te provoaca sa gandesti
vraja fir
despre vraji si vrajitoare
- de
alice angel
la: 12/11/2006 22:55:55
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI) salut pe toata lumea, si eu sunt noua pe acest site; acum l`am descoperit cautand si eu la randul meu, ceva despre motto`uri. imi pare bine k l`am descoperit si sper sa facem o echipa buna in domeniul "comentarii" si ce mai apare pe`aici. cat despre povestea ta moonlesstar, ce pot sa-ti spun este ca: cine crede in vraji, vrajitoare, farmece, magie..etc, este normal sa creada si k dk ceva nu le iese bine inseamna k asta este cauza. dk te incalzeste cu ceva sau dk vrei intradevar sa aflii raspunsul la intrebarea ta, din cate stiu eu, cu un fir de par se pot face multe farmece, deobicei se spune k sunt cele mai periculoase cele care sunt facute folosind firul de par al unei persoane, dar nu vreau sa te sperii, insa nu sunt multe persoane care se baga sa faca asta, pentru chiar dk-tzi fac tzie rau, se intoarce raul si impotriva persoanei care a facut`o. cat despre faptul k spui k a trecut aceasta tziganca pe langa tine si tzi-a rupt/smuls firul de par, din senin n`o face nimeni dk nu are nimic cu tine...poate k cineva a vrut sa`ti faca "ceva" in domeniul asta si a pus`o pe aceasta persoana sa`tzi smulga firul..."dar am probleme cu toate relatiile sentimentale.toate ajung pana intr-un anumit punct(acelasi)" Mai ales fiind vorba de o problema in relatziile tale sentimentale, atunci e clara treaba, pt k de ce nu ai probleme in alte domenii? Tot ce potzi face, este sa te duci pe la biserica, pt k dk te duci la o vrajitoare sa`tzi "dezlege" ceea ce a fost facut, s-ar putea sa`tzi ia si bani multzi si sa nu`tzi se rezolve nimik...Sper sa`tzi fi fost de folos.
"A emigra nu e in firea lucru
- de
Daniel Racovitan
la: 18/02/2004 03:03:47
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor) "A emigra nu e in firea lucrurilor"
Intrebare: ce este "firea lucrurilor" si cine o stabileste? .................................................................................. "nobody is perfect; I'm nobody"
... dar e in firea oamenilor
- de
mapopescu
la: 18/02/2004 07:00:54
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor) ... dar e in firea oamenilor :)
uite, ptr. caq esti pe fir, itzi trimit un link unde sint niste tablouri( pictura pe matase)ale Doamnei Mele.
Daca-tzi plac...potzi sa le lauzi;)) http://www.auktionen-blasian.de/Kunstgaleriex.html SB ................................................................ it's nice to be important, but it's more important to be nice ! "Craii de curte noua".
de Mircea Cartarescu, aparut ieri (1 septembrie) in Jurnalul National "Intre studiile psihologice, psihologia cuplului ocupa un loc extrem de important. Caci orice cuplu, de orice tip (sot si sotie, Marx si Engels, Stan si Bran, Butch Cassidy si Sundance Kid, Sacco si Vanzetti, Ginger si Fred etc. etc.) capata o identitate aparte, numita de specialisti gestalt, diferita de cea a celor doi componenti. Exista, de exemplu, nebunie de cuplu, in care, de fapt, doar unul dintre membri e nebun, dar ii induce convingerile sale delirante si celuilalt. Exista, de asemenea, comportament criminal de cuplu: cei doi membri nu ucid cand sunt separati, dar cand se-ntalnesc devin o formidabila masina criminala - Ian Brady si Myra Hindley, de pilda. Exista si cupluri alcatuite din persoane atat de diferite-ntre ele, incat pare aproape imposibil sa-ti dai seama ce-i uneste, de fapt, pe cei doi. Mai ales ca-ntre ei, de multe ori, in loc de afectiune, nu poti detecta decat ura, dispret si frustrare. In asemenea cazuri, scrie un mare autor roman, Mateiu Caragiale, nu poate fi vorba decat de o forma sau alta de viciu. In faimosul sau roman "Craii de Curtea-veche", el si descrie un astfel de cuplu, format din Pasadia, boier decazut, si Gorica Pirgu, calauza sa in scarboasa si obscena viata de noapte bucuresteana. Cei doi se detesta si, in conditii obisnuite, n-ar putea fi vazuti niciodata in acelasi mediu, dar atractia viciului e mai puternica decat orice diferenta structurala sau sociala dintre ei. Ei sunt nedespartiti, in ciuda tuturor tentativelor de evadare, de parca-i tine-mpreuna o vraja rea. Astfel de cupluri nu sunt rare nici in casnicie, nici in afaceri, nici in politica, si provoaca mereu uimirea spectatorului din exterior. Ce-i tine-mpreuna pe Iliescu si pe Nastase, noii Pasadia si Pirgu ai unei Curti noi? Ce fel de alianta paradoxala mai e si asta? La recentul congres PSD s-a afirmat ca legatura lor are "o forta extraordinara". Pentru mine, tandemul celor doi e un spectacol grotesc si tulburator. Fiindca rar poti intalni oameni mai deosebiti ca fire, ca gandire politica si ca interese aparente. Ion Iliescu e un gorbaciovist, un comunist cu fata umana, credincios idealurilor din tinerete, om dintr-o bucata in felul lui, desi a fost constrans, asemenea lui Galilei (!), la cateva retractari formale. Este incoruptibilul care a tolerat sub umbra sa cel mai mare numar de corupti care s-a vazut vreodata in Romania. E cea mai inadecvata persoana pentru conducerea unui stat ce doreste sa inlature catastrofa trecutului, pentru ca el insusi este trecutul ce-ar trebui inlaturat. E ponderat si modest de obicei, dar prin manusa de catifea strabat adesea pumnalele de otel ale ideologiei pe care masca sa de om de treaba o imbraca. Omul acesta anacronic a fost nesansa istorica a tarii noastre in ultimii 15 ani: nici un lider asemenea lui nu mai exista in fostele state comuniste - cu exceptia semnificativa a celor din fostele republici sovietice. Nastase, pe de alta parte, apartine altei generatii si altei viziuni. E politician "de cartier", cinic, pragmatic, deloc insensibil la proprietate. Iliescu este crucea pe care trebuie s-o duca. Sunt convins ca-i uraste fiecare zambet si fiecare cuvant. A-ncercat de nenumarate ori sa se lepede de el, si de fiecare data batranelul acesta aparent atat de fragil i-a tras peste bot, cam ca-n "Karate Kid", cate-o laba magistrala, de l-a dat de-a berbeleacul. Ce chin ingrozitor: sa nu poti guverna cum vrei tu din cauza tatucului, dar in acelasi timp nici sa nu te poti dispensa de el, pentru ca fara el esti nimeni. Poate sa tina, pe de alta parte, Ion Iliescu la baiatu-asta rubicond, arogant si avid de bunuri lumesti? Recunoasteti ca e cu neputinta: Nastase arata, de fapt, ca Uncle Sam calare pe-un sac de dolari din caricaturile din tineretea actualului presedinte. Adevarul e ca avem aici un cuplu construit pe viciu, pe viciul mortal al puterii cu orice pret. Forta "extraordinara" a legaturii celor doi e una hidoasa si maligna: cei doi formeaza-mpreuna o masina de adunat voturi, teribil de eficienta intr-o tara in care presedintii de bloc sunt toti dupa chipul si asemanarea presedintelui din varf, iar mafiotii locali isi modeleaza trupurile si averile dupa titanul de la Cornu. Luati separat, avem un pensionar si-un hip-hop-ist. Impreuna sunt gaina cu oua de aur a partidului de guvernamant. Din fericire, oamenii stiu ca e nevoie de o schimbare. Ca nu e sanatos sa poposim in rada Uniunii Europene avand la carma un comunist si in cala un urias partid al celor corupti. Si mai stiu ca nu e sanatos ca Nastase sa-si arate suficienta si ca presedinte, in vizitele protocolare. Ca acest paradoxal cuplu trebuie lasat in urma, in pubela istoriei, spre usurarea celor doi si spre binele nostru, al tuturor". citii comentariul tau desdemonoviciule si stii ce concluzie trasei? ca tu (sper ca e ok sa iti spun tu...) esti o fire foarte practica!!!! si e bine ca esti asa, caci uneori avem nevoie in jurul nostru de cei ce ne aduc cu picioarele pe pamant pe noi astia...mai visatori.
multam! Viata este timpul ce ne-a fost daruit de la prima pana la ultima clipa! Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.
De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata": 1 Nu sufăr vorba spusă cu emfază - Sinceritatea nu suportă falsul, Timid şi molcum îi răsună glasul Iar Adevăru-i stă mereu de pază. În sufletul curat găsesc oaza De sentimente mari, când sună ceasul, Poruncitor chemându-mă Parnasul Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază. Acolo-mi este raiul de lumină Spre care tind cu inima senină Când Poezia-n suflet se pogoară... Acolo râd şi plâng precum îmi place, Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface, Sunt simplă ca o strună de vioară. 2 Sunt simplă ca o strună de vioară, Deşi exprim şi culmea şi abisul, Conţin în mine iadul, paradisul, Speranţa, ura, dragostea de ţară . Moldova mea! Iubirea mea amară, Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul, Cu viitorul tău nutrescu-mi visul, Prin tine Universul mă-nconjoară... Ce dragi îmi sunt aceste sate albe Cu case ca mărgelele în salbe, Privite de pe deal în toi de vară, Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite, Băieţii tăi şi fetele smolite, Admir aroma crinului, fugară... 3 Admir aroma crinului, fugară... Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea Petala-i albă - pură ca iubirea, Ce frageda juneţe o-nfioară, Dar fii atent - prea multe, te omoară Aceste flori, deşi uimesc privirea Şi par să-ţi dăruiască fericirea Prin frumuseţea lor sublimă, rară. Un paradox cum se întâmplă-ades, Deşi e mult prea lesne de-nţeles : Aşa-i natura - veşnic ne şochează... Ci uneori îmi pare o trădare - Perfidia aceasta crunt mă doare Şi inima de dor mi se cabrează. 4 Când inima de dor mi se cabrează, Speranţa-mi ca un abur se topeşte, Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază... Patriotismul? Nu e doar o frază Cu care un popor se amăgeşte? Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte De cancerul verbal în metastază! Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine, Că dragostea ce-o port în piept la mine Pentru poporul meu - ea mă salvează... Cu ea mă simt păşind în nemurire - Mă las cuprinsă de nemărginire, Vibrând cu Universul într-o fază. 5 Vibrez cu Universul într-o fază Şi simt că sunt mai sigură de mine Când beau din energiile divine - De parc-aş trece-n altă ipostază. În alt diapazon îmi luminează Şi soarele din cer; Atunci, în fine, Micimile vieţi-mi sunt străine, Pământul neclintit îmi stă la bază. Sunt gata să împart cu toţi misterul Acestei stări de forţă... Efemerul Se sparge-n stânca asta solitară. Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă, Arunc calvarul grijilor din viaţă, Absorb din lut esenţa mea primară. 6 Absorb din lut esenţa mea primară, Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume - Naiadă în a valurilor spume, Driadă în pădurea seculară. Cu arborii renasc în primăvară Şi dau cu ei în floare - fără glume! Aceste mici minunăţii anume Îmi fac senzaţia vieţii clară. În miezul codrului mă simt acasă, Ating cu geana cerul de mătasă Şi fruntea mi se mistuie în pară... În arşiţele verii cu mirare Din cupele ei pline cu vigoare Sorb adierea vântului de vară. 7 Sorb adierea vântului de vară, Ce poartă rodul lanului în spate - Cu boabe de polen, înmiresmate El fecundează grâul şi secara. Această pâine-i dulce şi amară, Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate, Ea scoase din nevoi nenumărate Şi neamul, şi familia, şi ţara. Nu voi să iau nici cea mai albă pâine Din alt pământ, din mâinile străine, Căci maica noastră glia se-ntristează. Mi-a-mprumutat orice atom din mine Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine - Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza... 8 Eu prind cu gura ploaia, roua, raza - Orice-mi trimite cerul şi destinul; Suport plăcerea, umilinţa, chinul, Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează. Eu le accept pe toate, cât durează Această viaţă, căci urăsc suspinul. Dulceaţă şi venin - aşa e vinul, Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază! Să joci, de ai intrat cumva în horă - Ai de trăit un an, o zi, o oră? Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate... Dar am oricând o scumpă mângâiere - Să simt Frumosul până la durere Mă bucur pururea, că mi se poate! 9 Mă bucur pururea, că mi se poate Să simt căldura ţarinii străbune, Când bat călcâiu-n horă, să răsune Ecoul peste văi şi peste sate. În glia asta inima-mi se zbate, Din ea răsare versul meu pe strune Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade! Va spune Moartea, - vino, hai cu mine... Şi voi pleca spre zările senine Primindu-mi şi osânda, şi tainul. Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă! Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă, Să beau licoarea vieţii, ca rubinul... 10 Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul, Vrăjită de sclipirile-i solare Şi beată de aromele-i amare - Nedespărţit de trandafir e spinul. Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul, Deşi am tras necazuri, şi mă doare, Dar am avut tărie şi răbdare - Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul. Greşit-am des, dar nu din rea voinţă, Am fost senină chiar şi-n suferinţă Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul. Păşind mereu cu fruntea ridicată Am stors din rodia vieţii toată Dulceaţa, şi tăria, şi veninul! 11 Dulceaţa, şi tăria, şi veninul Fac existenţa noastră precum este - Haină, sau frumoasă ca-n poveste, Sau neagră, sau mai albă decât crinul. Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul - Cad în abisuri şi mă urc pe creste, Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste, Ci tot câstig în lupta cu destinul! Câstig această boltă azurie, Toloacele în puf de păpădie Şi primăverile înmiresmate. Acestea le ador la nebunie Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie Aş vrea să mă dizolv încet... În toate! 12 Aş vrea să mă dizolv încet în toate - Să alăptez cu dor întreaga fire, Turnându-i dureroasa mea simţire În toate florile, în orice vietate. Spre ea înalţ aceste mâini crispate, Spre ea îndrept sfioasa mea privire, În muta rugăciune de iubire Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate. Extaz şi chin... O sete mă sfâşie De-a tinereţii apă veşnic vie, Deşi-mi coboară iernile în plete. Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie, Dar voi întoarce sacra datorie Când potoli-se-va această sete... 13 Când potoli-se-va această sete De Dragoste, Frumos şi Poezie? Atunci doar, când în inima pustie Se va-ntrona răceala... Nu pot crede Că osteneala cu mişcări încete Din ochi va şterge râs şi veselie, Că stelele vor înceta să-mi fie Prietene fidele şi discrete. Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară, Tot ce iubesc acum va fi să piară, Că e zadarnic visul unei fete... Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă Fără dureri şi fără de regrete. 14 Fără dureri şi fără de regrete Voi părăsi această lume tristă, Trecându-mi viaţa toată în revistă Prin minte-mi trec imagini cete-cete. Ştiu tainele-i şi micile-i secrete - Ascund ades un zâmbet în batistă, Având eu însumi suflet de artistă Îi iert această farsă. Să se-mbete Cu comedia azi jucată-n scenă Cei obsedaţi de-o patimă obscenă - Pe mine nada nu mă mai tentează. Arunce-n aer fraze dulci, pompoase, Pe mine doar în pace să mă lase - Nu sufăr vorba spusă cu emfază. 15 Nu sufăr vorba spusă cu emfază, Sunt simplă ca o strună de vioară, Admir aroma crinului, fugară, Şi inima de dor mi se cabrează. Vibrez cu Universul într-o fază, Absorb din lut esenţa mea primară, Sorb adierea vântului de vară Şi prind cu gura ploaia, roua, raza... Mă bucur pururea, că mi se poate Să beau licoarea vieţii, ca rubinul, Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul! As vrea să mă dizolv încet în toate Când potoli-se-va această sete - Fără dureri şi fără de regrete... Cu sincere salutari, Adela Vasiloi trăncăneala dacă vrei
poţi s-o capeţi de la ei, că le merge gura lele începând cu d-na Belle, care cum deschide-un ochi cum apare cu-n deochi. iar de-o-ntrebi de care, cine un răspuns are pe vine. nu e singură pe-aici şi pe-aproape-i fefelici, ori plantează o ferigă, ori pune de-o mămăligă; Fefelina noastră dragă pentru toţi are o... creangă de măslin, când se-ntărâtă firul vorbei cea nătângă. Ivy fuse-odat’ p-acii dar de-un timp ne părăsi, stăpân nou de când şi-a luat pare că…ne-a cam uitat. jimmy însă e de strajă şi ne-ncântă cu-a sa vrajă, din deşert ne-arat-o lume cu imagini de renume. doi băieţi sunt ei acuma Horia dădu primul duma, cum că fetele se-adună şi vorbesc de câte-n lună. cu a lui glumă de ziuă ne aduce-un zâmbet nouă; şi-i sensibil şHoricelul nu uită el obiceiul să le spună la fetiţe ”La mulţi ani, dragă domniţe!” Athos apăru din urmă şHoricelului să-i ţină turmă, unde-s doi puterea creşte vraja vorbei şi sporeşte; nu ştiu multe despre dânsul dar direct îmi pare insul; şi îmi zic că-i un discret care ştie cum, concret să asculte ce mai spune unul, altul… către lume! cei mai noi să mai aştepte Ciocârlia nu-şi doreşte un portret sa le schiţeze doar creion să deseneze. dup-un timp vă vine rândul să vă scriu şi vouă gândul, despre cum vă văd din-coace dintr-o simplă carapace!
increderea si firea umana
- de
cristiscu
la: 30/04/2005 03:54:13
(la: aveti incredere in persoana din 'partea cealalta' a monitorului?) Cu ecran sau fara, ce-nseamna sa poti avea incredere in altul? Gasesc ca-i superficial sa privesti doar la calitatile sau intentiile de bine ale celuilalt. De multe ori, increderea e inselata de manifestarea firii umane, in general. Iar firea umana e capricioasa si deseori necontrolabila.
Cum poti deci sa ai cu adevarat incredere in oameni cand - logic - nu poti avea incredere in firea umana? Nu-i nimic "personal" aici, nu-i vorba de cat de bun si prieten ti-e X, e vorba ca, cu cat stie mai multe acest X despre tine, cu atat iti sporesti singur riscul de a-ti gasi mici secrete divulgate sau slabiciuni exploatate. Si nu-i mereu vina celuilalt. Sunt oameni care-i protejeaza pe apropiati tocmai prin ascunderea unor lucruri pe care acestia ar fi mai bine sa nu le stie (sa nu-si bata si ei capul cu ele, sa nu-i ingrijoreze, sa nu-i faca automat complici la unele chestii...). La noi, la romani, tendinta e insa de-a spune celui apropiat cat mai multe despre tot ce stii. Iar cand acesta "se scapa" fara sa vrea, ii punem vina pe seama. Cu atat mai mult, increderea in unul din spatele ecranului, pe care nu-l cunosti, comporta riscuri. In mod sigur, mai toti ne dedublam - de cele mai multe ori fara sa vrem si chiar fara sa fim constienti - cand comunicam prin scris. In plus, nu e calea cea mai rapida de comunicatie, nu-l ai pe celalalt in fata sa-ti vada sau sa-i vezi reactiile, sa te explici imediat daca ai spus/scris din greseala ceva fara sa vrei (iar cele mai multe conflicte pe net se nasc din aceste "scapari" inocente), plus ca poti sa fii si urat ca noaptea sau membru in Ku-Klux-Klan, ca pe net poti sa-ti cladesti o noua identitate, sa te dai macho si mare populist. Cati sunt oare cei care nu-si incearca tocmai aceasta dedublare si cladirea unei "noi fetze" pe forumuri? (si nu pun nicidecum intrebarea in mod acuzatoriu) Cu nick sau fara, oricine poate cadea victima defectelor inerente ale acestui mod de comunicare, prin scris...
aviz amatorilor de vraji
- de
donquijote
la: 04/08/2005 01:19:11
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI) daca apelati la gigi, chiar daca nu cere rsplata, serviciul trebuie platit intr-un fel sau altul ca altfel se pierde vraja. un guiness sau o casata e deajuns:)
de regula sarea descantata se foloseste pentru tinerea la distanta a dusmanilor. Se arunca de regula in urma dusmanului ("i se pune sare pe coada"). Aruncata in fatza usii poate face parte dintr-un ritual de paguba, sarea fiind singura. Daca era impreuna cu legaturi, sfori inodate, carpe cu "prosti" (pene, solzi, fire da par, pamant, toate amestecate) se poate sa-i fi facut de amutzire, saracire, sa-i ia sporul...
Este bine daca ti-ar spune mama ta daca in perioada aceea i-a mers mai altfel decat in alte perioade. Obiecte descantate se folosesc tot pentru transmiterea farmecelor. Ai facut bine ca ai aruncat ciorapii. Putea sa se imbolnaveasca, sa-i mearga rau, sa aibe vrajba in casa... De pilda pot cadea victime farmecelor oameni nevinovatzi care calca din intamplare in "mizeria" pusa pentru altul. Nu stie nimeni si nici nu afla vreodata de unde i se trage decat daca consulta o vrajitoare buna. De asemenea, daca mamei i-a mers "din plin" (cu opintelile firesti luptei in viatza) inseamna ca baba doar a vrut sa o tina departe de casa ei. Daca nu, s-ar putea sa aibe legatura cu aia. Tie daca ti-a mers bine inseamna ca vraja a ramas la mama (in cazul 2), daca viatza ta are neimpliniri (familie, copii, cariera) atunci ar fi bine sa consulti o clarvazatoare... Alarma generala
Cred ca mi s-a produs o vraja in ...calculator. Nu, nu se uita la mine lung si nici nu ofteaza, doar ca serios mi-a aparut totul in limbaj HTML!!! Noroc ca-l inteleg. Hai sa nu mai vorbim de vecina, Belle, pliz :) daca ai ratacit vreun obiect, sau pur si simplu nu-ti amintesti unde l-ai pus, intorci un pahar cu gura-n jos si gasesti imediat:))
verificat, 100% proof (ca si vodca buna)...:) o folosesc si la lucru. colegii deja stiu asta si daca ma vad cautand imi aduc un pahar (merge si cu pahare de hartie sau ple=polystiren expandat numai sa aiba forma de trunchi de con intors, nu cilidrice). i-am ajutat pe cativa sa gaseasca tot felul de chestii ratacite. (spuneau dupa aia ca nu-i vraja, deodata si-au amintit unde pusesera....lol - dupa ce au cautat de au inebunit). "A face vraji" inseamna a actiona sau a te juca cu sau la nivelul energetic al celuilalt,a incerca sa-l influentiezi cumva,cel putin ii afectezi in bine sau rau aura, depinde de vointa.
Ca de ex. :Ierburile ce erau folosite inainte ca leacuri, erau folosite spre binele respectivei persoane in cazul unei eventuale boli. Desigur se executa metode si de a face rau din dusmanie sau invidie. In cazul acesta iti dai cu singurata singur seama...
eu din fire sunt mai ciudata.
- de
iony
la: 22/10/2005 17:15:24
(la: Sunteti optimisti sau pesimisti?) eu din fire sunt mai ciudata...nu imi gasesc optimismul decat in situatiile critice, ce par fara rezolvare, dar in viata de zi cu zi nu sunt o fire foarte optimista...si sa se mai stie ca nu intotdeauna solutiile mele au radacinile infipte in realitate ...probabil ca boala asta are si vreo denumire ;-) hihihihi
s-a rupt firul, reiau:
intrebare: ce este un strugure? "a diseca firul in patru despre altul" e un eufemism pentru a barfi
doua fire de nisip survoleaza desupra desertului
Unul intreaba: coboram si noi? - Esti nebun? In multimea asta??? ___________________________________________________________ Eu am ales sa traiesc, nu sa traiesc murind. Visele sunt singura avuţie a celor nefericiţi. Sunt in general o fire pasnica, nu-mi plac conflictele de nici un fel. Trebuie sa recunosc insa ca am limite. Cint eram copil eram foarte impulsiva, ma luam la bataie cu toti. Azi la virsta de X ani am ajuns "ceva" mai inteleapta. Incerc sa controlez situatiile. Uite de exemplu Stevia, nici eu nu o am pe bune cu cumnata-mea, din contra, stiu ca daca ne intilnim s-ar putea sa iasa urit de tot...si nu ma refer la schimb de replici....nuuuu. Se stie ca stam pe un butoi de pulbere asa ca ne evitam cu tot pretul. Si e bine asa, nu ne-am intilnit multe, multe luni...aproape un an...Sunday
|
![]() ![]() cautari recente
"barbat frumos"
"nudism" "cum sa format cuvantul nost" "ion druţă iarna în cîmpie" "invatam din experienta" "frumusetea sufletului" "istoria sistemului de invatamant romanesc" "romanco taci din gura" "jan clod vandam" "paronimul cuvintului creator" "jocul de-a baba oarba" "ac si ata" "hai la mine ofer si gazda" "enunturi in care cuvantul a strange sa fie folosit cu sens figurat" "jocuri dragoste" "jumatatea" "kompunere zinna toamnei" "voi pastra" "cuvintul curgotoare lasens figurat" "a fost si ieri o zi" "produs sens figurat" "podul de gheata" "l-am sau lam" "m-ai rezista" "Don Quijotte" "SURÂDE" "la comedie humaine" "la fant" "legenda toiagul pastoriei de ion druta" "gelosie" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Cu drag,
moonlesstar