comentarii

vraji ca barbatu sa vina casa reoede


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
nu prea imposibil - de jeniffer la: 15/05/2006 23:40:12
(la: Scenarii imposibile)
romania sa rezolve problema de coruptie la care s-a angajat pentru a intra in europa,sa am in anul care vine casa,permis,iubit si copil si sa fac miine o ora de sport(cel mai usor).
*** - de INSULA ALTUIA la: 21/06/2011 10:36:31
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
O femeie avea un amant care o vizita cand sotul era plecat la serviciu.>Intr-una din zile fiul ei de 9 ani se ascunde in sifonierul din dormitor.>Ea il primeste pe amant, sotul ei vine casa pe neasteptate, asa ca il>ascunde pe amant tot in sifonier.>Baietelul spune: - E intuneric aici.
>Barbatul sopteste: - Da, este.
>Baiatul: - Am o minge debaseball.
>Barbatul: - Foartebine.
>Baiatul: - Vrei s-o cumperi?
>Barbatul: - Nu, multumesc.
>Baiatul: - Tata e afara.
>Barbatul: - OK, cat costa?
>Baiatul: - $250.

>Peste o saptamana, cei doi nimeresc din nou impreuna in sifonier.
>Baiatul: - E intuneric aici.
>Barbatul: - Da, este.
>Baiatul: - Am o manusa de baseball.
>Barbatul: - Catvrei pe ea?
>Baiatul: - $750.
>Barbatul: - Fie.

>Dupa cateva zile, tatal ii spune baiatului:
>- Ia-ti mingea si manusa si hai afara sa jucam baseball.
>Baiatul: - Nu pot. Le-am vandut.
>Tatal: - Si cu cat le-ai vandut?
>Fiul: - $1000.
>Tatal spune: - Nu e frumos sa-ti jefuiesti prietenii asa.
>Te duc la biserica, trebuie sa te spovedesti.

>Se duc la biserica si tatal il pune pe baietel sa intre in confesional si inchide usa :
>Baiatul: - E intuneric aici.
>Preotul: - Iar incepi?
preţul vinului – vin din comerţ versus vin de casă - de Simeon Dascalul la: 15/09/2005 12:06:37
(la: La o cana cu vin !)
în ce priveşte vinul din comerţ n-o să cred niciodată că voi avea parte de o revelaţie dacă încerc un vin de vreo şaizeci de mii în sticlă de plastic

reciproca nu-i valabilă;
poţi nimeri un vin insipid / remarcabil de prost / cu gust pronunţat chimic şi la două, trei, patru sute
lacrima lui Ovidiu de cinci ani mi s-a părut mai bună ca aia de doişpe ani la preţ dublu
nimeni nu-ţi garantează că un vin de şapte sute va fi mai bun ca unul de două; chestie de noroc
o calitate relativ constantă mi s-a părut că găsesc la vinurile de Recaş – colecţia Terra Dacica – şi la cele de Miniş
ca să nu fiu acuzat de patriotism de provincie tră să recunosc că am băut un vin foarte fain de la Drăgăşani, Novac îi zicea, nu ştiu dacă-i cupaj sau soi autohton, dar nu l-am mai găsit în comerţ
de la Sâmbureşti – ex-cramele lui Ceaşcă - am băut un Cabernet foarte bun, apoi, în alt an o Fetească fără gust
când m-am nimerit mai în bani am luat o Grasă de Cotnari în jur de milion, dar era din ’79, dinaintea naşterii mele, încă n-am gustat-o, va fi băută la ceva ocazie
preţurile sunt în lei vechi

în ce priveşte vinurile arhi-scumpe din categoria celor menţionate de Cassandra cred că valoarea creşte cu preţul, dar nu în aceeaşi proporţie; cum încă nu m-am delectat cu vinuri din vârful gamei nu mă pot pronunţa categoric, dar o parte din bani îmi par daţi pe tradiţie, etichetă

la vinurile de casă nu pot vorbi de preţ – întotdeauna le-am consumat primite sau în casa altcuiva
cred că au o reputaţie un pic mai bună decât merită
tăria alcoolică e mai redusă
le poţi găsi ticsite cu sulf chiar mai rău decât vinurile din comerţ, mai ales dacă sunt produse în cantităţi mari pentru vânzare
de obicei se cam strică / acresc / oxidează repede
sau pot fi dintr-o viţă hibridă şi te miri ulterior de ce protestează aşa de rău ficatul&co, doar tu ai băut un vin curat, fără adaosuri chimice
dar dacă nu-i prezentă nici una din hibele sus-menţionate vinul poate fi chiar foarte bun
MP3, sampanie, vin spumant ci CD - de (anonim) la: 08/10/2003 09:15:50
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
Inceraca sa bei "sampanie" (pe care scrie Champagne) si sa vezi ca nu are nici o legatura cu vinul spumant.

In ceea ce priveste "file swapping"-ul, sau conexiunile peer-to-peer, sunt de parere ca incarca constiinta celui care le utilizeaza, in orice caz nu mai mult decat atunci cand copii fiind, schimbam intre noi masinutele de fier si pif-urile.

Asa ca eu ca posesor al unui CD am dreptul sa il copiez, indiferent de suportul final. Apoi nu fac decat sa fac schimb cu un prieten: tu imi dai X1.mp3 eu iti dau X2.mp3

In ceea ce priveste preturile unui CD/DVD, stii cat costa procesul de fabricatie, cat primeste artistul si cat baga in buzunar casa de discuri? Ca sa nu mai spun ca in unele tari luserul plateste o taxa de copyright pt. fiecare CD gol, hard disk, caseta goala etc pe care il cumpara, deci datoria fata de casele de discuri e platita !

Si in final, doar nu o sa imi fie rusine sa "fur" de la cei care ma fura la randul lor pe mine ! Traiesti intr-o societate de consum nu in manastire.
David, casa iti este... - de Jimmy_Cecilia la: 06/02/2004 07:36:03
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Mesajul tau cu o nuantza de agresivitate mascata mla surprinde si imi vine imediat in minte intrebarea :

acolo unde zici tu ca traiesti, la Melbourne, tu nu te simti "acasa"?
Cum te simti acolo? Strain? In vizita?
Te plâng atunci si nu ma mir ca tânjesti atat de mult dupa Romania...

Acasa si tara iti este acolo unde traiesti, unde iti ai casa, familia, serviciul, prietenii, obiceiurile, unde iti ai viitorul tau si cel al copiilor tai.
Traim in prezent si in viitor, nu in trecut.

In viziunea ta clara, n-ai intrevazut ca ar putea fi in RO parinti batrâni sau bolnavi, care la vârsta lor nu vor sa paraseasca tara si nu pot calatori?

dar tie, David, cum ti se pareau WC-urile din RO cand erai mic, ca de cum ai avut ocazia ai plecat in Australia? Si chiar iti petreci toate vacantele in Romania?
#9026 (raspuns la: #8949) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Casa - de SB_one la: 06/02/2004 13:03:07
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
"Casa e acolo unde iti este inima"; tzara noastra va ramine mereu Romania.

...iar noi - ca si elefantzii, cind inima nu va mai sti sa bata- ne vom intoarce.
E in firea animalului; nu numai a omului! Sint atitea exemple si povestiri. Adevarate.

"Cine nu stie de unde vine, nici nu stie unde se duce!"

Cecilia,
eu nu gasesc comentariul lui David de o "agresivitate mascata". Cred ca el a vrut sa fie putzin agresiv si a spus-o direct si frumos, desi Daniel e prietenul nostru -aici- cred ca nu ia stricat sapuneala.

...Unde naiba tot datzi voi de vinzatoare necivilizate? In primul rind ele " ne miros" si automat incearca sa se comporte cam cum cred ele ca e in "vestul civilizat". Pur si simplu nu cred; sigur, sint exceptii; am patzit-o personal( o data, numai o data). In rest sint politicosi iar politetzea e alta, de-a noastra;crescuta natural , nu de sera; se vede ca asa e el /ea si nu o face fortzat cu zimbetul profesional de-ti vine sa-i torni terebentina pe git. Iar cind nu are chef sau tu singur" te dai
in figuri) ...te injura si e OK. Sa nu credetzi ca aici e altfel . Nu are chef, face numai pe amabilul dar nu face nimic.

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9045 (raspuns la: #9026) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice si a ei casã - de AlexM la: 27/07/2004 14:41:55
(la: Despre Limba)
Aliciul zise:
-------------------------------------------------------------------
io gandeam sa spun "casuta postala a Jimmy-Ceciliei", da' ce te faci ca as spune 'casuta postala a Anei-Maria', daca m-ar chema asa?
noroc ca la mine-i simplu': "casuta lu' Alice".
chiar asa, Alice de ce n-are casuta?
s-o fac altminteri, ca sa nu gresesc: "Alice-casutza postala"
--------------------------------------------------------------------

iaca vezi ? intr-o zi românul bãgã de seamã cum cã neshte pãrtsi carili ajutau la declinare devin tot mai slabe si mai slabe si se pierd oarecum pe drum. Dintr-o datã vazu iel ca nu mai e nici o diferenta intre acusativ si nominativ dar pentru asta l-a scos pe "pe" din buzunar si a rezolvat cu acuzativul( a propos, de ce o fi "pe" masculin? de ce adicatelea nu e "a scos-o pe pe din buzunar"?). La genitiv insa a dat-o in barã si asta din pricina faptului ca aparura nume noi dupa ce lua si el contact cu alte neamuri. S-a incuscrit cu ala, cu aia si vrand nevrand, i-a aparut in familie, in sat nume ca Veronica, Ildico, Alice, Ana-Maria s a m d. Amu, a trebuit el sa faca in asa fel incat sa nu strice numele la femei cand zicea "a ei". Ca atare nu putu sa zica un "veronikei" si el zise "Veronici". Celui care statea si pazea bostanaria, omul ala de la Academie, nu i-a placut ca a bagat pe "ci" acolo asa ca a spus ca forma corecta ar fi "Veronicãi". La Ildico, Ildicãi ( ca sa nu iasa Ildici) , la Alice l-o lasat asa ca oricum era "ce" in nume , deci Alicei/Alicii. La numele compuse e cu bai , eu unul sincer spunand ca nu stiu daca exista o norma aici sa acordam prima sau a doua parte a numelui sau amandoua ( Anei-Maria, Ana-Mariei, Anei-Mariei): Din burta , tsaranul din mine ar spune "Anii-Marii" dar presupun ca omul de la Academie o sa sara'n sus ca ars.
Necazul cel mai mare pare ca veni de la numele de femeie luate din alte limbi care , dupa modul lor de a suna, pentru român ar fi nume masculine. Ca sa scape omul de beleaua aceasta a inventat si el un lucru nou facand un mixaj , taind "i" de la masculin si lansand expresia "a lu". Expresie care a prins si cu care nici omul de la Academie nu prea stie ce sa faca. De sunat nu suna pe gustul sau dar nici nu o poate scoate afara din casa. Ca atare o tolereaza si ne atentioneaza mereu ca de fapt este "lui" si "ei" iar acolo unde ceva suna masculin dar e de fapt feminin, atunci zice probabil si el bogdaproste ca stramoshul sau a inventat acel "a lu".
Interesant ar fi de vazut cand a aparut invetia asta? Pai cica demultisor , inca din perioada de formare a limbii române dat fiind ca acest "a lu" ar trebui sa vina din Latinescul "ad illo" cu sensul "de la el".Noa, asa o fi? Stim bine ca inainte de a se introduce numele de familie in România, oamenii la sate se stiau dupa prenumele parintelor. Daca erau doi de Ion atunci unu era Ion a lu Petre si altul era poate Ion a lu Zâna.
Pentru un strain care ar incerca sa scrie acest mod de apelare la români, in momentul in care-i sint prezentati "copchii" el o sa scrie:
AluIon, AluZâna, AluPetre pentru ca el nu are de unde sa stie ca "a lu Ion" sint de fapt 3 lucruri intr-unu.
Bun asa, o sa ziceti Dv. Da ce-i cu asta? Care este legatura la ce pricepe strainul si cum scrie el si cu lb româna? Pai nu e chiar asa de simplu de vazut. Trebe sa aducem aminte ca neshte greci au povestit ce s-a intamplat hãt, hãt acu fro 2 mii de ani pe aceste meleaguri ale noastre. Si s-a intamplat sa scrie si ei niste nume ale unora ce-i intalnira eu. Si iaca asa , avem o lista de nume de prin "Carpati si Balcani", nume inregistrate cu mult timp inainte de Christos care sint in lista grecului . Curiosi de astfel de nume?
Aluporis, Aluzenis, Alucentus s a m d, sint peste 30 de astfel de nume parca.


Revenind la Alice si a ei casã, io nu m-as necajit daca scrii "Casuta postala a Alicei" sau "Casuta postala a lu Alice". Poti incerca si cu "Alice, casuta postala a ei". Totusi cred ca avand un nume din asta mai nou care nu prea face casa buna cu limba Româna, aplica si tu regula stramosului si zici simplul "Casuta Postala a lu Alice". Te asigur ca nici omul de la Academie nu o sa mârâie nimic:-)


AlexM
#18445 (raspuns la: #18435) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nimeni nu mai scrie? - de (anonim) la: 14/11/2004 03:25:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.

De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata":

1

Nu sufăr vorba spusă cu emfază -
Sinceritatea nu suportă falsul,
Timid şi molcum îi răsună glasul
Iar Adevăru-i stă mereu de pază.

În sufletul curat găsesc oaza
De sentimente mari, când sună ceasul,
Poruncitor chemându-mă Parnasul
Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază.

Acolo-mi este raiul de lumină
Spre care tind cu inima senină
Când Poezia-n suflet se pogoară...

Acolo râd şi plâng precum îmi place,
Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface,
Sunt simplă ca o strună de vioară.

2

Sunt simplă ca o strună de vioară,
Deşi exprim şi culmea şi abisul,
Conţin în mine iadul, paradisul,
Speranţa, ura, dragostea de ţară .

Moldova mea! Iubirea mea amară,
Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul,
Cu viitorul tău nutrescu-mi visul,
Prin tine Universul mă-nconjoară...

Ce dragi îmi sunt aceste sate albe
Cu case ca mărgelele în salbe,
Privite de pe deal în toi de vară,

Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite,
Băieţii tăi şi fetele smolite,
Admir aroma crinului, fugară...

3

Admir aroma crinului, fugară...
Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea
Petala-i albă - pură ca iubirea,
Ce frageda juneţe o-nfioară,

Dar fii atent - prea multe, te omoară
Aceste flori, deşi uimesc privirea
Şi par să-ţi dăruiască fericirea
Prin frumuseţea lor sublimă, rară.

Un paradox cum se întâmplă-ades,
Deşi e mult prea lesne de-nţeles :
Aşa-i natura - veşnic ne şochează...

Ci uneori îmi pare o trădare -
Perfidia aceasta crunt mă doare
Şi inima de dor mi se cabrează.

4

Când inima de dor mi se cabrează,
Speranţa-mi ca un abur se topeşte,
Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte
Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază...

Patriotismul? Nu e doar o frază
Cu care un popor se amăgeşte?
Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte
De cancerul verbal în metastază!

Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine,
Că dragostea ce-o port în piept la mine
Pentru poporul meu - ea mă salvează...

Cu ea mă simt păşind în nemurire -
Mă las cuprinsă de nemărginire,
Vibrând cu Universul într-o fază.

5

Vibrez cu Universul într-o fază
Şi simt că sunt mai sigură de mine
Când beau din energiile divine -
De parc-aş trece-n altă ipostază.

În alt diapazon îmi luminează
Şi soarele din cer; Atunci, în fine,
Micimile vieţi-mi sunt străine,
Pământul neclintit îmi stă la bază.

Sunt gata să împart cu toţi misterul
Acestei stări de forţă... Efemerul
Se sparge-n stânca asta solitară.

Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă,
Arunc calvarul grijilor din viaţă,
Absorb din lut esenţa mea primară.

6

Absorb din lut esenţa mea primară,
Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume -
Naiadă în a valurilor spume,
Driadă în pădurea seculară.

Cu arborii renasc în primăvară
Şi dau cu ei în floare - fără glume!
Aceste mici minunăţii anume
Îmi fac senzaţia vieţii clară.

În miezul codrului mă simt acasă,
Ating cu geana cerul de mătasă
Şi fruntea mi se mistuie în pară...

În arşiţele verii cu mirare
Din cupele ei pline cu vigoare
Sorb adierea vântului de vară.

7

Sorb adierea vântului de vară,
Ce poartă rodul lanului în spate -
Cu boabe de polen, înmiresmate
El fecundează grâul şi secara.

Această pâine-i dulce şi amară,
Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate,
Ea scoase din nevoi nenumărate
Şi neamul, şi familia, şi ţara.

Nu voi să iau nici cea mai albă pâine
Din alt pământ, din mâinile străine,
Căci maica noastră glia se-ntristează.

Mi-a-mprumutat orice atom din mine
Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine -
Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza...

8

Eu prind cu gura ploaia, roua, raza -
Orice-mi trimite cerul şi destinul;
Suport plăcerea, umilinţa, chinul,
Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează.

Eu le accept pe toate, cât durează
Această viaţă, căci urăsc suspinul.
Dulceaţă şi venin - aşa e vinul,
Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază!

Să joci, de ai intrat cumva în horă -
Ai de trăit un an, o zi, o oră?
Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate...

Dar am oricând o scumpă mângâiere -
Să simt Frumosul până la durere
Mă bucur pururea, că mi se poate!

9

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să simt căldura ţarinii străbune,
Când bat călcâiu-n horă, să răsune
Ecoul peste văi şi peste sate.

În glia asta inima-mi se zbate,
Din ea răsare versul meu pe strune
Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune
Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade!

Va spune Moartea, - vino, hai cu mine...
Şi voi pleca spre zările senine
Primindu-mi şi osânda, şi tainul.

Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă!
Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă,
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul...

10

Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Vrăjită de sclipirile-i solare
Şi beată de aromele-i amare -
Nedespărţit de trandafir e spinul.

Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul,
Deşi am tras necazuri, şi mă doare,
Dar am avut tărie şi răbdare -
Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul.

Greşit-am des, dar nu din rea voinţă,
Am fost senină chiar şi-n suferinţă
Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul.

Păşind mereu cu fruntea ridicată
Am stors din rodia vieţii toată
Dulceaţa, şi tăria, şi veninul!

11

Dulceaţa, şi tăria, şi veninul
Fac existenţa noastră precum este -
Haină, sau frumoasă ca-n poveste,
Sau neagră, sau mai albă decât crinul.

Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul -
Cad în abisuri şi mă urc pe creste,
Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste,
Ci tot câstig în lupta cu destinul!

Câstig această boltă azurie,
Toloacele în puf de păpădie
Şi primăverile înmiresmate.

Acestea le ador la nebunie
Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie
Aş vrea să mă dizolv încet... În toate!

12

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...

13

Când potoli-se-va această sete
De Dragoste, Frumos şi Poezie?
Atunci doar, când în inima pustie
Se va-ntrona răceala... Nu pot crede

Că osteneala cu mişcări încete
Din ochi va şterge râs şi veselie,
Că stelele vor înceta să-mi fie
Prietene fidele şi discrete.

Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară,
Tot ce iubesc acum va fi să piară,
Că e zadarnic visul unei fete...

Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă
Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă
Fără dureri şi fără de regrete.

14

Fără dureri şi fără de regrete
Voi părăsi această lume tristă,
Trecându-mi viaţa toată în revistă
Prin minte-mi trec imagini cete-cete.

Ştiu tainele-i şi micile-i secrete -
Ascund ades un zâmbet în batistă,
Având eu însumi suflet de artistă
Îi iert această farsă. Să se-mbete

Cu comedia azi jucată-n scenă
Cei obsedaţi de-o patimă obscenă -
Pe mine nada nu mă mai tentează.

Arunce-n aer fraze dulci, pompoase,
Pe mine doar în pace să mă lase -
Nu sufăr vorba spusă cu emfază.

15

Nu sufăr vorba spusă cu emfază,
Sunt simplă ca o strună de vioară,
Admir aroma crinului, fugară,
Şi inima de dor mi se cabrează.

Vibrez cu Universul într-o fază,
Absorb din lut esenţa mea primară,
Sorb adierea vântului de vară
Şi prind cu gura ploaia, roua, raza...

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul!

As vrea să mă dizolv încet în toate
Când potoli-se-va această sete -
Fără dureri şi fără de regrete...

Cu sincere salutari, Adela Vasiloi

Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Casa si familie / Sa lupti pentru iubire. Pana cand? - de anib la: 19/04/2005 13:20:53
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
si eu am trecut prin experienta lui gigi, de 3 ori

asta-i a 4-a oara si acum e bine. concluzia? fara Dumnezeu in familie nimic nu merge

acum amindoi suntem crestini, nascuti din nou, botezati, mergem la biserica nu la cluburi de noapte si rugindu-ne Dumnezeu ne da putere, pace si fericire sa mergem inainte

tare asi fi vrut sa stiu asta la prima casatorie! asi fi scutit atita durere

apoi mai sunt si regulile pe care le-am stabilit de la-nceput, avem incredere unul in altul pina la prima miciuna

in casa se face treaba impreuna, care la ce se pricepe mai bine dar in niciun caz unul sta si celalalt munceste

in decizii tot asa, discutat si ajuns la comun acord. luptat din rasputeri sa-l punem pe celalat primul, sa ne iubim si sa ne respectam

pareri contradictorii? girla! dar nu motive de scandal

vorbe care ranesc? nu, sau foarte putine si apoi se cere repede iertare

acum 2 ani (dupa 13 ani de casnicie) am fost de acord sa merg la un christmas party pe un vapor unde s-a baut prea mult (eu nu beau) si una s-a suit pe sotul meu care nu a dat-o jos si am aparut eu, el zice ca tocmai se pregatea si ca era o colega cu probleme

a fost si greseala mea ca m-a intrebat daca vreu sa conduc eu inapoi, trebuia sa zic nu

am plecat imediat amindoi si nu ne-am mai dus anul urmator, i-am zis ca mi-am pierdut increderea si a fost de acord

la biserica mergem regulat, citim biblia, ne rugam, citim, mergem la plimbare, citeodata iesim sa mincam sau iesim cu masina si stam departe de tentatii

ce am inteles eu este ca barbatilor le vine extrem da greu, aproape imposibil sa zica nu

acum nu mai e cazul, dar mie si daca-mi placea cineva, nu ma gideam si nu-i dadeam nici cea mai mica speranta, dimpotriva

si asta nu o faceam ptr altcineva decit ptr mine, o aventura nu te satisface, iti aduce numai durere, regrete si rusine ca sa nu mai zic ca e mare pacat



cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 06/05/2005 12:44:30
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

>Omiţi presiunea socială, oamenii de obicei se adaptează

nu se sdapteaza si principiile, ca de aceea sunt principii, altfel le numeam hartie higienica

>De ce, crezi că stăm în puf, ai idee cum trage ăsta pielea de pe noi, mai ales când tră să predea vreun proiect ?

macar e roman de-al nostru care nu te jicneste cu intrebari ca unde-i romania si va trageti din neam de tigani sau toti tiganii vin din romania sau nu te intreaba dupa 23 de ani de stat acolo din ce tara ai venit

iar cind pleci acasa, te duci la prieteni si ei iti sustin moralul nu te duci acasa si te inchizi acolo unde nu-ti bate nimeni la use si unde daca te duci tu la ei zic nu ne intereseaza discutii despre literatura, politica, istorie, geografie, teatru, concerte etc sau iti zic taci din gura ca ma uit la tv

si bilurile curg, nevasta face praf toti banii, aia mici iti zic ca ai accent sau daca le zici sa faca ceva nici nu te baga in seama ca nu te-ai nascut acolo dar altfel in fiecare zi cer sa le cumperi ba una ba alta si dupa ce se insoara, daca se insoara, daca nu, stau la tine pina te baga la azil ca aici asa e moda si sa vezi acolo ce viata

iar daca se insoara/marita o sa-ti plingi in pumni pe cine iau

nu m-am referit la ce zicea simone de beauvoir ci la faptul ca femeile nu se jicnesc asa usor si au un instinct matern puternic sa aduca papa acasa

>N-am auzit de cercetările respective, dar îţi garantez că în zona noastră nu-s prea agreate cuvinte ca „federaţie”, „autonomie”. Au şi altă conotaţie în afară de descentralizarea propriu-zisă. Aş înţelege ca regăţenii sau moldovenii să flirteze cu idei de genul ăsta numai fiindcă-s la modă, îs europene. Dar nu pricep cum cineva din Ardeal se poate declara senin în favoarea autonomiei.

oricum acum va fi tot globul o federatie indiferent ce cred cei din zona, astia nu cer voie

daca ai fi din ardeal ai pricepe, ptr ca acolo au fost oameni muncitori si harnici inainte de a pustii regimul zona si de a aduce si mixa populatia de acum de cite ori citesc ziarele din ardeal aud numai de crime si belele, bineinteles facute de tipi cu nume neardelenesti sadea

sa multumesti lui Dumnezeu ca ai nevasta romanca mai ales daca e si cumsecade cit despre a lua obiceiurile de unde te duci depinde de voi si numai de voi

cu statul acasa nu am nimic, eu acum lucrez part-time dar sa sti ca nu poti imprumuta bani cu un singur salariu iar noi emigrantii, daca nu ajungem mai bine ca-n tara ne imbolnavim, pe drept, ca atunci de ce am mai plecat nu?





#47270 (raspuns la: #44952) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 06/05/2005 12:50:37
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

kradu daca esti barbat, nu cumva poti sa ti niste comferinte la barbati pe tema asta? si sa-i si convingi sa gindeasca ca tine pe viitor?

ptr ca daca ar gindi toti ca tine ar fi minunat, tot sa te mariti

de fapt e la fel si ptr femei numai ca majoritatea (ambele sexe) prefera sa traiasca in trecut, sa se vaicareasca si sa dea vina unul pe altul sau pe altii imediat ce nu le-a iesit pasienta
#47271 (raspuns la: #46947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 06/05/2005 13:13:41
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

don,
era mai bine sa intrebi mai intai femeile ce cred ptr ca eu bucuros accept rolul pe care m-i la dat Dumnezeu nu ca '"companie ptr barbat"" ci ca ajutor pretios ok?

si apoi a venit "eliberarea" femeilor si uite-asa mergem la servici 8 ore, fugim de-acolo ca bezmeticeile sa facem cumparaturile ca apoi sa venim acasa sa ne mai odihnim putin facind:

1 mincare
2 spalat vase
3 lectii cu copii pina la miezul noptii
4 ascultat necazurile si bucuriile sotului
5 suportat sotul moral si in tot felul ptr ca-l iubim
6 dus la culcare moarta de oboseala dupa ce ai pus tot la loc si ai spalat pe jos ca sa nu te iei cu mainile de cap cind te scoli dimineata sa faci pachetele si micul dejun

asta daca nu trebuie sa duci copii (dupamesele) pe la diferite activitati mai intai

7 sa fi tot timpul zimbitoare, iubitoare si bine dispusa ca daca faci greseala sa spui si tu din necazuri, sau sa te plingi, sotul vine cu ideia hai sa cumparam otrava si sa terminam cu viata draga iar copii o iau razna de tot si se sperie si ce educatie e asta in lumea asta care traieste dupa principiul supravietuieste cel mai tare

8 sa te mentii supla, draguta, ingrijita si cocheta sa-i ai fie drag sotului sa se uite la tine nu sa doreasca sa o rupa la fuga cind te vede

unde e cea/cele care au cerut egalitate ca nu vreau sa va spun ce le-as face ca nu-i frumos

cit despre cel care a scris articolul, ce sa zic, e si el barbat ca tine, de unde sa priceapa nu? nu cunoaste nici biblia dar mite...

oricine poate sa ia fraze din biblie, sa le scoata din context si sa le interpreteze cum ai convine sau cum crede el, nu vreau sa spun cum se numesc scestia
#47276 (raspuns la: #47222) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 12/05/2005 15:55:46
(la: Penibilul)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

ca sa scapi de situatii penibile trebuie sa inveti cite ceva de la fiecare situatie prin care treci, sa vezi unde ai gresit, sa-ti para rau si apoi sa te uiti inainte ( cu Dumnezeu inainte) si nu in trecut si sa nu le mai repeti

situatiile penibile prin care trecem sunt cauzate de noi si numai de noi, ori suntem prea mindri, ori prea creduli, ori nu destul de observanti ori ne avintam prea repede in diverse situatii fara sa le analizam mai intai

eu zic ca Dumnezeu ne trece prin tot felul ca sa ne formeze caracterul si sa ne apropie mai mult de el si de alti oameni

din fiecare situatie prin care treci, incearca sa vezi ce trasatura de caracter vrea El sa-ti schimbe si ce anume trebuie perfectionat la caracterul tau

poti si ignora asta dar pina la urma tot o sa trebuiasca sa analizezi si mai bine mai devreme decit prea tirziu, in felul asta scapi si de depresie car este o boala urita si care nu se prea vindeca cind se cronicizeaza, se trateaza ce-i drept dar daca citesti efectele secundare ale antidepresantelor, nu le mai iei

situatiile penibile vin de la ginduri si idei care ne vin in cap. unele vin de la Dumnezeu, altele de la diavol

noi trebuie sa le discernem si la cele venite de la diavol sa le zicem nu

cum sa inveti sa le discerni? bine, te gindesti la consecinte si analizezi daca ce vei face te va afecta, in ce fel, pe citi, etc

constiinta iti va spune daca vrei sa faci bine sau rau, asculta de ea sau la o mai adinca gindire cauta un indrumator spiritual

pe acesta il poti gasi printre crestini adevarati, trebuie sa fie cineva pe care tu il admiri, ai admiri viata, dragostea, lipsa de egoism, sinceritatea, dreptatea, modestia, cum si-a crescut copii, cum se poarta cu sotul/sotia/colegii/parintii etc

cu el/ea te poti consulta cind nu esti sigura ce pas sa faci ca sa eviti situatiile penibile, parerea mea


cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 12/05/2005 16:25:50
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

care reincarnari? ai vazut tu vreuna? nu mai credeti oameni buni toate ineptiile

sa va spun ceva relatat la reincarnari

in 81 cind am emigrat eu in sydney, australia (am trecut granita ungariei, in iugoslavia) am inchiriat un apartament la bloc

cu toate ca dadeam o avere pe chimicale, nu puteam scapa de gindaci si atunci am stat o noapte treaza sa vad de unde vin

veneau de la vecinii de vis-a-vis, profesori din sri-lanka

atunci m-am bucurat caci m-am gindit ca ma duc la ei, colegii mei, si impreuna scapam de gindaci, zis si facut

am batut la use a doua zi sa discut cu ei problema gindacilor. ei m-au invitat politicosi in casa, tocmai mincau, pe jos, cu mina

si pe ei si pe pereti mergeau gindacii in sus si in jos si ei nici ca se sinchiseau

cind le-am propus sa-i omorim cumva au zis ca nici pomeneala, ca ei sunt suflete

ce suflete, zic eu, sunt niste gindaci mizerabili care umbala prin gunoie si apoi vin in casa

nu zic ei, sunt sufletele celor care au murit si au intrat in gindaci

am plecat rapid si mi-am vazut de treaba
#48286 (raspuns la: #47935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 13/05/2005 16:38:02
(la: Penibilul)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

printre multe situatii penibile prin care-am trecut imi aduc aminte de 3

prima, cind aveam vreo 14 ani in scheii brasovului unde m-am nascut, iesind intr-o zi de la scoala cu prietena mea angelica chisalita, ne-a venit ideia sa mergem sa ne uitam la cruci in cimitirul din prund

zis si facut numai ca tot plimbindu-ne noi pe-acolo a trecut de ora 5 si ne-au inchis in cimitir de a trebuit sa sarim zidul si eu mi-am rupt uniforma de sus pina jos iar cind i-am zis mamei unde, mi-a dat o bataie de care si acum mi-aduc aminte

a doua, ma facusem de vreo 16 ani, si un prieten m-a invitat la un party. mama mi-a spus sa nu ma duc dar eu m-am dus oricum, foarte independenta, in sensul rau bineinteles

casa cu party-ul avea geamurile la nivelul strazii si era la 10 minute de casa mea

am intrat cu amicul intr-un hol si cind am intrat in sufragerie... surprise, surprise, toata lumea in pielea goala de m-am astupat

am avut o inspiratie divina zic eu, si am observat geamurile deschise asa ca am traversat sufrageria, am iesit pe geam afara si tuleo pina acasa cit am putut de repede

a 3-a, impreuna cu altii ne-am hotarit sa trecem granita ungureasca(1981) ptr ca auzisem ca daca o treci pe cea romaneasca te impusca

zis si facut numai ca eu muream de frica. am mers intr-o excursie de 5 zile in budapesta, am plecat de la budapesta la baia cu autocarul pretinzind ca suntem turisti francezi, de la baia am luat un taxi pina la ultima localitate la granita iugoslava si de-acolo pe jos

la 5 dimineata am ajuns la granita, si toata lumea a trecut afara de mine. mie m-i s-au inmuiat picioarele si n-am mai putut sa merg, asa ca unul a trebuit sa vina inapoi sa ma tire mai mult pe sus decit pe jos sub ochii ingroziti ai granicerilor
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 15/05/2005 05:10:40
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

depresia, ca si oricare alta afectiune este de mai multe feluri, mai grava (maniacala) sau mai putin grava, depresie ordinara

eu in viata am trecut prin 6 depresii si o sinucidere dar ptr ca am fost crescuta de 2 parinti crestini care s-au iubit si ne-au iubit si ptr ca Dumnezeu m-a ajutat, am trecut peste toate cu bine

prima am facut-o cind eram f tinara, studenta, maritata cu un constantean afemeiat care atunci cind am ramas gravida mi-a spus sa ma descurc si sa avortez copilul

atunci mi-am cumparat pastile si le-am inghitit si am ajuns la spital unde mi-au facut spalaturi stomacale si ce-or mai fi facut si apoi mi-am revenit si mi-am dat seama ca am gresit, never again

a doua oara am avut un soc cind sotul nr 2 mi-a zis ca s-a insurat prea tinar, vrea sa-si traiasca viata etc dupa 12 ani de casnicie si fara motive, si eu eram tinara, frumoasa etc, nu m-am mai sinucis, m-am uitat inainte

am vorbit cu el la telefon anul trecut, eu in australia el in germania, dupa zeci de ani, a trebuit sa rezolv ceva cu el si a inceput sa m-i se plinga ca a avut 3 infarcturi, operatii la vene, nu mai practica se pensiona etc

a 3-a oara, in sydney, australia, unde locuiam atunci, am depus actele sa intru in invatamint ca profesoara (meseria mea) si mi-au spus du-te acasa si asteapta telefon

am asteptat 7 luni de nu mai ieseam din casa de suparare, atunci am fost din nou depresionata rau, pina cind mi-am luat inima in dinti si m-am dus din nou la ei

cum am intrat pe use mi-au zis: 'bine c-ai venit ca noi ne-am mutata de la un etaj la altul si ti-am pierdut dosarul cu adresa si nu am avut cum sa te contactam'' si mi-au dat post then and there

o inspectoare din estul europei mi-a vazut furia si stupoarea pe fata si m-a chemat la ea in birou si mi-a zis cum e regula la ei, daca vrei sa obtii ceva in oz nu te lasi, te da afara pe use, intri pe fereastra, ce e azi nu, maine poate fi da etc

de atunci am stiut ce sa fac

a 4-a oara a fost in aprilie 99 cind ne-am mutat inapoi in australia din anglia (friguroasa si scumpa) unde aveam de toate, si ne-am dus la tara unde locuia fiul sotului meu si unde a trebuit s-o luam de la inceput

acolo am inceput sa nu pot dormi si sa-mi inchipui ca daca sotului meu i se intimpla ceva eu sunt singura in mijlocul desertului (nu era desert)

toata noaptea stateam treaza si transpiram si dirdiiam de frica, ma apuca si ziua citeodata

doctorul a zis ca e atac de anxietate si nu mi-a dat nimic, nu-i vorba ca nici n-asi fi luat, eu nu iau pastile

apoi am cunoscut sotia unui pastor care mi-a spus ca asta vine de la diavol care vrea sa ma distruga si ea m-a invatat sa ma rog, sa-l caut pe Dumnezeu si sa zic inapoia mea satano

la inceput am crezut ca ea e mai dilie ca mine dar apoi am experimentat si am scapat de anxietate, am capatat puteri noi si in decembrie ne-am mutat in perth

am inceput sa merg la biserica, sa citesc din biblie si sa ma rog si Dumnezeu m-a vindecat

a 5-a oara a fost in 2002 cind am aflat ca fica mea ptr care am plecat din romania s-a intors in ro, dusa de sotul ei, acolo unde nu au pe nimeni si nimic si ca stau intr-un cort

conduceam masina si in fata mea era un camion masiv si dintr-o data am auzit o voce care zicea: apasa pe accelerator si intra in camionul ala si scapi de durerea din suflet odata ptr totdeauna

dar crestina fiind, am stiut ca asta era diavolul si am zis inapoia mea satano si gindul a pierit cum a venit

a 6-a oara a fost in 2004 cind m-am angajat la un liceu privat unde o sefa de catedra nemaritata si rasista umbla dupa mine toata ziua si nimic din ce faceam nu era pe placul ei

am reusit sa suport 2 trimestre dupa care n-am mai putut si m-am dus la doctor care mi-a comfirmat ca am depresie dar mi-a zis ca pot scapa usor de ea

el mi-a zis ca majoritatea celor depresivi sunt asa din cauza de lipsa de bani, boala, sotul le-a parasit, cancer terminal etc si care nu pot iesi din aceste situatii

dar la mine, daca parasesc locul, in loc sa ma infund cu medicamente, piere si depresia, el mi-a confirmat ceeace si eu gindeam asa ca mi-am dat demisia si de atunci fac numai suplinire si sunt f fericita, sotul a fost cu totul de acord, avem bani mai putini dar ce conteaza ca si asa ai cheltuiam

si uite asa m-a ajutat Dumnezeu si am scapat de depresii, fara medicamente si cu viata

cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 15/05/2005 05:45:34
(la: IDIOTI din toate tarile, despuiati-va!)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului


>da,sigur,dar ceea ce propuneam eu era sa-i lasam pe oameni sa faca ce vor,atata timp cat nu dauneaza celorlalti

vad cu durere ca a-ti inghitit si adoptat pe viteza minciuna asta de mai sus fara sa va ginditi de loc

ce poti face ca om care sa nu afecteze pe cineva? nimic

orice faci in viata, mai mult sau mai putin afecteaza pe cineva

apoi daca fiecare tembel poate aduna 4000 de oameni si apoi sa-i puna sa se dezbrace, ce pretentie avem de la copii nostri care si ei au idei cu duiumul, tineri fiind

cind or lua si ei niste pusti si si-or impusca parintii sau colegii (asa cum au si facut) (altul poate si fotografia intre timp tabloul) e ok nu?

pai da, ca asta e mesajul, faci ce vrei, cind vrei,unde vrei

de nemtii din munchen nu ma mir, ei din totdeauna au fost ptr pielea goala si sex care cu cine apuca de aceea l-au placut pe hitler si de caeea le cresc copii asa

dar eu ma intreb, nu cumva asta e un test ca sa vada cei care conduc lumea asta pina unde pot ei duce masele si cum ( vezi big brother, 1984)

si apoi comercialismul, consumerismul, imoralitatea, ignoranta si toleranta, sunt caracteristicile lumii actuale, nuditatea ce mai conteaza

asta e mostenirea noastra lasata noii generatii daca suntem de acord cu ei si nu ne deranjeaza

la situatii penibile am citit cum o nemtoaica-n pielea goala a cerut foc unui roman intr-un parc

acela trebuia sa-i spuna pleaca de aici ca-mi vine sa vomit, nu mi-o pune pe tava sau sa ia atitudine intr-un fel

daca stam asa, nu facem nimic si mai si suntem de acord ca au dreptul sa faca ce vor atunci sa nu ne mai miram de ce vine peste noi

oricum, eu va multumesc, voiam sa vin in europa, imi era dor, mi-a trecut
Vin si eu cu parerile mele… - de Ivy la: 07/06/2005 19:24:00
(la: TELEVIZORUL-necesitate sau pacoste?)
Vin si eu cu parerile mele…

Am copii, si problema televizorului exista si la noi..Exista..ne-am gindit mult ce cale sa apucam pentru a nu lasa copiii sa devina dependenti de TV.

Sincer, ideea de a nu avea TV in casa nu am luat-o in calcul, mai ales ca al meu sotz lucreaza intr-o televiziune… si mai ales pentru ca aveam impresia ca interzicind ceva total…nu ar duce la ceva foarte bun..

Am ales calea sporturilor, si a activitatilor extrascolare care ii tin destul de ocupati. Atit de ocupati incit timp de tv au foarte, foarte putin..

Le place bineinteles, si noua ne place tv-ul..de ce sa nu recunoastem..in weekend ne uitam impreuna la un family movie..avem fun..

Tv-ul e in casa…au chiar cite unul mic si in camerele lor..dar sunt zile intregi cind nu sunt deschise…sau daca sunt deschise, sunt cumva degeaba..ca ei fie picteaza, fie..deseneaca..fie construiesc cine stie ce minuni..

In urma cu ceva ani am avut in vizita o familie de elvetieni cu 2 baieti, unul de 12 si altul de 15. Stiam ca nu au tv acasa(din motive de a nu deveni copiii dependenti de tv si de tot ceea ce ar fi rau)...dar nici nu am pus prea mare pret pe lucrul asta..am intrebat doar parintii daca e ok sa’l tinem deschis..Paritnii au spus ca e ok..ca in felul asta se mai uita si ai lor copii la tv..

Oamenii au stat in vizita la noi citeva ore bune, timp in care copiii lor, nu au mincat, nu au miscat, nu au mers la pipi…aproape ca nu au respirat…au privit TV..Au fost fascinati, prinsi, pierduti pentru o perioada de citeva ore bune…

Ne-am gindit si noi dupa aceea..oare e bine, e rau??? Nu stiu..firesc e sa spui ca ceea ce faci tu e bine, pentru ca altfel de ce ai face…

#53824 (raspuns la: #53661) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bancuri de dupa amiaza - de Horia D la: 15/06/2005 21:57:22
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
Ion si Maria stau in cerdac. Ion citeste "Times":
- Mai, Ioane, vezi ca vine ploaia! Acopera fanul ala cu ceva, c-o sa-l
ude!
Ion nu zice nimic si citeste in continuare "Times". Incepe sa picure.
Maria se impacienteaza:
- Mai, Ioane, incepe ploaia! Pune mana si acopera fanul ala ca-l uda!
Ion n-o asculta. Ploua, fanul este ud, iar Maria e suparata:
- Hai, mai, Ioane, da-o dracului de treaba! A udat fanul si tu stai si
nu faci nimic!
Ion, tacticos, pune ziarul la o parte si spune:
- Tu, Marie, you have an obsession!



- Ioane, hai sa ne jucam!
- Si...cum facem, Marie?
- Pai uite asa, Ioane: eu ma ascund, daca ma gasesti ma regulezi, daca
nu, eu sunt dupa usa...



Dupa o cearta zdravana, intr-o seara, Ion si Maria hotarasc sa nu-si
mai vorbeasca. Se pun in pat, iar Ion, care trebuie sa se trezeasca de
dimineata ii scrie un biletel Mariei: "Trezeste-ma la ora 5!"
Dimineata, la ora 10, se trezeste Ion. Nervos nevoie mare, se uita in
pat si gaseste un alt bilet pe care scrie: "E ora 5! Trezeste-te!"



Batranul Ion merge la un vrajitor sa-l intrebe daca poate sa-l scape
de un blestem care-l urmareste de 40 de ani. Vrajitorul ii spune:
- Poate, dar trebuie sa-mi spui exact cuvintele care au fost rostite
asupra ta. Ion spune fara ezitare:
- "Acum, va declar sot si sotie!"



- Mai, Gheorghe, sa stii ca am impresia ca nevasta-mea a murit, zice
Ion.
- Esti sigur?
- Nu stiu ce sa spun. In pat este ca inainte, doar ca, de vreo
saptamana se aduna vasele nespalate in bucatarie.



Din reflectiile lui Ion: "Norocul barbatului e femeia... si barbatul
isi reguleaza norocul..."



- Ia, uite, Marie, ii zice Ion, ce bocanci faini mi-am luat de la
targ!
Pana si scula mea se uita catre ei.
- O, fir-ai al dracului cu bocancii tai! Mai bine iti luai un clop!



La maternitate:
- Tu, Marie, cu cine seamana pruncul nostru?
- Degeaba iti spun, Ioane, ca nu-i din satul nostru!



- Niciodata, ii declara Ion, n-am sa te pot iubi pe cat meriti.
- Si atunci, de ce nu-l aduci si pe Gheorghe? zice Maria.



Ion o invita pe Maria la bufet.
- Ia, Marie, ce bautura ti-ar pofti inimioara?
- Sampanie.
- Ia te uita! Ce? O votca sau o bere nu e buna? La taica-tau acasa
numai sampanie ai baut?!
- Nu, Ioane, dar tata nu voia sa ma reguleze!



- Mai, Ioane, zice Maria, tot mereu ma acuzi ca n-am fost fata mare
cand m-ai luat. Asa-i?
- Asa-i!
- Da' iti place cum tin casa curata, cum gatesc, cum te tin curat si
ingrijit?!
- Imi place.
- Da' cum ma regulez iti place?
- Ohoho!
- Si tu crezi ca asta se invata la "fara frecventa"?



- Ce faci, Marie? E adevarat ca barbatu-tau, Ion, te-a prins in pat cu
fostul tau sot?
- E adevarat. De zapacita ce sunt, uita-sem ca am divortat!



- Ioane, ia uita-te la vecinul nostru, Gheorghe! Cand pleaca de acasa
dimineata, isi saruta nevasta. Tu nu poti sa faci la fel?
- Tu, Marie, dar eu nici nu o cunosc.



- Lele Floare, lele Floare!
- Ce-i, lele Marie?
- Ion, barbate-meu, nu-i pe la matale?
- Nu-i, lele Marie, da' de ce intrebi?
- Ne-am certat si a plecat de acasa furios, zicand ca se duce la
curve.
#55073 (raspuns la: #55064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...