comentarii

vocabular-ul Roman


Cauti rezolvarea subiectelor de la simularea bac-ului la matematica?
O gasesti la linkul de mai sus, la cursul 22, sectiunea 22.01 :)
www.prepa.ro
Pentru DESTIN - de ueit la: 22/10/2004 12:16:14
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cum ai trimis doua comentarii voi incerca sa raspund la ambele aici.

"Sa vedem ce numim confuzii?"

Chiar asha. Ia sa vedem!

"Tu afirmi:
"Nu vad cum doctrinele privitoare la "raportul dintre trup si suflet"
sunt in afara subiectului."

Pui la indoiala folosirea de catre mine a cuvantului doctrine in
stiinta...de acord?apoi revii cu ce am scris mai sus!!!???deci esti confuz de
acord?"

1) Fraza itzi apartzine:

"Privind raportul dintre trup si suflet, trebuie sa recunoastem ca
exista diverse doctrine."

Itzi aduci aminte? Tu ai spus-o. Nu m-am declarat de acord cu
formularea ta, doar tzi-am intors-o ca pe o intrebare. Deshi incepe sa devina
obositor te mai rog inca o data sa ne deslusheshti shi mie shi
celorlaltzi participantzi la forum care sunt aceste "doctrine". Nu am pretentzia
unor expuneri pe larg. Doar cum se cheama, daca eshti de acord cu ele,
daca da de ce da, daca nu de ce nu, etc. In felul asta o sa-ti pot
raspunde mai putzin "confuz" shi pote mai aflam shi ceva nou.

2) Facand abstractzie de punctul 1), perfect valid de altfel,
ratzionamentul tau este shi asha compromis. Unde vezi tu cuvantul
"shtiintzific" asociat cu "doctrine" in comentariul meu? Cine spune ca nu
sunt religioase? De altfel tu eshti singurul care poate shti despre ce
anume doctrine este vorba.

Confuz de acord, coane Fanica!

"Ce cunoastem despre acest cuvant doctrine unde il mai intalnim?"

Ce importantza are asta? Ne apucam sa studiem vocabularul limbii
romane? Parca ziceai sa nu deviem de la subiect.

"Eu te-am raspuns...

Unde mi-ai raspuns? La ce?

"tu ai localizat acest cuvant numai si numai in religie!!!???"

Or fi shi alte doctrine: economice, militare, politice. Ce relevantza
au insa ele raportat la nemurirea sufletului?

"De ce? transferi discutia numai pe plan religios?"
" ai "deturnat tendentios" subiectul catre religie."

In argumentatziile pe care le-am facut religia joaca un rol secundar.
Eu m-am bazat pe observatzii shtiintzifice, nu mi-am demonstrat punctul
de vedere atacand religia ci aducand argumente pozitive. Este insa
firesc sa abordez si religia, care dupa cum spuneau shi ceilaltzi
corespondentzi este in stransa legatura cu ideea de nemurire a sufletului.

A spune ca "transfer" sau "deturnez" discutzia in plan religios este absurd. Probabil
recunoshti asta:

"Credinta in nemurirea sufletului este impartasita aproape in
unanimitate de miile de religii si secte ale crestinitatii.O intalnim ca
doctrina oficiala a iudaismului.In hinduism,aceasta credinta sta la baza
invataturii reancarnarii.Musulmanii cred si ei ca sufletul traieste dupa ce
corpul moare.Animismul african,sintoismul si chiar budismul,predau
variatiuni pe nemurirea sufletului."

"Ai intrat in discutii cu si despre stiinta(pe care nici eu nici Mary ,nici Souris nu au combatut-o ci evident ii stim rolul ei.)."

Nu vad cum ai putea combate stiintza in sine. Cum insa eshti in evident dezacord cu unele din concluziile ei ma ashtept sa aduci argumente. Nutresc sperantza ca ai astfel de argumente shi ele nu se reduc la "sufletul e nemuritor ca asha simt eu" sau "ca asha vreau eu" sau "asha zice Petre Tzutzea".

"Existenta eterna a sufletului trebuie privita din toate
unghiurile...chiar si stiintific."

Eu am facut-o. Ashtept shi de la tine acest lucru.

"Imi place sa dialogam insa nu pierzand timp..."

Iata primul lucru spus de tine cu care sunt de acord. Pai hai sa vedem
cine pierde timpul. Dupa cum ai putut vedea am dat raspunsuri pe larg
lui Mary si lui souris. Am putut face aceasta pentru ca shi opiniile lor
au fost clar exprimate. Tu in schimb evitzi sa combatzi in mod direct
argumentele pe care le-am adus. Eu spun ca sufletul e produs de creier,
tu imi tranteshti "dualismul metodologic insurmontabil". Eu explic de
ce cred ca religia este eronata, nedemna de urmat, tu te agatzi de
antinomia doctrina - stiintza, imi reproshezi ca schimb subiectul, dar in
rest nimic; nici un contraargument. Reciteshte, te rog, comentariile pe
care le-am publicat, daca nu eshti de acord cu argumentele mele adu
dovezi care sa le infirme, ridica problemele care in conceptia ta imi
contrazic punctul de vedere.

"Un timp indelungat teoria evolutiei apartinand lui Charles Darwin a fost acceptata pe scara larga."

Teoria evolutziei a fost acceptata cu greu la inceput. Doar in prezent ea este acceptata pe cale larga.

"Oamenii (fara credinta ) s-au asteptat probabil ca, in timp,credulii,ignorantii sau poate naivii sa mai creada in Creator."

Presupun ca ai vrut sa zici "...naivii sa NU mai creada...".

Cum potzi sa stii tu ce au gandit ei?

" nimic mai fals..."

Straw man.
Faptul ca multzi oameni sunt credincioshi e un argument pentru validitatea religiei? Catzi oameni crezi tu ca shtiu in ce consta teoria evolutziei ca sa se poata decide? Tu crezi ca o cunoshti?

"Insa nu a fost asa...multi oameni de stiinta afirma azi in mod deschis ca exista un Creator. Tot ce se poate, poate ei nu cred in Dumnezeu...sau in Biblie,insa sunt convinsi ca proiectul vizibil in lumea vie indica in mod logic existenta unui Creator cu o inteligenta ce noi ca semeni nu am atins-o inca."

Potzi sa exemplifici? Care sunt acei "multzi" oameni de stiinta? Astept un raspuns insotzit de citate din care sa reiasa ce zici tu, shi anume ca:

"sunt CONVINSI ca proiectul vizibil in lumea vie indica IN MOD LOGIC existenta unui Creator"

"Poti tu sau oricare dintre semeni sa numesti/numeasca pe acesti oameni de stiinta naivi?"

Nu pot sa ma exprim de vreme ce nu shtiu despre cine vorbeshti. Oamenii de stiintza pot fi shi ei naivi.

Sa intzeleg ca eshti creatzionist? Daca tot ai adus vorba potzi sa-mi spui carui curent creatzionist aderi? Poate ceva bibliografie?

"Ma opresc aici ,pot sa mai vin cu argumente."

Nu am vazut argumente ci doar afirmatzii.

In final vreau sa-ti spun ca ti-am urmat sfatul de a citi si comentariile mai vechi.

Itzi respect suferintza si nu vreau sa ti-o adancesc. Dar, dupa cum zici:

" suntem prin creatie liberi,liberi in gandire"
"Cine se teme de suferinta...va suferi de teama."

Numai bine!

P.S. Argumente in favoarea opiniei mele gaseshti la:

http://www.ebonmusings.org/atheism/ghost.html
http://www.infidels.org/library/modern/lifeafterdeath/immortality/index.shtml

Sunt materiale bine argumentate care merita citite.
#25926 (raspuns la: #25903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jimmy cecilia - de thebrightside la: 30/01/2006 13:06:56
(la: Cine ma poate ajuta?)
Cata amareala in sufletul tau...
Te-a obligat cineva sa dai ceva?! Pentru ce acesta palma peste fata?!
Ai avut vreodata nevoie de ajutor?! Daca ai fi fost tratat/-a astfel ce-ai fi simtit?!

Tu te-ai gasit sa dai lectii de gramatica?! Cata ipocrizie! Imi amintesc clar titlul unei conferinte initiate de tine care a provocat valuri de revolta din partea cafegiilor care vorbesc corect limba romana. Ma refer la "Clima si natura este complect dereglata".
1. Nu ai facut acordul intre subiect si predicat.
2. In vocabularul limbii romane, cuvantul "complect" nu exista!
#102950 (raspuns la: #102779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Andre - de Honey in the Sunshine la: 22/02/2006 23:02:39
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Da, ai dreptate. Imi cer scuze:
1)pentru "fana", care in vocabularul limbii romane nu exista
2)pentru ca intr-adevar, a fost o concluzie personala faptul ca iti place, nu ai folosit expresia asta.
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
#107675 (raspuns la: #107673) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
posibil - de iulia m. la: 26/03/2007 00:41:50
(la: Mita)
si gasim ca pe langa spaga exista si alte sinonome.vocabularul limbii romane e acum mai bogat.as propune si cuvantul "atentie";mai mica sau mai mare,atentia deschide usi,inchide ochi;are multe roluri in societate.
#181047 (raspuns la: #181033) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
merci - de AmunRe la: 09/10/2008 19:54:51
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
Eu nu-s de acord cu "mersi" ca fiind corect. Desi explicatia a fost "e vorba de limba romana" eu enul nu stiu de existenta cuvantului acestuia in vocabularul limbii romane decat de cand a fost importat din limba franceza cu ortografia "merçi". Un cuvant importat de obicei nu isi schimba ortografia. Si in sprijinul acestei idei dau exemplele: hamburger, pizza.
scuze - de lory78 la: 14/10/2010 08:50:31
(la: Nişte chestii despre Ana)
Nu sunt sigura daca in vocabularul lb. romane exista termenul corelativ, daca exista ar trebui sa se numeasca "masculinism" ca si in engleza. Oricum noi avem "misogin" nu? Ei inseamna misogin, doar ca mi-a venit asa firesc si fluid maschilist/maschilism si l-am scris fara sa reflectez prea mult. Stii, cand stai departe de tara de atata timp se mai intampla si gafe d'astea. Nu vreau sa spun ca am uitat romana, dar pt. a gasi anumite termene mai putin uzuale trebuie sa relfectez putin. Aici nu vorbesc mai cu nimeni pe ro si scriu in it, deci mea culpa, perdono, perdono!
#574373 (raspuns la: #574085) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lory78 - de RSI la: 14/10/2010 08:54:30
(la: Nişte chestii despre Ana)
nicio problema, chiar nu eram sigur ce inseamna. Oricum, perseverand pe Cafenea o sa-ti imbogatesti vocabularul in romana.
Oricum, iti urez bun venit pe Cafenea!
#574375 (raspuns la: #574373) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fir de iarba - de latu la: 28/11/2010 20:29:23 Modificat la: 28/11/2010 20:35:07
(la: Inapoi in Romania?)
Dupa ce-ai absolvit cu brio - pe romaneste numai cu brio o sa mearga, banuiesc - lic-ul (trei ani, daca-l faci la seral) si pe urma mergi la facultate (inca f'o cinci) au trecut 8 ani. Adica ai 28.
Pe urma te-ntorci in Belgia, unde descoperi cu stupoare, ca nu ti se recunoaste diploma, decat daca... (Aici inlocuieste punctele cu examen de diferenta, specializare, compensare, etc... Nu stiu ce se cere in Belgia). Inca niste vreme.

Pe urma, esti in primul job, (ca doar intre timp ai invatat limba si aceasta nu mai e un obstacol nu-i asa?).
O sa constati - deja in timpul petrecut pentru recunoasterea diplomei - ca vocabularul tehnic romanesc o sa fie destul de dificil de folosit in limba patriei noi. Si-atunci - cel tarziu atunci - o sa te framante iarasi intrebarea: "Sa merg inapoi in Ro?".

Nu ti se pare un pretz cam prea mare pentru lasitatea de-acum?
Ah! Nu-i lasitate?
Atunci du-te la o scoala unde sa inveti limba tarii in care esti. Doar limba. Sau ia ore particulare. Si (deci nu "sau") citeste zilnic de la A la Z un ziar de mare tiraj (Nu, nu unul de bulevard, ci unul cu text mult, cu columne (adica articole din acelea care comenteaza) si cu putine poze), cu dictionarul langa tine.

Bate-te pentru viitorul tau. Varianta intoarcerii e infrangerea pe care o recunosti tu insati intr-o lupta care se numeste "viata" si care lupta inca nici n-a inceput.
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce zici de putina limba roman - de Coca Aimee la: 29/07/2004 01:06:52
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Ce zici de putina limba romana (includ si gramatica, se intelege)?
Esti certat rau cu ea?
Cu "american-english" cum stai?
Crezi ca cei de aici nu isi fac o parere din modul cum vorbim si ce vorbim?
Numai ca cei de aici sunt ceva mai diplomati si nu te fac sa intelegi ce gandesc.
Ma feresc sa te intreb ce "job" ai aici ... dar imi imaginez, dupa modul tau de exprimare.
Nicaieri asemenea vocabular nu e apreciat :aici, acolo ... as avea multe de spus ... sunt si eu de foarte mult timp pe aceste meleaguri ... dar ...
#18523 (raspuns la: #16205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romane vesel...bye! - de ampop la: 25/01/2005 07:50:04
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Imi pare rau ca am reusit sa te fac sa pierzi controlul psihic. Zau ca n-am vrut! Este treaba ta cu ce te ocupi...iar despre "Vocabularul vulgar pe care il folosesti spune totul." probabil ca altii (respectiv admin) m-ar fi exclus demult din forum, cuvantul "cur" facand parte integranta a limbii romane, cu sinonime fund, dos etc. Mi-am permis sa folosesc figura de stil pentru a defini colaboratorii regimului comunist. Mai mult, Teohar Mihadas utiliza sintagma "mirositori de cur" pentru definirea acelorasi colaboratori ai securitatii si partidului comunist. Mai citeste si alta literatura decat operele complete ale tovarasului Nicolae Ceausescu sau materialismul dialectic.Sau mai citeste poate si ce mai scrie si Mircea Dinescu...why not?
Iar despre "shalom yourself" nu inteleg ce vrei sa spui...Shalom inseamna pace iar "shalom brother" "pace frate" caci esti traitor in Australia nu in Burkina Faso. Ti-am oferit pace si tu ma acuzi si imi doresti "Sufera in mizeria si paranoia ta!". Ii fi oare putin antisemit?...Poate...cred ca se potriveste profilului tau dupa textele tale.
Mario
PS adevaratii national-comunisti erau Romani Verzi si antisemiti!
#34454 (raspuns la: #34235) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce sunt romanii cum sint?!... - de Dr Evil la: 18/02/2005 04:49:17
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Comunismul a avut o influenta foarte mare in modelarea caracterului nostru. Numai daca te uiti pe acest site si citesti unele dintre comentarii iti poti da seama cit sintem de "mici" si defaimatori la adresa poporului nostru. Intotdeauna incercam sa gasim scuze inloc sa ne asumam responsabilitatea faptelor noastre.

Dintre cei care au emigrat unii s-au schimbat altii nu si nici nu se vor schimba.

Cu toate astea nu numai comunismul este devina. Asezarea geografica a contribuit la modelarea caracterului nostru BALCANIC. Cuvinte ca "ciubuc", "bacshish" "pacaleala" sint bine inradacinate in vocabularul si comportamentul nostru.

Exploatarea si conditiile economice au avut cel ami puternic efect.Tot timpul am fost exploatati si supti de resurse. Fie de romani, turci, rusi si acum de toata lumea... Conditiile economice, nu numai din timpul comunismului - hai sa fim drepti, poporul roman nu a fost bogat niciodata - ne-a invatat sa fim hoti, smecheri (nu in sensul bun al cuvintului), lasi si egoisti. Ne-am pirit si dat in git unii pe altii la cea mai mica ocazie.

Cum am fost inainte de comunisti?... Cum sa fim?!... cam la fel. Daca te uiti in istoria poporului nostru nu o sa gasesti prea multi domnitori sau conducatori de tara care au murit de moarte buna. Cei mai multi au fost asasinati, tradati, vinduti... Sau condamnati inainte de a fi judecati...

Deci, desi comunismul a avut oarecare influenta... totusi felul nostru de a fi are radacini mult mai adinci in istorie.

Dar sa fim drepti, nu toti romanii sint la fel. Avem si oameni de inalt nivel al constiinetei si onestiei. Oameni capabili care au reusit si reusesc sa faca mindrie tarii.

"Si daca ramuri bat in geam...
De ce nu tai copacul..."
#36579 (raspuns la: #36558) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana - de Dinu Lazar la: 01/08/2005 19:51:51
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
vedem o interesanta discutie despre fotografie si limba romana la Softpedia, la adresa
http://forum.softpedia.com/index.php?s=5155c1bc6a54f859ced949ccce3d5455&showtopic=70795

Care e problema... din punctul meu de vedere chestiunea mi se pare nenegociabila.
Acolo unde exista termeni consacrati in limba romana trebuie folositi acestia - exista si reglementari legale in acest sens, dar nu am chef sa pierd timp sa demonstrez acest lucru; webmasterii au datoria sa cunoasca aceste legi, pentru ca sunt legi, limba si folosirea termenilor corecti nu e la liberul arbitru al fiecaruia.
Nu exista scuze; folosirea altor termeni imi transmite semnalul ca cel in cauza nu a trecut nici pe la scoala, unde in clasa a shaptea se invata inca in Romania - sigur, sumar, dar se invata - optica si notiunile de fotografie.
Oricit ar citi un pasionat literatura engleza, el nu trebuie sa foloseasca in texte romanesti decit consacratele obiectiv, vizor, obturator, exponometru, si tot asa.
Cine era la toaleta la o tigara la scoala sau poate chiar nu a trecut pe acolo are acum tot timpul sa se perfectioneze si sa vada corect cum stau lucrurile; se pot citi pe indelete in romaneste cunostintele de liceu privitoare la aparate foto la
http://www.referatero.com/referate/fizica/FIZ10/Despre_aparate_foto.php
si la
http://www.e-scoala.ro/fizica/aparat_foto.html

In cele doua foarte scurte materiale se poate invata si exersa si vocabularul romanesc de specialitate, care nu e greu decit pentru cei care nu o au de loc cu neuronii; sunt maxim 10 cuvinte esentiale care nu ar trebui stilcite, interpretate si fandosite: obiectiv si nu lentila, diafragma si nu apertura, profunzime si nu dof, punere la punct si nu focusare, vizor si nu viufainder, etc.

De asemeni la fotomagazin.ro sunt explicate aceste notiuni primare si exista foarte multe articole scrise precis, exact, simplu si elegant de CSR, intr-un limbaj romanesc mult superior oricarei reviste romanesti sau forum unde se mai vorbeste de fotografie.

Exista chestii negociabile si variabile; exista arta si in arta orice e posibil; dar cind e vorba de limba romana, si mai ales de termeni - tehnici!- consacrati si foarte buni, cred ca nu ar trebui facut nici cel mai mic rabat de la corectitudinea limbii si de la respectarea ei.
Fotografie nu se face la noi de citeva luni si subliniez ca mi se pare un barbarism de neinchipuit si o dovada de incultura indiscutabila stilcirea limbii romanesti unde nu e cazul.
Au mai fost astfel de momente, cind frantzuzismele erau la moda la 1900 si ne asasinau unii cu furculition si lingurition; acu vaz ca veni rindul aperturii si shuterului shuterizator.
Chestiunea e mai importanta decit pare... cel putin mie asa mi se pare.
Cine tine mortis la apertura, laitmetru sau viufainder, sa scrie tot textul in engleza si nu e nici o problema; introducerea acestor termeni in limba romana insa mi se pare o chestie care spune multe...
Sigur, nu sunt lingvist, nu ma pricep, poate ma insel. Orice e posibil.
Se poate face un trebonal de jmekeri care sa spuna imediat ca sunt un inapoiat si un frustrat si ia sa-mi vad eu de papuci si halatzel; in sinea mea nu pot sa spun decit, ca tipul ala acu 500 de ani, "si totusi se misca..."
#62871 (raspuns la: #62824) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mesaj pt biserica romana - de cataprice la: 21/01/2006 12:08:24
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Scuzati vocabularul , dar asta simt eu pentru ei

http://biserica.org/Publicatii/2001/NoX/XII_index.html


Eu traiesc in Statele Unite , intr-o tara cu adevarat
libera si mi se face greata cind va vad cit sinteti de
ipocrite.(poparesele ipocrite)


In opinia mea , voi catelele perverse din biserica
romana sinteti o adunatura de scroafe perverse,
grase-imbuibate , pedofile si ipocrite.Cum sinteti fa
asa grase daca tineti post?!!!
Ce va fute pe voi fa tirfe nemernice grija
homosexualilor?
Sinteti geloase ca sinteti babe batrine si nu mai
puteti suge, in frunte cu teoctista? ( Iapa-
bulangioaica sefa , despre care s-a scris si in
Libertatea)

Nu luati fa exemplu de la poparesele din
America-pedofile molestatoare de copii?!

NU VA E FA RUSINE?!!!!


http://en.wikipedia.org/wiki/Teoctist

Teoctist I born Toader Arãpaºu on February 29, 1915,
is since 1986 the Patriarch of the Romanian Orthodox
Church.

He was born as the tenth of the eleven children of
Dumitru and Marghioala Arãpaºu, of Tocileni, Botoºani
County.

In 1928 he became a novice at Sihãstria Voronei
hermitage and later at Vorona Monastery He became a
monk on 6 August 1935 at the Bistriþa-Neamþ Monastery.
In 1940, he began his studies at Theology School at
the University of Bucharest, which he graduated in
1945. On March 1, 1945, he was sent to Iaºi, where he
was ordained hieromonk on 25 March 1945 and
archimandrite in 1946. Between 1946 and 1947, he
studied Letters and Philosophy at the University of
Iaºi.

At the beginning of the year 1947, the Holy Synod of
the Romanian Orthodox Church revoked the archimandrite
rank due to his pro-Communist opinions, the decision
being published in the official newsletter of the
Romanian Patriarchy, the "Biserica Ortodoxã Românã"
magazine, no. 1-3 of January-March 1947.

Arãpaºu associated with an archiereus-vicar, Justinian
Marina, also a pro-communist cleric who attacked in
press his superior, Irineu Mihãlcescu, the mitropolite
of Moldavia. In the meantime, the Communists gained
power in Romania and the Communist authorities
replaced Irineu Mihãlcescu with Justinian Marina. In
1948, Justinian became Patriarch of Romania and
shortly after, in 1950, Teoctist became patriarchal
bishop-vicar, being the secretary of the Holy Synod
and the rector of the Universitary Theological
Institute of Bucharest between 1950 and 1954.

In 1962, he was named bishop of Arad. In 1963, an
attempt to make him the leader of the Romanian
Orthodox community of the United States failed after
the US authorities refused to grant him a visa. In
1973, he became the Archbishop of Craiova and
Metropolitan of Oltenia and in 1977 the Metropolitan
of Moldavia and Suceava. In 1981, he used money of the
Orthodox Church to sponsor the Politehnica Iaºi
football team.

In 1986, he became the Patriarch of the Romanian
Orthodox Church. As patriarch, he was an ally of the
Communist authorities, aproving the demolition of 26
historical churches in Bucharest. He also send many
felicitation telegrams to Nicolae Ceauºescu, who also
gave many old valuable printings and other heritage
objects.

After the Romanian Revolution of 1989 he resigned and
fled to the Sinaia Monastery and in January 1990, the
Holy Synod of the Romanian Orthodox Church accepted
his resignation. The new power, lead by Ion Iliescu
called him back to Bucharest and in March 1990, he
returned to lead the Romanian Orthodox Church and one
month later, in April 1990 the Holy Synod revoked its
decision of accepting the resignation.

After 1989, various accusations were made in the
Romanian press, including that he was a collaborator
of the Securitate, the political police in Romania,
that he was a homosexual and a legionary who
participated in the vandalizing of a Bucharest
sinagogue. The last two accusations were based on a
1950 file found in the archives of the Securitate. The
official response of the Orthodox Church was that the
file was made by the Soviets with the intent of
destroying the Romanian Church





#101477 (raspuns la: #98141) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Romanii nu inteleg aromana." - de Daniel Racovitan la: 29/12/2006 13:26:52
(la: Limba aromâna)
"Romanii nu inteleg aromana."

Te contrazic. Eu inteleg cel putin 90% din text.
Totul le sa stii cum sa citesti.

"Sunt multe cuvinte care se aseamana, dar un roman descifreaza franceza e mai usor decat aromana."

Este adevarat daca te referi la romana contemporana_, in care 70% din vocabular este importat din franceza si italiana.

Incearca sa citesti un text in aromana cautand cuvinte romanesti arhaice sau invechite (cum se foloseau acum 100 de ani), adaugand un accent modovenesc, si vei vedea ca intelegi tot. Daca te uiti doar la aromana contemporana (in care abunda importurile din greaca si macedoneana), evident ca nu vei intelege mare lucru.

Probabil ca limba romana vorbita pe timpul lui Stefan cel Mare are vocabularul cel mai apropiat de limba aromana 'clasica', sa zic asa.
#165665 (raspuns la: #66735) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romania fara moldova ar fi - de (anonim) la: 23/08/2003 17:48:11
(la: A avea baieti in Moldova...)
romania fara moldova ar fi ca america fara texas, adica nimic
cate victime in Romania ? - de (anonim) la: 25/08/2003 02:55:55
(la: Canicula in Franta, bila neagra pentru Raffarin)
Dar cate victime in fiecare an in Romania ? si nu numai ale caniculei, ci si ale frigului, iarna... Citisem acum catata vreme ca 40.000 de oameni mor in Romania degeaba (asta insemnand persoane care ar fi putut salvate in conditii normale de ingrijire...).
lalilu_5@yahoo.fr
satanism in Romania - de ratusca la: 15/09/2003 05:38:04
(la: Satanism in Romania)
Am intrat pe cele doua site-uri; spooky intr-adevăr. Este incredibil, ca poate exista asa ceva in Romania, cand avem atatea lipsuri. Dar daca ma gandesc mai bine, "un focar de infectie" se instaleaza acolo unde sunt lipsuri. In cazul de fată lipsa banilor duce la neancredere in puterile proprii, slabiciune iar adolescentul, in general, cauta vise, insa acestea sunt traite cu ajutorul "additivilor".
Pe chat-ul italian era un tip "contedracula principe del mondo" nu am putut sa-mi d-au seama daca era una "falsor" sau era un satanist inrait. Vorbea doar de poftele....probabil niciodata deajuns satisfacute. Era, practic, scos de pe chat doar cand i se vorbea la fel de urat.......
Am zis: "foarte multi romani - de Daniel Racovitan la: 24/09/2003 08:55:53
(la: Cel mai mare defect al francezilor)
Am zis: "foarte multi romani capabili" si nu "doar romani capabili".
#405 (raspuns la: #404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cauti rezolvarea subiectelor de la simularea bac-ului la matematica?
O gasesti la linkul de mai sus, la cursul 22, sectiunea 22.01 :)
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: