vraj

daca apelati la gigi, chiar daca nu cere rsplata, serviciul trebuie platit intr-un fel sau altul ca altfel se pierde vraja. un guiness sau o casata e deajuns:)

Alarma generala
Cred ca mi s-a produs o vraja in ...calculator. Nu, nu se uita la mine lung si nici nu ofteaza, doar ca serios mi-a aparut totul in limbaj HTML!!! Noroc ca-l inteleg. Hai sa nu mai vorbim de vecina, Belle, pliz :)

daca ai ratacit vreun obiect, sau pur si simplu nu-ti amintesti unde l-ai pus, intorci un pahar cu gura-n jos si gasesti imediat:))
verificat, 100% proof (ca si vodca buna)...:)
o folosesc si la lucru. colegii deja stiu asta si daca ma vad cautand imi aduc un pahar (merge si cu pahare de hartie sau ple=polystiren expandat numai sa aiba forma de trunchi de con intors, nu cilidrice). i-am ajutat pe cativa sa gaseasca tot felul de chestii ratacite. (spuneau dupa aia ca nu-i vraja, deodata si-au amintit unde pusesera....lol - dupa ce au cautat de au inebunit).

"A face vraji" inseamna a actiona sau a te juca cu sau la nivelul energetic al celuilalt,a incerca sa-l influentiezi cumva,cel putin ii afectezi in bine sau rau aura, depinde de vointa.
Ca de ex. :Ierburile ce erau folosite inainte ca leacuri, erau folosite spre binele respectivei persoane in cazul unei eventuale boli. Desigur se executa metode si de a face rau din dusmanie sau invidie. In cazul acesta iti dai cu singurata singur seama...

ce-i ursa mare?
vraja in seri romantice senine

ce-i corabia

sunt noua pe acest site si am ajuns la el cautand date despre vrajitorii.De ce le cautam? nu pentru ca m-ar interesa sa practic asa ceva ci pentru ca acum cativa ani mergand pe strada o tiganca mi-a smuls un fir de par cu o viteza si o dibacie uluitoare.Pe cand mi-am dat seama ce se intamplase ea era deja la o distanta rezonabila si nu puteam sa incep sa ma iau la pumni cu ea.Ar fii fost chiar culmea sa incep sa ma bat cu ea sa-mi dea firul de par inapoi.Nu credeam in vrajitorii,eram chiar indiferenta si ignoranta la asa ceva,nici macar nu am dat prea mare atentie incidentului....dar am probleme cu toate relatiile sentimentale.toate ajung pana intr-un anumit punct(acelasi) si pe urma gata pare ca este un blocaj pe undeva si nu mai merge.Nu stiu nimic despre vrajitorie,nu stiu daca se pot face vraji cu un fir de par, de aceea va rog pe cei care sunteti mai in tema sa ma ajutati sa-mi dau seama daca a fost facuta o vraja sau nu asupra mea.
Cu drag,
moonlesstar

salut pe toata lumea, si eu sunt noua pe acest site; acum l`am descoperit cautand si eu la randul meu, ceva despre motto`uri. imi pare bine k l`am descoperit si sper sa facem o echipa buna in domeniul "comentarii" si ce mai apare pe`aici. cat despre povestea ta moonlesstar, ce pot sa-ti spun este ca: cine crede in vraji, vrajitoare, farmece, magie..etc, este normal sa creada si k dk ceva nu le iese bine inseamna k asta este cauza. dk te incalzeste cu ceva sau dk vrei intradevar sa aflii raspunsul la intrebarea ta, din cate stiu eu, cu un fir de par se pot face multe farmece, deobicei se spune k sunt cele mai periculoase cele care sunt facute folosind firul de par al unei persoane, dar nu vreau sa te sperii, insa nu sunt multe persoane care se baga sa faca asta, pentru chiar dk-tzi fac tzie rau, se intoarce raul si impotriva persoanei care a facut`o. cat despre faptul k spui k a trecut aceasta tziganca pe langa tine si tzi-a rupt/smuls firul de par, din senin n`o face nimeni dk nu are nimic cu tine...poate k cineva a vrut sa`ti faca "ceva" in domeniul asta si a pus`o pe aceasta persoana sa`tzi smulga firul..."dar am probleme cu toate relatiile sentimentale.toate ajung pana intr-un anumit punct(acelasi)" Mai ales fiind vorba de o problema in relatziile tale sentimentale, atunci e clara treaba, pt k de ce nu ai probleme in alte domenii? Tot ce potzi face, este sa te duci pe la biserica, pt k dk te duci la o vrajitoare sa`tzi "dezlege" ceea ce a fost facut, s-ar putea sa`tzi ia si bani multzi si sa nu`tzi se rezolve nimik...Sper sa`tzi fi fost de folos.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.
Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte
Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari. Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav. Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.

Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
si nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina-
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, si-a incheiat anul prin acuzatii extrem de grave la adresa Romaniei, poate cele mai dure atacuri lansate vreodata de la Chisinau la adresa autoritatilor de la Bucuresti. "Romania a ramas unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania. Romanii ba se vor frati, ba spun ca ne vor acorda ajutor in Europa. Dar noi niciodata nu i-am rugat sa ne ajute. Daca nu vor inceta sa aiba asemenea atitudine, problema relatiilor moldo-romane va iesi din hotarele noastre. Vom ruga comunitatea internationala sa intervina. Alta cale de a scapa de aceste rude nu avem", a declarat Voronin in cadrul unei interviu acordat, la sfarsitul saptamanii trecute, postului de televiziune NIT din Republica Moldova. Mai mult, Vladimir Voronin considera ca autoritatile de la Bucuresti "ataca liderii de la Chisinau din cauza ca vor sa distraga atentia opiniei publice din Romania de la problemele existente in aceasta tara". Trecand apoi la atacul la persoana, Voronin a zis: "Ion Iliescu se afla la finele celui de-al doilea mandat. El ar vrea sa plece frumos si destoinic, dar societatea romaneasca vrea sa afle raspunsul la unele intrebari, inclusiv legate de decembrie 1989. Presedintelui Romaniei niciodata nu i-a fost comod sa raspunda la asemenea intrebari. De aceea, acum, au loc aceste atacuri asupra noastra". Voronin - care sustine ca stie "foarte bine" ce s-a intamplat in 1989, deoarece la momentul respectiv ocupa functia de ministru de Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti, parte a fostei URSS - il acuza pe Iliescu de implicare in uciderea familiei Ceausescu. "Este vorba despre refuzul repetat al autoritatilor URSS de a permite avionului familiei fostului conducator roman, Nicolae Ceausescu, sa aterizeze la Bolgrad, in Ucraina, cand in Romania a izbucnit revolutia. (...) De ce atunci Iliescu si Gorbaciov n-au permis avionului lui Ceausescu sa aterizeze? De ce Iliescu nu raspunde acum la aceasta intrebare? De ce presedintele roman se uita peste gard, dar nu in ograda sa?", se intreaba Voronin, incercand sa provoace raspunsuri la aceste intrebari din partea presedintelui Iliescu. Raspunsurile insa se mai lasa asteptate, asa cum se lasa asteptata si o reactie din partea oficialilor de la Cotroceni, care se pare ca au fost luati prin surprindere de aceste atacuri, sau poate doar sunt prinsi in vraja sarbatorilor de sfarsit de an.

Asa e; cand calul a inceput sa vorbeasca parca s-a rupt vraja :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

Totusi, cred ca literatura n-ar trebui sa renunte la un scris estetic. Personal nu agreez dadaismul.
Proza ta Ovidiu, desi contine imagini suprarealiste uneori naucitoare, e consecventa, ceea ce rezulta intr-o lectura placuta. Exista un univers al lor, o vraja, pe care tu nu o rupi niciodata. Daca ai face-o atunci n-ai mai fi scriitorul care esti.

Pe cand ruperea vrajei din story-ul cu calul e ca si cum, in timpul vizionarii Calauzei lui Tarkovsky, cand esti absorbit in poveste, s-ar aprinde brusc luminile din sala de cinema si vine unul imbracat in clown care sa iti ceara "sefu' ai o tigara?", ulterior lamurindu-te ca reprezentatia lui facea parte din spectacol.


..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"

Titlul initial era "Cum m-am transformat eu in pasare"; a fost gasit pe moment, si schimbat tot pe moment.
Cat despre comentariul referitor la copite, branhii sau cozi, nu inseamna ca pasarile ar avea asa ceva; pur si simplu pot fi efecte secundare ale unor vraji nereusite. Poate nu am fost eu clar in exprimare. Scuze.

Eu am obtinut acea stare de contiinta iluminata citind si epuizand toate cartile lui Coelho care au aparut pe piata romaneasca. Efectul Coelho a fost cu adevarat extraordinar, atat cat a durat. Eram cu totul alt om, desi cineva apropiat mi-a spus ca am cazut intr-o extrema, in conditiile in care eu credeam ca sunt in sfarsit in echilibru. Acum " vraja a trecut" iar eu traiesc experienta inutilitatii si revolta(spre care am inclinatie) fata de lumea in care traiesc. sunt prea multe intrebari la care vreau cu disperare niste raspunsuri revelatoare dar totodata am nostalgia acelor clipe de pace si bucurie interioara la care sper sa ma intorc intr-o zi.

pe unii, i-am cunoscut indeaproape: laieti, spoitori ...isi puneau corturile la marginea satului si pazeau vacile comunitatii, spoiau ceaune, la schimb, pe hrana.
eram copil si buna ma tinea sa nu ma duc la ei, ca 'ma umplu de paduchi'.:)

ei bine, ma duceam si-i urmaream cu ochii lacomi: hainele starostelui, mustata lui, cozile impletite ale femilor si fustele alea care se invarteau naucitor in dans, clinchetul monedelor din par si al salbelor, tropotul talpilor goale in praf al liotei de puradei care se porneau intotdeauna s-alerge ca la un semn ... si caii - doamne sfinte, caii!!!
ii domoleau cu vorba si-i incalecau fara capastru ori sa, intrau calare in goana in apa Buzaului, involburand apele ...un tigan din asta m-a urcat pentru prima data pe un cal si m-a plimbat incet vreun ceas, timp in care nici nu putem rasufla de incantare.
tiganii astia traiau in alta lume, sistemul lor de valori imi parea atunci teribil - i-am vazut cum se judecau si am vazut pedepsele!!!

o mare parte a copilariei mele s-a derulat sub vraja acelor ceasuri petrecute cu ei...

nu, tiganii de-atunci (cinstiti si mandri) nu-s oamenii pervertiti care duc faima tarii peste mari.

atat le spun acelora ce nu i-au cunoscut: nu dati cu piatra in ce vi se pare ca stiti.
ce nu vedeti, ar putea fi mai profund si v-ar aduce in marele pacat de-a savarsi nelegiurea de a lovi in lucruri care, printr-o ironie, v-au scapat.

Cind eram in tara eram incintat de Tutea. Vazusem la TV interviul luat de Liiceanu... citisem citeva carti scrise despre el.
Toate cele de mai sus ma adusesera intr-o 'stare Tutea'- intelegeam cuvintele folosite de el prin prisma celor vazute la TV- expresia fetei, a ochilor.
Desi interviul mi-a ramas in minte multi ani, anul trecut am gasit in pod singura carte despre Tutea (de fapt am doar trei carti romanesti in casa) si apoi m-am dat la recitit pe Internet.
Imi pare rau sa spun, dar am gasit multe din acele citate (nu ma refer la cele pur despre religie) mai mult ca o replica, unele extremiste. Multe nu mi se mai pareau cugetari...am uitat 'starea Tutea', inexistenta rautatii in ceea ce vroia sa se lase inteles.
Imi aduc aminte ca Liiceanu (parca) a spus ca, Tutea cind scrie isi pierde vraja. Ca scrisul pune forma gindurilor...
Din cite stiu eu, pina prin '92, Tutea nu avea nimic publicat. Se spunea ca tot ce scrisese in inchisoare, cam 1000 pagini, fusesera confiscate si distruse.

Se pare ca totusi Tutea a publica o carte dupa plecarea mea din tara.

Poti sau poate cineva imi dea niste detalii despre aceasta carte sau carti Tutea a scris...si daca cineva a auzit daca acel interviu luat de Liiceanu ar fii pe DVD? Alte inregistrari pe DVD?

Pe curind
P.S. Nu am vrut sa trollez dar, fiind subiectul deschis de tine si vazind ca ai facut de mai multe ori referire la Tutea in aceasta Cafenea, poate esti mai la curent.

"Craii de curte noua".

de Mircea Cartarescu, aparut ieri (1 septembrie) in Jurnalul National

"Intre studiile psihologice, psihologia cuplului ocupa un loc extrem
de important. Caci orice cuplu, de orice tip (sot si sotie, Marx si Engels,
Stan si Bran, Butch Cassidy si Sundance Kid, Sacco si Vanzetti, Ginger si
Fred etc. etc.) capata o identitate aparte, numita de specialisti gestalt,
diferita de cea a celor doi componenti.
Exista, de exemplu, nebunie de cuplu, in care, de fapt, doar unul
dintre membri e nebun, dar ii induce convingerile sale delirante si
celuilalt. Exista, de asemenea, comportament criminal de cuplu: cei doi
membri nu ucid cand sunt separati, dar cand se-ntalnesc devin o formidabila
masina criminala - Ian Brady si Myra Hindley, de pilda. Exista si cupluri
alcatuite din persoane atat de diferite-ntre ele, incat pare aproape
imposibil sa-ti dai seama ce-i uneste, de fapt, pe cei doi. Mai ales ca-ntre
ei, de multe ori, in loc de afectiune, nu poti detecta decat ura, dispret si
frustrare.

In asemenea cazuri, scrie un mare autor roman, Mateiu Caragiale, nu
poate fi vorba decat de o forma sau alta de viciu. In faimosul sau roman
"Craii de Curtea-veche", el si descrie un astfel de cuplu, format din
Pasadia, boier decazut, si Gorica Pirgu, calauza sa in scarboasa si obscena
viata de noapte bucuresteana. Cei doi se detesta si, in conditii obisnuite,
n-ar putea fi vazuti niciodata in acelasi mediu, dar atractia viciului e mai
puternica decat orice diferenta structurala sau sociala dintre ei. Ei sunt
nedespartiti, in ciuda tuturor tentativelor de evadare, de parca-i
tine-mpreuna o vraja rea. Astfel de cupluri nu sunt rare nici in casnicie,
nici in afaceri, nici in politica, si provoaca mereu uimirea spectatorului
din exterior.

Ce-i tine-mpreuna pe Iliescu si pe Nastase, noii Pasadia si Pirgu ai
unei Curti noi? Ce fel de alianta paradoxala mai e si asta? La recentul
congres PSD s-a afirmat ca legatura lor are "o forta extraordinara". Pentru
mine, tandemul celor doi e un spectacol grotesc si tulburator. Fiindca rar
poti intalni oameni mai deosebiti ca fire, ca gandire politica si ca
interese aparente. Ion Iliescu e un gorbaciovist, un comunist cu fata umana,
credincios idealurilor din tinerete, om dintr-o bucata in felul lui, desi a
fost constrans, asemenea lui Galilei (!), la cateva retractari formale. Este
incoruptibilul care a tolerat sub umbra sa cel mai mare numar de corupti
care s-a vazut vreodata in Romania. E cea mai inadecvata persoana pentru
conducerea unui stat ce doreste sa inlature catastrofa trecutului, pentru ca
el insusi este trecutul ce-ar trebui inlaturat. E ponderat si modest de
obicei, dar prin manusa de catifea strabat adesea pumnalele de otel ale
ideologiei pe care masca sa de om de treaba o imbraca. Omul acesta anacronic
a fost nesansa istorica a tarii noastre in ultimii 15 ani: nici un lider
asemenea lui nu mai exista in fostele state comuniste - cu exceptia
semnificativa a celor din fostele republici sovietice. Nastase, pe de alta
parte, apartine altei generatii si altei viziuni. E politician "de cartier",
cinic, pragmatic, deloc insensibil la proprietate. Iliescu este crucea pe
care trebuie s-o duca. Sunt convins ca-i uraste fiecare zambet si fiecare
cuvant. A-ncercat de nenumarate ori sa se lepede de el, si de fiecare data
batranelul acesta aparent atat de fragil i-a tras peste bot, cam ca-n
"Karate Kid", cate-o laba magistrala, de l-a dat de-a berbeleacul. Ce chin
ingrozitor: sa nu poti guverna cum vrei tu din cauza tatucului, dar in
acelasi timp nici sa nu te poti dispensa de el, pentru ca fara el esti
nimeni. Poate sa tina, pe de alta parte, Ion Iliescu la baiatu-asta
rubicond, arogant si avid de bunuri lumesti? Recunoasteti ca e cu neputinta:
Nastase arata, de fapt, ca Uncle Sam calare pe-un sac de dolari din
caricaturile din tineretea actualului presedinte.

Adevarul e ca avem aici un cuplu construit pe viciu, pe viciul
mortal al puterii cu orice pret. Forta "extraordinara" a legaturii celor doi
e una hidoasa si maligna: cei doi formeaza-mpreuna o masina de adunat
voturi, teribil de eficienta intr-o tara in care presedintii de bloc sunt
toti dupa chipul si asemanarea presedintelui din varf, iar mafiotii locali
isi modeleaza trupurile si averile dupa titanul de la Cornu. Luati separat,
avem un pensionar si-un hip-hop-ist. Impreuna sunt gaina cu oua de aur a
partidului de guvernamant.

Din fericire, oamenii stiu ca e nevoie de o schimbare. Ca nu e
sanatos sa poposim in rada Uniunii Europene avand la carma un comunist si in
cala un urias partid al celor corupti. Si mai stiu ca nu e sanatos ca
Nastase sa-si arate suficienta si ca presedinte, in vizitele protocolare. Ca
acest paradoxal cuplu trebuie lasat in urma, in pubela istoriei, spre
usurarea celor doi si spre binele nostru, al tuturor".

Tot acum multi ani in urma am citit si eu colectia aproape completa a "nemuritoarelor" dar nu-mi amintesc povestea cu capra de "duminica". Ce-mi amintesc insa si sper sa-ti fie de ajutor, este o poveste despre un tip care se insoara cu o tipa care ziua era un fel de "tartacuta" (ma rog asta era termenul folosit in poveste dar din descriere parea mai mult un fel de creatura paroasa fara miini sau picioare) iar noaptea isi "lepada" pielea si devenea o femeie frumoasa si harnica. Acum, omul era multumit ca femeia ii facea toata treaba, noaptea, dar ii era rusine sa apara in lume cu tartacuta caci aceasta se tinea dupa el (rostogolindu-se usor prin noroiul ulitei) toata ziua.
In cele din urma se destanuie mamei (parca) si acesta il sfatuieste sa pindeasca pina adoarme sotia si sa ii arunce "pielea" in foc. Omul asa face si pentru ca se "baga" in vraja inainte de vreme (trebuia sa mai fi asteptat un an, dar de, nimeni nu l-a anuntat) nevasta se duce intr-un palat la capatul pamintului si el trebuie sa o caute si s-o ia inapoi. Evident ca dupa multe peripetii totul se temina cu bine.
Imi amintesc de acesta poveste tocmai pentru ca m-a frapat asemanarea ei cu Povestea Porcului.

S-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa!

L_B