comentarii

vioi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
...de postul Craciunului! - de SB_one la: 30/11/2003 14:21:45
(la: Poezii !!)
SUNT PACATOS, PARINTE !
>
>La parintele Vintila
> Vine-Arvinte,cam sfios
> Si ii spune: - Fie-ti mila
> De un suflet pacatos
>
>Chiar in saptamina mare
> Cind tot omul e smerit-
> Si posteste cu'ndurare,
> Uite-am pacatuit !
>
>-Ai furat ? intreaba popa
> -Nu,pea sfinte !Fara vrere
> M-am dat diavolului, hopa
> C'o gradina de muiere !
>
>-Vai de mine, vai de mine...
> Greu pacat ai savirsit...
> Insa daca-mi spui cu cine,
> Poate fi-vei mintuit.
>
>-Nu pot, a raspuns Arvinte,-
> Sa-mi fac chinul si mai greu,-
> Nu pot s-o divulg, Parinte,
> Ca ma bate Dumnezeu !
>
>......Era'nalta si frumoasa,
> Parul blond si ochi de jar,
> Gura dulce,voluptoasa,
> Dintii de margaritar...
>
>-Nu cumva ai fost cu Tantzi
> Din Smirdan,de peste drum ?
> -Nu pot s-o divulg, ca Domnul
> Ma trazneste chiar acum !
>
>.....Si-avea flori la cingatoare,
> Trup de crin imbobocit,
> Mijlocel de fata mare,
> Numai buna de iubit..
>
>-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
> Cea usoara ca un fulg ?
> Din Buzesti ? -Cere-mi si viata,
> Insa nu pot s-o divulg !
>
>......Durdulie, 'mbujorata,
> Numai cintec, numai joc,
> Cind te-a strins in brate-odata,
> Ai simtit in vine foc !
>
>-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana
> Care sade pe Neptun ?
> -Sfinte, geaba-mi zgindari rana,
> Fiindca tot nu pot sa spun !
>
>.....O comoara tainuita,
> Fruct in dragoste scaldat,
> Toata plina de ispita,
> Toata plina de pacat ..
>
>- Bine,du-te ,mediteaza,
> Si vii miine,mai dispus,
>Domnul sa te aibe-n paza,
> -Sarut dreapta ! Si s-a dus .
>
>Ajungind in colt, ca vintu,
> S-a-ntilnit cu Calistrat
> Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul
> De pacat te-a dezlegat ?
>
>-Inca nu ! raspunse-Arvinte
> Foarte vesel si vioi,
> Dar aflai de la Parinte
#5543 (raspuns la: #5530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Interesant. Nu ai cerut opin - de ikoflexer la: 12/03/2004 00:50:06
(la: Ecologically right)
Interesant. Nu ai cerut opinii, dar ma aventurez. Pentru mine momentul in care calul a inceput sa vorbeasca a ucis farmecul povestei. Deja calul a fost introdus foarte bine deja, si nu era nevoie sa spuna nimic. Faptul ca dispare incetul cu incetul il face pe cititor curios, dar vorbitul pare extra, fara nici un rost. Sfirsitul cu pestii si apoi cu personajul principal e bun.

O alternativa ar fi: calul nu dispare de tot; ochii ii ramin. Vioi si vii ca 'ntotdeauna. E mult mai cutremuratoare desfigurarea decit disparitia completa. Posibil ca unele parti sint regasite. Intre timp personajul principal pune ochii in acvariu, si se vad si mai mari decit in realitate. I-as face albastri. Pestii ii supara pe ochi, asa ca ochii sint pusi intr-un pahar mare. Trebuie schimbata apa in fiecare dimineata. Dispar pestii incetul cu incetul. Putem pune ochii la loc in acvariu. Apare botul si capul calului in acvariu, la reuniunea de 1 an. Apare gitul si nu mai e loc. Dar acum sintem obisnuiti cu ochii in acvariu... deci ne trebuie un acvariu mai mare. Apare si corpul. Acvariul e marit din nou. Pina la urma apa inunda camera, si personajul principal cu ochii si restul calului sint acoperiti incetul cu incetul de apa. La geam apare vecinul cu nevasta. Nevasta remarca: "uite ca i-a disparut urechea lui X" (unde X e numele personalului principal).

Scuze, n-am putut sa ma abtin :)
- ikoflexer
Liah si maneaua versus muzica de calitate - de AlexM la: 16/06/2004 23:08:39
(la: Manele Sau House)
Cred ca este vorba de un razboi al culturilor. Sincer vorbind, sint putini oameni care se entuziasmeaza ascultandu-l pe Bethoween, poate ceva mai multi ascultandu-l pe Verdi si poate mai multi care asculta pe Ravel. Dar acest gen de muzica nu este o muzica care place "nativ" ci ea incepe sa placa dupa ce incepi sa o intelegi, dupa ce ai primit o bruma de educatie muzicala de acest gen.
Nativ, omului ii plac tocmai aceste manele simple care sint mai mult sau mai putin similare cu strigaturile care se faceau si acum 200-500 de ani la horile din sat, cu aceleasi subintelesuri de natura sexuala ca si acum. Desigur, limbajul fiind mai moderat ( apud sarba lui Cãcuricã cu versurile: alba esti, frumoasa esti, de ce neica nu iubesti, esti alba ca laptili sa mi te intorci cu spatili, etc.etc.etc)

In fond hai sa lasam snobismul la o parte si fatarnicia tot asa. Sint melodii vesele cu texte simple, uneori caraghioase, uneori prea vulgare, dar sint melodii care au un ritm vioi si care "prind", sint usor de prins si fredonat si au priza la public. Vreti sa impuscati publicul ? Vreti sa faceti campanie "educationala"? Qui bono? E un curent care v-a trece cum au trecut si celelate genuri muzicale care erau in anii 70-80 cand peste tot se canta "portofele portofele", "cenushareasa", "azi e zi de vorbitor" s a m d.
Un Verdi sau un Porumbescu or sa ramana, aceste manele or sa se duca.

Alex
#16303 (raspuns la: #14705) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aliceeeeeeee - de Belle la: 13/07/2004 15:31:52
(la: Pacatul)
tocmai primita de la var-mea:

SUNT PACATOS, PARINTE !
ANONIM

La parintele Vintila
Vine-Arvinte,cam sfios
Si ii spune: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit-
Si posteste cu'ndurare,
Uite-am pacatuit !

-Ai furat ? intreaba popa
-Nu,pea sfinte !Fara vrere
M-am dat diavolului, hopa
C'o gradina de muiere !

-Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savirsit...
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mintuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte,-
Sa-mi fac chinul si mai greu,-
Nu pot s-o divulg, Parinte,
Ca ma bate Dumnezeu !

......Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasa,
Dintii de margaritar...

-Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smirdan,de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg, ca Domnul
Ma trazneste chiar acum !

.....Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit..

-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ?
Din Buzesti ? -Cere-mi si viata,
Insa nu pot s-o divulg !

......Durdulie, 'mbujorata,
Numai cintec, numai joc,
Cind te-a strins in brate-odata,
Ai simtit in vine foc !

-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun ?
-Sfinte, geaba-mi zgindari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun !

.....O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat ..

- Bine,du-te ,mediteaza,
Si vii miine,mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza,
-Sarut dreapta ! Si s-a dus

Ajungind in colt, ca vintu,
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul
De pacat te-a dezlegat ?

-Inca nu ! raspunse-Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi !

~~~
I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#17760 (raspuns la: #17758) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Dumnezeule, cata luciditate! - de (anonim) la: 05/12/2004 15:03:11
(la: Un Craciun perfect)
...si, in continuare, vorba lui Camil Petrescu, cea mai adanca, cea mai clara: "cata luciditate, atata drama".
Gandesc si eu, ca si tine. Dar ce mult mi-ar place sa mai pot gandi ca si corespondenta ta!
Scriu aici asa, in dorul Lelii, am intrat aici din intamplare. Va salut pe toti. Va urez maximum de bucurii, in conditiile date.
vio,
la viorico@yahoo.fr
#30758 (raspuns la: #6432) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
SUNT PACATOS, PARINTE ! L - de ana000 la: 21/12/2004 19:10:56
(la: RADETI CU ION PRIBEAGU)
SUNT PACATOS, PARINTE !

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si ii spune: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos !

Chiar in saptamana mare
Cand tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, AM PACATUIT !

- Ai furat ? intreaba popa,
- Nu, Prea-Sfinte ! Fara vrere
M-am dat diavolului, hopa
C'o gradina de muiere !

- Vai de mine, vai de mine ....
Greu pacat ai savarsit...
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mantuit !

- Nu pot, a raspuns Arvinte -
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg, Parinte,
Ca ma bate Dumnezeu !

... Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce, voluptoasa,
Dintii de margaritar...

- Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smardan, de peste drum ?
- Nu pot s-o divulg, ca Domnul
Ma trazneste chiar acum !

...Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata-mare,
Numai buna de iubit...

- Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ?
Din Buzesti ? - Cere-mi si viata,
Insa nu pot s-o divulg !

... Durdulie, 'mbujorata,
Numai cantec, numai joc,
Cand te-a strans in brate-odata,
Ai simtit in vine foc !

- Mai, Arvinte-ai fost cu Leana,
Care sade pe Neptun ?
- Sfinte, geaba-mi zgandari rana,
Fiinca tot nu pot sa spun !

... O comoara tainuita,
Frunct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat...

- Bine, du-te, mediteaza,
Si vii maine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza,
- Sarut dreapta ! Si s-a dus.

Ajungand in colt, ca vantu',
S-a-ntalnit cu Calistrat
Care l-a-ntrebat: - Prea Sfantul
De pacat te-a dezlegat ?

- Inca nu ! raspunse-Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi !
fiecare are parere cand nu cunoaste adevarul - de makedon la: 12/03/2005 00:06:13
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Eu am istoria si nu parerea,dar de cand a devenit un american expert istoric???????poate despre indienii care i-au macelarit se poate sa fie expert,pai dupa el grecia a fost imperiu,macedonia e ocupata de greci,si maine poimaine va spune ca Moldova este ocupata de Romania si trebuie data Moldovei inapoi,Transilvania sa fie data ungariei,si uite asa ramanem fara sireturi,(vezi CIA)eu as propune profesorului american sa afle mai bine cand a fost descoperita america si dupa aia sa se amestece in istoria Europei.pai dupa mintea unora ar trebuii sa-i uitam pe DACI,ca si cum nu au existat,tine-ti istoria propun,mandria de a fi DAC sa nu piara,ca peste cativa ani o sa-ti para rau.
Priveste injosirea popoarelor prin schimbarea istorie lor.
Eu de exemplu pe manualele de istorie as pune pe Vlad Tepes asa cum l-am pus pe tricoul meu(cu toate ca-s makedon)pe Stefan,pe Mircea,as pune uite asa de mari poze cu ei,dar nu as pune prezentatoarea unui canal de televiziune,si nu face-ti absolut nimic,nici o greva,nici o plangere adresata Doamnei pentru a cere singura retragerea ei de pe manualele de ISTORIE si a ramane doar reprezentatoare de televiziune(sa-i ajute Domnul)
Ok o cer eu
Stimata Doamna,care Luna va harazit un creier miraculos,Ermis va harazit intelepciunea,Afrodita va harazit ochii vioi care uitandu-ma la televizor imi transmit bunatatea,natura cata abondenta cuprinde in sanul ei a revarsat totul in Dumneavoastra,Cuvintele asi au rostul doar pentru Dumneavoastra si altcineva care va stimeaza si va respecta apeleaza la intelegerea dumneavoastra intelectuala,prin a va cere retragerea fotografiei dumneavoastra din manualele de istorie si prin a lasa copii sa invete despre istoria neamului ROMANESC.
Istoria nu poate fi regizata
Va multumesc din suflet pentru intelegerea Dumneavoastra
Cu multa stima si respect Makedon
#39196 (raspuns la: #33993) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lilisan - de Intruder la: 24/05/2005 12:39:41
(la: Ce se intampla pe piata imobiliara?)
sigur ca terenurile si casele sunt scumpe...cele mai bune afaceri au fost in primii 2- 3 ani dupa revolutie...dupa principiul primul venit, primul servit...
de ce cohorte de italieni, turci, israelieni, bla, bla, bla...? pai, fiecare proprietar- fie el presoana fizica sau juridica are dreptul sa vanda la cel care ofera mai mult...
sa nu ne vindem tara... ca si se-nghesuie multi s-o cumpere...
n-o vinde nici ionescu, nici popescu...ea se vinde pe euro, pe ochi frumosi, pe un santaj acolo, ceva...
ce nivel locativ superior, cand sunt familii cu 3-4 persoane in 2 camere, cand nici sinistratii ramasi de pe urma inundatiilor n-au primit decat niste conserve, niste paturi si niste vorbe umflate...
cecilia are dreptate, am si eu cazuri in familie...bunul luat cu japca de comunisti nu-l poti CUMPARA...desi el trebuie retrocedat, tu ca om cu bun simt, esti dispus sa-l cumperi la pretul pietei, chiar daca ti se cuvine de drept...nu, nici asa nu se poate, traim in balcani, in romania...
hai mai bine sa muncim si sa lasam pe altii sa gandeasca in locul nostru, nu?
ah, da! si sa nu uitam sa mergem la vot in pas vioi...
Jurnalisti, securisti, teroristi si malagambisti... - de ampop la: 02/06/2005 12:18:47
(la: Trei ziaristi romani rapiti in Irak?)
Romania este un stat sui-generis , aparent democratic si aliat NATO, in esenta cleptocrat si ambiguu...Mai demult (26/04/2004) spuneam in "Romania si NATO" ca "doar o schimbare radicală a clasei politice româneşti, a justiţiei şi a serviciilor de informaţii ar putea face ca România să fie într-adevăr o ţară membră NATO ce apără aceleaşi valori şi nu un „cal troian” prin care „ceilalţi” au acces la informaţiile alianţei." sau ca "they won't shoot on allies" referindu-ma la irakieni :). Gura pacatosului. Increngatura de relatii economice intre ex/ofiterii de informatii si lumea araba a creat se pare monstri. Oare de 15 ani presa "democratica" nu a realizat evidenta? Chiar si indivizi cu un IQ la limita pot sa realizeze asta. O Romanie condusa de bande securisto-activiste mafiote, raspandite gospodareste in toate partidele politice. It was obvious my friends! Dar si publicitate si presa era/este tot in mana acelorasi formatori de opinie oculti. Acum buboiul incepe sa puta. Mai ziceam tot atunci ca: "Un citat atribuit eronat lui Abraham Lincoln ar trebui să fie scris în toate instituţiile statului român :
“You can fool all of the people some of the time,
and some of the people all of the time,
but you can't fool all of the people all of the time”…
din nefericire pentru asa-zisii conspiratori de trei lulele ciuhapul a fost dat americanilor. Poate mai gangureste ceva cu privire la legaturile lui Omar Hayssam cu Securitatea si "partidul" (adica PSD, PD-NL, UDMR, PPPPRMMM, PCCCP..etc) si cu rapirea orchestrata se pare de la Bucuresti (ar fi culmea!).
Pe langa eternele balbe si gogomanii mediatice, gulgute pentru un public semi-oligofren, baietii "veseli" isi trag la gioale intre ei, cu un spor nemaiintalnit! Tin minte cum mai demult aceiasi baieti veseli si vioi puneau sub ascultare ilegala telefonul unei sarace batrane evreice bolnave, de 85 de ani , atunci cand fratele ei din US venea s-o viziteze in Romania. Lupta cu terorismul :)))). Care va sa zica spionii imperialisti iudeo-masoni atenteaza la suveranitatea Romaniei, care este in relatii fratesti economico-mafiote cu lumea araba, nu-i asa? :))))
Sa asteptam coacerea bubei. The clock is ticking...tick,tick,tick....


Mario
#52805 (raspuns la: #51506) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca tot s-a terminat cu bine aceasta criza :) - de ivory la: 03/06/2005 09:19:05
(la: Despre ziariştii răpiţi în Irak)
va propun un mic poem :))

poem:
Chel Zorab

La Base vine un arab,
irakian sau chiar ciuhab.
"Sun, Base, neam de-al Qaidean,
direct de la Bagdad veneam
s-o vand pe Marie-Jeanne.

Am shi-un munaf, doi ziaristi...
Ia marfa, hai, ca nu te rishti!
Itzi fac reduceri la pachet
Draga bromitzi sa tzii secret
cum te shtiam ca marinar
cu mersul drept, cu parul rar,
cand targuiam sa-tzi fac colet
carpeta din Bazar."

Cristoi, Popeshti rasar din cort
sa ia bomboana de pe tort.
ca trei sunt vii, ca unui-i mort..
ca ar vrea bani, c-ar vrea ca noi
sa ne luam trupele-napoi...
ca e prost Bush, deshtept Chirac...
ce cautam noi la razboi
tocma-n Irak?

Iar Base s-a-ncruntat semetz,
negociind cerutul pretz.
A-nchis un ochi, s-a ras in cap,
Cu Pleshu a devenit satrap,
La Ungurean shi la Saftoi
Le-a dat "Culcat!" shi "Pas vioi!"
Le-a dat shi "Trap!"

"O mie de parai primeshti?"
"Efendi, cat de darnic eshti!
Mai pune nishte milioane
Shi-tzi dau shi-o frantzuzoaica, coane!"
A scos banutzul din ciorap
Sa-l satisfaca pe ciuhap.
Shi-asha, taticu, ca-n poveshti,
S-a-ntors cu buhu-n Bucureshti
si se sfarshi cu chiu shi vai
rapirea din parai.
gabi - de donquijote la: 15/07/2005 15:36:07
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
pai incearca mersul pe jos in pas vioi (5-6 kmh), nu ritm de hopping, yoga - bineinteles numai 'hata' (pozitii si respiratii) fara meditatie si altele prostii - regleaza transferul de energie in corp, nu ia mult timp si nici nu arde calorii care trebuie bagate inapio...
cataline - de cico la: 24/07/2005 20:57:44
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
hai te rog, nu face pe victima :(

Draga Cico, te-ai tot intrebat mai intii daca sint mai putin dotat intelectual, apoi mai necopt ca virsta, acum asta.

Cit se poate de fals! Ti-am criticat modul de rationare logica si m-am gindit ca esti tinar, dind dovada de pripeala si nerabdare. Nici pomeneala de vorbele rastalmacite pe care le scoti aici (ceva-ceva ma face sa cred ca nu vin chiar dintr-o inocenta lipsa de intelegere :( ).

Nu mai puteam sa te vad decit cu sutana, fiindca mi-era f greu sa-nteleg cum un om ce pretinde peste tot ca-n urma cu 3 ani era ateu convins sare asa brusc la un activism clar impotriva a tot ce i se pare lui c-ar fi anti-ordodox. Cei ce devin credinciosi sint inclinati sa vorbeasca mai degraba de credinta, nu atit de mult de biserica. Inteleg acum ca poate exista o alta explicatie (sindromul acela de oboseala cronica), chiar daca (fara suparare) te dovedesti unul din cei mai vioi pe-aici cind e sa-mprastii in nestire si deplasat (cu degetul intins spre cei care n-au gasit "adevarul" tau) epitetele de "atei", "dogma stiintifica", "evolutionism=comunism" s.a.

Pt ca ma facut efort mai mare la scrierea mesajelor, starea sanatatii mi s-a inrautatit pt scurt timp. Si cum nu vreau sa-mi dau viata pe acest site, o sa scriu probabil mai rar.

Acuma, sper ca nu blamezi pe nimeni pe-aici pentru asta. Toti am ramas cred in limitele bunelor maniere, chiar daca unele polemici (doar te-asteptai la asta, nu?) au fost mai aprinse. Esentialul e sa nu te implici si tu prea mult sufleteste in ele, ca sint doar simple discutii, nu-i nimeni pe-aici care sa caute raul altuia fiindca nu-i de acord cu el.

Insanatosire grabnica! Si chiar daca Dzeu ajuta, nu uita sa continui sa treci si pe la doctor. Sint sanse mari sa dai peste vreunul (harazit cu duhul sfint, desigur ;)) care in final sa te vindece.
#60991 (raspuns la: #60941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'neaţa - de gaga la: 13/09/2005 09:39:59
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
bună dimineaţa
spălaţi faţa!
ochii somnoroşi,
apoi dinţii cei frumoşi!
vă gătiţi de grabă,
să vă apucaţi de treabă.
la cafea v-aştept şi eu
lângă heleşteu.
ia vedeţi şi voi
hai! fiţi mai vioi!
am cafele
pentru beizadele.
şi cadâne unduioase
din cele mai ochioase.
dacă nu vă plac,
hai pe lac.
luaţi neveste, nu copii
ca să faceţi nebunii
soţiori drăgălaşi
să vă facă papanaşi.




'neaţa la toate toţi şi - de gaga la: 26/09/2005 10:02:26
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Dragilor, aseară nici la mine nu a mers net-ul, iar eu am avut un week-end...
Un week-end plin,
Cu cer senin.
Ne-am nuntit de zor
Şi am dansat cu spor.
Au fost muzici şi mâncare,
Pentru fiecare.
V-am păstrat aici
Cafeluţe mici, Şi bineînţeles
Vinul bun, de soi ales.
M-am gândit la voi,
Căci vă ştim vioi.
Dar de dimineaţă
Eu vedeam în ceaţă.
Aşa că m-am odihnit,
Iar azi mi-am revenit.
Drept urmare, vă urez cu nerăbdare
Spor la trebă-n continuare!

După o după-masă plăcută astăzi PLOUĂ iar, dar nu aşa de rău.
Anisia, într-adevăr obeliscul de la Costineşti este la pământ, iar casele mici din chirpici s-au dus, au rămasw curţile în care la vară vom putea pune corturile!
revin
#74704 (raspuns la: #74564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel Racovitan - de Valeriu Cercel la: 17/10/2005 00:58:07
(la: Gripa aviara II (epigrama))
Referitor la duhoarea ce exista in jurul "patratului sahistilor":

Sahistii-n Cismigiu la noi,
Nici o miscare nu le scapa,
Pe tabla toti se dau vioi,
Dar nu isi duc caii...la apa!
Multumesc de citire, si toate cele bune!
Valeriu
#79226 (raspuns la: #79217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vocabular specific vinurilor - de Shtevia la: 25/10/2005 20:34:28
(la: La o cana cu vin !)
Calitatile generale ale vinului se evidentiaza prin termeni ca: armonios, generos, viguros, elegant, fructuos, catifelat, consistent, plin, ingrijit, vioi, original, bine constituit, matur, echilibrat. Totodata se pot evidentia neimplinirile calitative sau defectele vinului: molatic, dur, trecut, degradat, cu gust de doaga, de otet, de mucegai, casat, etc.
Culoarea poate fi apreciata printr-o gama sensibila de nuante ce merge la vinurile albe de la alb-verzui, galben-pai, galben-verzui, galben auriu inchis cu nuante portocalii. La vinurile rosii, gama de nuante este de la rubiniu deschis pana la rosu-rubiniu inchis, rosu-caramiziu. Pe fondul acestor nuante, culoarea vinurilor este apreciata prin termeni ca: aprinsa, intensa, stralucitoare, vie, clara. Defectele se exprima prin: pamantie, intunecata, stinsa, ofilita.
Limpiditatea vinului se apreciaza in dreptul unei surse de lumina, de preferat o lumanare pentru vinurile rosii si la lumina zilei sau a unui bec mat pentru vinurile albe. Termenii de apreciere sunt: limpede cu luciu, foarte limpede, limpede, putin limpede, opalescent, tulbure si foarte tulbure.
Vinozitatea se apreciaza prin termeni ca: viu, alcoolic, cu nerv, vinos, ametitor, expresiv, plat, moale, slab vinos.
Finetea este evidentiata prin termenii: fin, placut, delicat, nobil, imbietor, catifelat, distins, sobru, grav, echilibrat, ferm, suav, savuros, comun, astringent, crud, grosolan.
Continutul in zahar: sec (pana la 4 grame zahar/litru), demiseci (5-12 g zahar/l), dulceag, demidulce (13-20 g/l), dulce (peste 50 g/l), de desert, licoros, acru, aspru, dur, amar. De asemenea, prin termenii: dulceata placuta, neplacuta, excesiva, respingatoare.
Buchetul: fin, natural, parfumat, placut, deosebit de placut, buchet de vin invechit, buchetat, trezit, imbatranit, neplacut, rasuflat, alterat.
Continutul in alcool personifica vinurile in: usoare, slabe, usor alcoolice, tari acloolice, aspre, arzatoare.
Gustul este unul dintre cele mai importante criterii de apreciere ale vinurilor si caracterizeaza astfel vinurile: vinuri armonice, putin armonice, dizarmonice, bine alcatuite, echilibrate, cu personalitate, agreabile, putin agreabile, neplacute.
hm, treaba nasoala... - de reincarnat la: 08/11/2005 06:06:45
(la: Iubire interzisa?)
florya,

Stim ca Biserica Ortodoxa interzice casatoriile de genul asta. Nu stiu daca casatorindu-te in aceeasi zi ar face o exceptzie?!... Si nu stiu de ce ar face...
Totusi, controlarea casatoriilor in functzie de gradul de rudenie este mai mult o problema stiintzifica decit religioasa.
La catolici de exemplu este permisa casatoria intre "veri primari" la ortodoxi nu este permisa nici intre "veri de gradul al doilea"...
In cazul tau, biserica nu permite sa te casatoresti cu barbatul pe care il iubesti, asa cai ai doua alternative: 1. Te casatoresti cu el numai la primarie si traitzi fericitzi pina la adinci batrinetze...
2. nu va casatoritzi si traitzi "de facto".
Eu as prefera a doua varianta. Dragostea este mai dulce cind este ilegala...:-)))

Vorbind de popi uite o poezioara simpatica:

*SUNT UN PACATOS, PARINTE!*

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit !

Ai furat ? intreaba popa
Nu prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
In gradina c'o muiere !

-Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savirsit...
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate vei fi mantuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg Parinte
Ca ma bate Dumnezeu !

......Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasa,
Dintii de margaritar...

-Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smirdan, de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg ca Domnul
Ma trazneste chiar acum !

.....Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit..

-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ?
-Cere-mi tot, ba chiar si viata,
Insa nu pot s-o divulg !

......Durdulie, 'mbujorata,
Numai cintec, numai joc,
Cind te-a strins in brate-odata,
Ai simtit in vine foc !

-Mai Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun ?
-Oh! Degeaba-mi zgindari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun !

.....O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat!

-Bine,du-te ,mediteaza,
Si vii miine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza!
-Sarut dreapta ! Si s-a dus .

Ajungind in colt, ca vintu'
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care ntreba: -Ei, Prea Sfintul
De pacat te-a dezlegat ?

-Inca nu ! raspunse Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte*
Inca trei adrese noi !*
honey, - de maria de la medgidia la: 08/11/2005 18:50:43
(la: Drogurile. Ati incercat?)
referitor la comentariul tau cu tipurile de droguri... diferentele intre cocaina si ecstasy, etc... vreau sa-ti impartasesc cateva observatii psihologice de bun-simt la care practica in domeniu mi-a facilitat accesul...

am observat ca exista o legatura intre tipul de drog si tiparul psiho-comportamental al dependentului... n-am gasit sa citesc nicaieri despre asta, n-am idee daca s-a scris sau nu, sunt observatii personale...
adica, ce vreau sa spun este ca

- un anxios, manat mereu de la spate pentru sarcini pe care si le asuma si care-l sufoca si carora nu le face fata, mai exact tipul temperamental coleric, va alege derivati de amfetamine pentru a fi high... k, cristal-meth, methamphetamine, sunt derivati de amfetamina utilizati in tratamentul obezitatii (afara deja o buna parte sunt interzisi, dar in romania xenicalul - medicament se vinde cu peste 4 milioane cutia, folks)... ei ard receptorii de L-dopamina, senzatia consumatorului e de o energie incontrolabila, senzatia de oboseala - care este o sonerie vitala a organismului, ca foamea, setea, durerea etc - nu mai ajunge la creier, normal ca omuletzul slabeste fara sa vrea, e mai vioi fara sa vrea, etc...
sunt droguri de club, ca baietii trebuie sa stea treji si sa faca consumatie... danseaza pana cad pe jos...

- consumatorul ocazional de cocaina vine din zoma ierburilor de obicei (marihuana, hasis)si s-a plictisit de capitzele de weed (care afara e mai ieftina decat un pachet de tigari Marlboro, de exemplu - info ale mele provin din GB), de obicei sunt persoane degajate, stapane pe sine, "de viata", cu oarecare cultura, departe de imaginea popularizata a drogatului... ei incep prin a testa o linie, doua just to have fun si sa atinga straturile mai profunde si eliberatoare ale fantasmelor personale... in cautarea echilibrului si a stabilitatii...

- consumatorul de heroina este tipicul infantil, imatur, lipsit din copilarie de afectiunea, ingrijirea materna si increderea in sine... el este dependent de starea de bine idilic, cu abolirea normelor, pe care i-o da consumul, el cauta sa rezolve aceasta fixatie in copilarie (pentru cunoscatori, ma refer la varsta narcisismului primar si secundar al lui melanie klein, la incapacitatea mamei de a-l contine pe copil)...

- consumatorii de halucinogene (ciuperci, etc) sunt in general firi artiste, boeme, rebeli contra autoritatii si normelor, cu unele probleme legate de relatia cu tatal, care normeaza si ordoneaza lumea copilului...

pot sa speculez si pentru alte tipuri de droguri, dar prefer sa vorbesc strict din ce am observat, ca sa evit sa aberez...

--------------------
counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
#85837 (raspuns la: #85564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...