la final prin nuca prajita.
O farfurie bine garnisita cu sunculita,cascaval,branzicute,feliute de jambon de Parma.
Somon fume umplut cu smantana de casa.
Cateva sticle de vin vechi.

Noaptea probleme de diafragma,ficat,bronsita asmatiforma.
Dragoste kanci (tiganeste de loc)
#364495 (raspuns la: #364492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de lafemme la: 16/12/2008 14:28:39
(la: mărturisire)
ar mai fi de adaugat ca tre' musai sa fii o persoana verticala nu orizontala, sa practici abnegatia cu orce prilej si peroratia la subiect. sa porti camasa alba apretata atunci cand apare userul picky si sa-i servesti vin vechi la temperatura camerei in pahar de cristal (fara sa te uiti in ochii lui mari si albastrii).

p.s. - mi-am amintit ca-s suparata pe tine! (tine-picky)
#373581 (raspuns la: #373574) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza sc - de adynet1 la: 23/12/2008 13:47:51
(la: maturizare)
Deci, ne-ntoarcem la vinul vechi?...:)
Un an bun sa ai !
#376815 (raspuns la: #376676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adynet1 - de zaraza sc la: 23/12/2008 14:24:51
(la: maturizare)
La vinul vechi si la aroma florilor de strugur. :)

Sa ai un An Nou incarcat de realizari, dar si relaxant. ;)

#376827 (raspuns la: #376815) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...