vraji si farmece cu ac si ata

Chitanta

Tanta, domnisoara Tanta
E-o duduie foarte sic,
Zvelta, cu ochi mari si negri,
Cap superb, nasucul mic,
Picioruse lungi si durde
Si cand se plimba prin Tei
Toti birjarii o admira:
Ma, halal de mama ei!

Ce profesie are Tanta?
Uite, n-as putea sa spun;
Nici nu ma intereseaza
Chiar daca o presupun.
Dar cum Tanta-i delicioasa
Si-are maniere fine,
Nici nu vreau sa stiu ce face,
Nici cu ce si nici cu cine.
Ca vecini se mai intampla
Ca sa-i cer un ac sau ata,
Sau imi cere ea o carte
Pana maine dimineata.
O vecinatate draga
Ne-a prins zilele-n catuse
Ca ades intru la Tanta
Fara sa mai bat la use.
Tot asa-ntr-o seara intru
Era iarna grea si ger,
Si-o gasesc in pielea goala
Stand langa calorifer.
Naucit de frumusetea-i
Dau sa ma retrag un pic
Insa Tanta-mi spune:- Intra,
Intra draga, nu-i nimic !
Am intrat si beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
Pentru ce stai goala, scumpo
Langa acel calorifer?
Fiinca-a fost proprietarul,
Mi-a raspuns sagalnic Tanta -
Si-uite mi-am platit chiria,
Iar acum, usuc chitanta.

(Poezie obtinuta prin amabilitatea lui DNC, unul dintre animatorii agreati ai forumului Vanguard)

salut pe toata lumea, si eu sunt noua pe acest site; acum l`am descoperit cautand si eu la randul meu, ceva despre motto`uri. imi pare bine k l`am descoperit si sper sa facem o echipa buna in domeniul "comentarii" si ce mai apare pe`aici. cat despre povestea ta moonlesstar, ce pot sa-ti spun este ca: cine crede in vraji, vrajitoare, farmece, magie..etc, este normal sa creada si k dk ceva nu le iese bine inseamna k asta este cauza. dk te incalzeste cu ceva sau dk vrei intradevar sa aflii raspunsul la intrebarea ta, din cate stiu eu, cu un fir de par se pot face multe farmece, deobicei se spune k sunt cele mai periculoase cele care sunt facute folosind firul de par al unei persoane, dar nu vreau sa te sperii, insa nu sunt multe persoane care se baga sa faca asta, pentru chiar dk-tzi fac tzie rau, se intoarce raul si impotriva persoanei care a facut`o. cat despre faptul k spui k a trecut aceasta tziganca pe langa tine si tzi-a rupt/smuls firul de par, din senin n`o face nimeni dk nu are nimic cu tine...poate k cineva a vrut sa`ti faca "ceva" in domeniul asta si a pus`o pe aceasta persoana sa`tzi smulga firul..."dar am probleme cu toate relatiile sentimentale.toate ajung pana intr-un anumit punct(acelasi)" Mai ales fiind vorba de o problema in relatziile tale sentimentale, atunci e clara treaba, pt k de ce nu ai probleme in alte domenii? Tot ce potzi face, este sa te duci pe la biserica, pt k dk te duci la o vrajitoare sa`tzi "dezlege" ceea ce a fost facut, s-ar putea sa`tzi ia si bani multzi si sa nu`tzi se rezolve nimik...Sper sa`tzi fi fost de folos.

Tanta, domnisoara Tanta
E-o duduie foarte sic,
Zvelta, cu ochi mari si negri,
Cap superb, nasucul mic,
Picioruse lungi si durde
Si cand se plimba prin Tei
Toti birjarii o admira:
- Ma, halal de mama ei!
Ce profesie are Tanta?
Uite, n-as putea sa spun;
Nici nu ma intereseaza
Chiar daca o presupun.
Dar cum Tanta-i delicioasa
Si-are maniere fine,
Nici nu vreau sa stiu ce face,
Nici cu ce si nici cu cine.
Ca vecini se mai intampla
Ca sa-i cer un ac sau ata,
Sau imi cere ea o carte
Pana maine dimineata.
O vecinatate draga
Ne-a prins zilele-n catuse
Ca ades intru la Tanta
Fara sa mai bat la use.
Tot asa-ntr-o seara intru
Era iarna grea si ger,
Si-o gasesc in pielea goala
Stand langa calorifer.
Naucit de frumusetea-i
Dau sa ma retrag un pic
Insa Tanta-mi spune:
- Intra, intra draga, nu-i nimic !
Am intrat si beat de farmec
O-ntreba-i plin de mister:
- Pentru ce stai goala, scumpo
Langa acel calorifer?
- Fiinca-a fost proprietarul,
Mi-a raspuns sagalnic Tanta
-Si-uite mi-am platit chiria,
Iar acum, usuc chitanta.

(de George Toparceanu)

Cred ca in organism tot liniile energetice se perturba. Probabil se petrec dezechilibreale aurei...
Citeam ca vrajitoriile si farmecele se fac in anumite perioade din luna, ori cand e luna plina (unele) ori luna noua (altele), toate sunt in legatura stransa cu astrele, cu planetele, asa ca o buna vrajitoare trebuie sa cunoasca si ceva astrologie... Nu degeaba li se zicea vracilor " cititori in stele"...

Daca o sa fitzi cumintzi... si oi avea dispozitie... si o fi bine... o sa va citez dintr-o carte de vraji si farmece, cateva principii generale si poate... o vraja sau un descantec...

daca se perturba enegia...asta inseamna ca sa poate trata cu...acupunctura (tot cu meridiane energetice lucreaza)? sau este "ceva" trimis care perturba continuu ?

ar fi binevenit o exemplificare practica dintr-o carte de vraji si farmece, asa ca fa-ti DISPOZITIA!

usurel, nu te infoia, ca nu am dat cu leuca. Si slabeste-ma cu "dumneata", ca nu-s mosulica ala sfatos, cu trecut dubios, care-ti apare in minte cand te gandesti la nick-ul meu.
Am intarziat cu raspunsul pentru ca m-am dus pana la dracu-n praznic, la inceputul conferintei, ca sa vad ce si cum, si-am citit-o de la capat. Si bine am facut, m-am si distrat, dar am ramas de cateva ori si uimit de naivitatea umana. Nu sari in sus, ca nu-i vorba de tine.
M-am legat de modul de prezentare pentru ca expui "vraja" asa cum era inteleasa si acum 4-5 sute de ani, hai sa-i zic putin modernizata prin asemanarile cu practica voodoo.
Risti, prin indreptarea atentiei preponderent intr-o anumita directie, sa pici in plasa dogmatismului, lucru care dupa cate am citit p-aci, nu s-a intamplat inca datorita inteligentei tale superioare si a mintii deschise. Nu te laud, eu doar constat, in urma postarilor.
Toti avem tendinta sa sporim misterul care planeaza asupra unor intamplari, la prima vedere stranii, dar care de multe ori au explicatii banale. O persoana precum Maritza, la cei peste o suta de ani pe care ziceai ca-i avea, care din tinerete a avut contact permanent cu oameni de toate soiurile si cu tot felul de probleme, iti poate spune, despre tine sau despre apropiatii tai, lucruri pe care nici tu sau respectivele persoane nu le stiai (stiau). Daca o asemenea persoana are si un deosebit simt al observatiei, gata, minunea e servita. Am lucrat vreo douazeci de ani in mod direct cu oamenii si crede-ma ca stiu ce vorbesc.
Daca, in paralel, vei citi cu ce se mananca ceea ce tine de "paranormal", ma refer la studii stiintifice de specialitate expuse pe intelesul tuturor (cu atat mai mult cele legate strict de cercetare), vei vedea ca foarte multe din cele pe care le consideri acum vraji obscure, farmece si alte fenomene ciudate intalnite in practica asa-ziselor vrajitoare capata un inteles mult mai clar. Totul e sa-ti pastrezi, in continuare, mintea deschisa.Doar studierea multiplelor variante ale explicarii unui anumit fenomen te poate conduce spre formarea unei opinii personale. In caz contrar, cum am mai spus, sfarsesti in dogmatism.
Data viitoare, daca va mai fi una, am sa-ti povestesc una din experientele mele extrasenzoriale.



"Constientizarea propriei ignorante este direct proportionala cu volumul cunostintelor acumulate."
(Klaus F.A. Mister)

serios? sa vezi cum imi sta mie in culoarea asta :)))
ori pui mana pe ac si ata, alaturi de mine, ori nu....
cu condurii si diadema, hmmmm.....trebuie sa cautam. ca furnizorul meu din Indii a plecat peste doua oceane :(
auzi? da' cri-cri e de acord?
uite cum nu ma lasa inima si iar ma apuc de cusut......si macar de m-as pricepe :)))
_________________________________________________________
The greatest weakness of most humans is their hesitancy to tell others how much they love them while they're still alive.

nu cred ca vorbeai cu mine ca eu nu cos niciodata. urasc acul si ata!!!

chiar daka e de domeniul trecutului......a fost postat in 2006 :| poate ..doar poate o s mai citesti si aku in 2008 =))))) mi'am fakut cont doar sa'mi dau cu parerea :-s .... din ce stiu eu.. tot din familie si toate cele...acele vor sa 'intepe' cum ar veni intreaga viata...facand-o sa ia o intorsatura completa.... de a te duce la mai multe esecuri .. poate acea persoana care a facut vrajile sau farmecele sa doreasca moartea....sau chinuirea inceta a acelei persoane.....
Poate suna absurd dar imi dau si yo cu parerea la ce am auzit si chiar daca e o aberatie...cred in astea :| mi s'au intamplat multe..si cu vise si multe multe ... chiar daca stiu ca nu e bine si sunt mica pt astea... ma fascineaza:| ma pasioneaza....vreau sa aflu cat mai multe

Poate ca nu are legatura dar faza cu cartile mi s-a intamplat asemanator..mi'am dat cu o prietena in carti si de acolo au inceput toate relele.... mai ales vedeam aman2 aceleasi chestii....si ... vorba aia :| nu sunt nebuna . nu ma consider :))) ea zicea cu voce tare ceea ce io ziceam in gand . si nu ar avea rost sa mint cu ceva doar pentru a parea special. .... ce visez noaptea ..fie de bine fie de rau peste cateva zile se adevereste...sincer nu stiu daca este ceva. .. mostenit de la rude..ceva paranormal sau ceva obisnuit ce poa' sa'si descopere fiecare


In legatura cu acele...cheama un preot sa dea cu agheasma prin casa si spune'i mamei tale sa se spovodeasca.... cica daca apelezi la Dzeu da roade :-??

In ziua cand Muresan impreuna cu ce-i sase copii a fost repartizat cu mine in camera,politia facea ancheta printre emigranti,pentru furtul a doi berbecuti de la o stana din apropiere.S-au furat la ora 21-h iar pana la ora 23-h ,au fost umflati,jupuiti,bagati pe protap si fripti pe carbune de lemne de Weilrode.Toate resturile,blana,oasele si capetele au fost ingropate la cativa kilometrii de lagar.Snel,snel,snel,veneau politistii nemti pe culoare si prin camere.In sala de lectura ,in camere,pe balcoane,prin frigidere s-au facut controale foarte amanuntite.Papiran,ausvaitz,tipa un politist la Muresan.Ba vere! astia e nebuni? Ce vreti vere de la mine?Eu ,stateam linistit pe patul meu,iar el se uita spre mine.S-a cracanat putin si-a tras o basina de-a bubuit pana la parter.O politista a pus mana la nas si-a iesit in pas alergator,urmata de ce-i doi colegi.N-am sa mor eu de foame aici!!!)tipa Muresan in urma lor.Famelia mea!Unde e famelia mea?Bunicul si bunica mea au fost exterminati aici!Erau intr-o satra ,treceau spre Polonia,cateva carute cu colviltir,30 de cai si cativa caini care pazeau satra pe timp de noapte.La marginea unei paduri nemtii ai asteptau si dupa ce i-au inconjurat,i-au pus sa sape o groapa foarte mare.I-au fortat sa intre in groapa ,au aruncat cateva canistre de benzina si le-au dat foc.Un unchi de-al meu a reusit sa scape si cand ajuns acasa a povestit intamplarea.Se asezase pe marginea patului langa mine,fara sa stie ca reportofonul meu inregistrase toata povestea lui.Cu aurul jidanilor si-al tiganilor au astia atat bogatie aici!!!)Copii lui Muresan erau specializati in furturi de sertare cu bani direct din magazine,,alba -neagra,spargeri de locuinte,suti de buzunare si chiar sa cerseasca.Cu ajutorul unui bidon de plastic gol,intrau in orice locuinta doreau ei s-o devalizeze .Daca ai surprindea propietarul,aratau bidonul gol si cereau,bitte vaser ,adica apa de baut.In cazul in care nimeni nu observa prezenta lor in locuinta,se furisau peste tot si furau tot ce este de valuare.In trei saptamani reusise Muresan sa stranga 45000 de marci vest,doua kg de aur,imbracaminte si ceva electronique.Cele 45000 de marci si tot aurul le-a chitit frumos in buzunarele unor costume furate, marca Piere Gardin,apoi cu ac si ata a cusut toate buzunarele de la haine.Nea Muresane,vad ca te pricepi la croitorie!!!)Nepoate,nepoate se pricepe mosul la toate,fericit ca numai el cunoate secretul comorii lui.-As vrea sa sa ma fac si eu croitor sa pot sa cos 45000 de marci in splendoarea asta de costume!A ramas blocat cateva secunde,s-a holbat la mine ,apoi mi-a zis:Sant de trei saptamani aici,nimeni nu putea sa stie de banii si de aurul meu decat benga (dracul )si copii mei!!!)De unde stii?De unde?Ti-am citit gandurile Muresane.A scos un lant greu de la gat si l-a intins spre mine.Tine-l amintire de la mine.-Multumesc ne-a Muresane ,dar n-am ce face cu el!i-am spus mai mult in gluma ca am aur mai mult ca el.A insistat,mi-a zis ca nu-i v-a merge bine daca-l refuz.Am purtat cadoul de la Muresan pana la Paris apoi l-am trimis mamei mele la Craiova.Intr-o zi Moneda fata lui Muresan,o fata brunetica cu parul negru si lung ,legat cu o mare funta de-asupra capului ,avea 15 ani.A fost prinsa furand cateva baticuri si pantofi intr-un magazin din Badlautenberg.Magazinul era supravegheat cu camere de luat vederi si sistem de alarma la iesire.A fost prinsa de agentii de securitate si arestata de politie.Politia a aflat adresa lagarului de pe actele depuse pentru azil politic.Imediat politia a facut perchizitie in tot lagarul din Weilrode.Doua camioane au fost incarcate cu aparate video,camere de luat vederi,televizoare color si bine-inteles si costumele lui Muresan.Toate obiectele care purtau etichete noi,au fost restituite magazinelor de unde au fost furate.Ferice de cumparatorii costumelor.

Cred ca e un obicei care depinde de la zona la zona, in sud e destul de vechi si intalnit. De cele mai multe ori se face in aceeasi zi cu botezul. In cazul asta nu cred ca se poate face in Saptamana Mare.

La fete se spune ca 'se rupe turta'. Adica se face un colac mai mare care se rupe deasupra capului fete. In rest se procedeaza cu tava cu obiecte ca la baieti.

Stiu pe cineva tare suparat cand si fetei si baiatului li s-a luat motul/rupt turta in aceeasi zi iar fata a ales banii si baiatul papiota cu acul de ata ;))

Fiind textul tau publicat la "Cutia cu litere", ar trebui sa scriu ceva despre calitatatile literare, despre talentul scriitoricesc, despre firul povestirii, figuri de stil, etc...
Ma abtin anevoie s-o fac si ma multumesc sa scriu, ca de fapt absenta "vrajitoarei" tot pare sa te mai macine, de vreme ce ti-ai irosit oarece minute din viata scriindu-i, in loc sa faci si tu ceva util: O bere cu baietii, o bataie cu zapada, o plimbare pe malul lacului inghetat, etc...

Fara sa-mi iau libertatea de a-ti da sfaturi, as remarca totusi ca femeile pot fi doar atata timp vrajitoare, cata vreme vrajile lor farmeca pe cineva. Iar de astea din urma - de farmece adica - se poate scapa, ce-i drept si pe cale suicidala, dar cei mai multi oameni prefera alte cai: Cauta pe altcineva, decid sa ramana singuri, se-mbata ca sa poata plange pe umarul barmanului, etc...

Iar in ce priveste titlul, da: Ai dreptate. Toate exista. Dar nu-i bine sa incerci a te convinge singur, ca una-i ailalta. Pentru aia exista psihologi...

Poate ca nu multa lume crede in vraji si farmece dar eu cred ca exista asa fenomene pentru ca traiesc pe pielea mea...Cred ca am cununile legate pentru ca mi sau intamplat niste lucruri foarte ciudate si in plus am mers si la o femeie care mia zis in cafea... De fiecare data cand am avut un iubit cand trebuia sa ne casatorim ma lasat am avut numai doi si amandoi fara nici un fel de motiv ma lasat de pe o zi pe alta inainte de casatorie...Stie cineva vreo baba care descanta sau vreun preot care ar putea sa ma ajute va rog frumos as avea mare nevoie...

haha, esti in plop si plopu'n aer. deci,

1 ie o panza cu patratele pe care se cose/tese, pe vremuri se faceau fete de mese, sedeau fetele la sezatoare, visau la feti frumosi, si coseau de mama focului. pe etamina. cu ac si ata. alea stii ce e? :)))

2 pe bune, chiar vrei sa mai iexplic odata? :P

3 haha, sanchi, ia-ncearca la prima ocazie, sa vezi distractie :)))

e, nici de 0,20 pkt nu te-ai scos, ntz ntz ntz...

la lectii cu tine! :P

pe vazute
pe neve...

pe vazute-plusezi si daca strangi din dinti potul este al tau...apoi lasi hormonii sa-si spuna cuvantul...

pe neve...treci pe la o banca de sperma, lasi ce este de lasat si cand o fi sa fie o sa fie...

ca or mai fi alte variante tot ce se poate dar io ma opresc aici ca sa nu se stie ca-s MAFALDA si nici ca ma bag la vraji si farmece...nu de alta dar dupa flacarile din ultima vreme sigur pornesc astia vanatoarea de vrajitoare...

se face asa:



cind este gata se intinde pe rama. Apoi urmarind un model, ochiurile se umplu cu acul cu ata.

in Franta aratau bine, ii drept cu o suta de ani in urma. nu stiu cum se face ca pina la noi devin kitschy :)

alex andra
Intrebare:
Cum ti-a dat prin cap sa-i lasi la indemana ladronilor?

nu mi-a dat prin cap, mi-a dat Honey dupa cap.
budigaii erau fosforescenti, cu nr de inmatriculare 32-BUD-ciaka-laka si i-am dat in urmarire generala prin INTERPOL...o sa te tin la curent, da' baga-ti vata in urechi ca-i un vaaaaaant...

Bucu
care-i retzeta ta? :))

nu mai e a mea, am vandut-o pe-un hartan de porc si un castron de cartofi prajiti.
mi-era foame, da' acum nu mai pup drepturi de haotor...mde.

Guinez
ti-a zis si Honey ca dumneaei nu ma lasa in pat, drept pentru care declar relatia noastra neconsumata.
...ca si daca m-ar lasa - ce-s prost? sa las gainile singure?
dar stii ce jumburi misto fac de la etajul 8? vezi ca-s pe youtube, cauta "intruder jumburi et 8 cascadorie in stil etalean"

Yuki
Care-i/s unealta/ le casnica/e de care nu va atingeti niciodata? :)

nu exista, d-aia empatizez profund cu Alex...
nimic din ce e casnic nu mi-e strain: aspirator, matura, mop, carpa de praf, spray de mobila, zeama de spalat geamuri (groaznic!), fier de calcat (groaznic si asta!), batator de covoare, masina de spalat cu rufe uitate inauntru timp de 4 zile, ac si ata cand am cusut ceva ce nevasta-mea n-a vrut (cre' ca budigaii, la poale)...:))

Gloria
eu vreau 4 versuri despre investitiile in titluri de stat:)

an-tan-té
in-ves-titi-é
si de stat si de-alergat
iesi afara din dulap.

...recunoaste ca Honey e mic copil pe langa un phoet asa mare ca mine!

Despre poezie

Când dorim să exprimăm o idee cu maximă precizie, alegem cuvintele cele mai expresive şi mai potrivite scopului, fără a ţine cont de careva reguli, în afară de regulile gramaticii – astfel ne exprimăm în proză. În proză ideea este componenta primordială şi cea mai importantă, stilul şi vocabularul utilizat slujesc ideea, creând climatul psihologic adecvat unei perceperi optime. Poezia tradiţională, dimpotrivă, presupune respectarea strictă a unor anumite reguli, care impun un ritm şi un tip de rime unic pentru poemul respectiv. Necesitatea de a rima versurile impune căutarea cuvintelor care rimează cu cele deja găsite, iar asociaţiile care apar pe parcurs îmbogăţesc ideea iniţială cu noi nuanţe, îi dau o turnură neaşteptată, descoperă faţete şi contururi nebănuite. Acesta îi aplică jocului de-a versificarea un farmec deosebit, prospeţime şi mister, oferindu-ne emoţii inegalabile. Este lafel cum ai păşi pe un tărâm neexplorat, într-o junglă deasă fără cărări bătătorite, care îţi dirijează ea-înseşi paşii, obligându-te să învingi obstacolele apărute pe neaşteptate în cale. În schimb, îţi dăruieşte privelişti minunate după fiecare stâncă ocolită, iar dacă te pricepi să nu pierzi orientarea, vei ajunge unde ai dorit după o călătorie palpitantă şi plină de aventuri. Astfel constaţi cu uimire că ai exprimat ideea poate chiar mai bine decât ai fi făcut-o în proză, deşi aceasta a suferit o metamorfoză uluitoare, ca o femeie care pe un corp frumos de la natură îmbracă o rochie minunată, care îi scoate în evidenţă şi îi amplifică frumuseţea. Butonul a pleznit, scoţând la iveală farmecul florii, un fluture încântător şi-a luat zborul, părăsind crisalida uzată.
Pe de altă parte, nu e nici o pagubă, dacă busola, brusc, se strică şi nu-ţi mai indică corect direcţia. Mulţi călători, rătăcindu-se, au făcut descoperiri extraordinare. Columb, după cum se ştie, a luat calea spre India, dar a descoperit două continente noi şi o mulţime de insule! Important este să găseşti, totuşi, drumul spre casă.
Minunat este faptul, că restricţiile pe care ne-am propus să le respectăm nu numai că nu ne-au încurcat, ci ne-au şi ajutat să obţinem efectul optimal, răsplătindu-ne eforturile cu vârf şi îndesat. Din păcate, astăzi poezia tradiţională este privită ca o Cenuşăreasă care a zăbovit să plece de la bal după termenul fixat, trezindu-se din scurtul ei vis în rochiţa veche chiar în mijlocul cucoanelor gătite şi a cavalerilor dichisiţi. Jocul de-a rimele nu mai pasionează poeţii, considerându-se demodat şi învechit. Şi e păcat! Versul alb, deşi îţi permite să-ţi expui ideea “goală” cu eforturi minime, fără a fi constâns de oarecare condiţii, nu-ţi oferă satisfacţia de a învinge multiple şi variate obstacole pe un drum întortocheat şi anevoios, nici posibilitatea unor descoperiri neaşteptate în jurul propriului tău gând. Până la urmă se constată că o formă perfectă din punct de vedere estetic slujeşte ideea cu mai multă fidelitate şi o scoate în evidenţă, urmându-i contururile ca propria ei piele. Frumuseţea mişcă sufletele şi le face mai receptive la ideile, pe lângă care mulţi ar trece cu nepăsare, fără a le lua în seamă.
Simplul fapt ştiinţific, că unele stele pe care le vedem se află la depărtări imense, de mii de ani lumină, tulbură puţine persoane sensibile, pe când versurile des citate
“La steua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii, să ne-ajungă…”
au miraculosul dar de a trezi imaginaţia, făcându-ne să conştientizăm ideea nu numai cu mintea, dar şi cu sufletul. Omul este o fiinţă complexă, în care simţurile, emoţiile şi raţiunea trebuie să conlucreze.
Puţini sunt acei, care au un văz deosebit de ager şi pătrunzător, fiind în stare să distingă asemenea detalii, care le scapă altora. La fel, puţini oameni posedă o sensibilitate ieşită din comun, şi mai puţini au darul a o face un bun al tuturor, creând opere de artă care apropie realitatea de sufletele noastre. Un adevăr amar, trecut prin inima poetului, devine o durere sfâşietoare, care se amplifică, intrând în rezonanţă cu inimile tuturor, devine un clopot de alarmă care trezeşte sensibilitatea publică şi mobilizează forţele spirituale ale organismului social în faţa primejdiei. Nu întâmplător poeţii s-au pomenit întotdeauna în epicentrul erupţiilor sociale. Dar şi în condiţiile unei acalmii relative poeţii găsesc destulă hrană pentru a alimenta şi a creşte această floare rară, pe care o numim poezie. Rostul ei este să ne sporească sensibilitatea, descoperindu-ne esenţa fenomenelor de natură spirituală şi frumuseţi care altfel ar trece neobservate, tot astfel precum ochelarii servesc pentru sporirea văzului, dezvăluindu-ne calităţile optice ale obiectelor materiale. Prin urmare, poezia este un instrument care prelungeşte posibilităţile noastre de a percepe Frumosul dincolo de limita individuală a fiecăruia.
Dacă ne referim însă la substanţa ei, putem spune că poezia este o sinteză a ideii cu trăirea emoţională şi veşmântul ei verbal, sonor. O îmbinare armonioasă a acestor componenţi este absolut necesară - lipsa sau slăbiciunea unuia dintre ei poate desfiinţa poezia. Când scriem poezia pe hârtie, nu facem decât să o notăm, să-i dăm o formă materializată. Evident, că această materializare a unor elemente în fond nemateriale este imperfectă. Partitura unei simfonii încă nu este muzică - muzică ea devine doar atunci, când îmbracă veşmântul ei sonor şi emoţional. O interpretare proastă o desfiinţează, una excelentă o renaşte. La fel şi poezia - cititorul îi redă haina sonoră şi emoţională după priceperea sa - cu mai multă sau mai puţină dibăcie.
Poezia scrisă pe hârtie este doar o jumătate de poezie. Poezie cu adevărat ea devine numai atunci, când este declamată într-o manieră sinceră, adecvată conţinutului său ideal şi emoţional. În realitate acest lucru se întâmplă destul de rar, deşi este foarte important. Poezia trebuie să sune, să acţioneze asupra ascultătorului prin toate mijloacele de care dispune, prin toată vraja ei lăuntrică. Este greu de spus, din ce se compune această vrajă, dar ritmul, rima, melodia versului sunt componenţi importanţi ai acesteia. Aici se adaogă intonaţia artistului, calităţile melodice ale vocii sale, precum şi sensibilitatea lui, inteligenţa lui, care îl ajută să pătrundă conţinutul ideal şi emoţional al poeziei, să ghicească fără greş interpretarea adecvată. Un poem cu o deosebită încărcătură emoţională, în opinia mea, solicită o declamatoare cu voce joasă, adâncă, plină de o forţă reţinută izvorâtă din interior,cu o manieră de declamare care ar produce impresia că cuvintele sunt smulse din propriul ei trup, sunt rupte din propria-i carne. Dar poezia nu trebuie urlată, sentimentele mari vorbesc mai mult în şoaptă - o şoaptă adâncă, grea, dureroasă.
Mă întristează nespus o poezie prost declamată, mai ales dacă aparţine unui mare poet. Este o profanare. Nu ştiu de ce s-a înrădăcinat convingerea eronată, că pentru a interpreta opere muzicale trebuie să faci şcoală, iar pentru a declama versuri nu trebuie decât să înveţi cuvintele. Sunt categoric împotriva acestui mod de gândire. Pentru a putea declama versuri trebuie să înveţi această artă deloc simplă. Trebuie să munceşti, să experimentezi, să-ţi pui în valoare calităţile artistice - dacă le ai, desigur.
Eu nu accept anumite maniere de declamare, printre care şi cea dulceagă, lascivă, excesiv feminizată. Nu-mi place nici stilul de incantaţie şamanistică, în care poezia este interpretată ca un descântec vrăjitoresc. Îmi place maniera naturală, sinceră, sufletistă, deşi accept şi chiar consider necesară scoaterea în evidenţă a ritmului interior al versului, precum şi jocul uşor al vocii, valorificarea calităţilor ei melodice. Este extrem de important să respectăm o corelaţie armonioasă între toate aceste elemente. Simţul măsurii este măsura talentului artistului.
În ceea ce priveşte veşmântul verbal al poeziei, acesta cere o atitudine lafel de responsabilă, o muncă grea şi minuţioasă de selecţie şi prelucrare a materialului. Limbajul poetic cere o atitudine deosebit de grijulie din partea acelora, care pretind (cu temei sau fără) că fac poezie. Din păcate, unii dintre aceştea nu-i acordă mare importanţă, neglijându-l cu uşurinţă. Suntem obişnuiţi să mizăm întotdeauna pe har, pe miracolul inspiraţiei, pe spontaneitate, pe multe alte “miracole”, fără a ne îngriji să depunem careva eforturi intelectuale pentru a ne cultiva şi îmbogăţi sufletul nu numai cu valori morale, dar şi cu acele cunoştinţe concrete, rodul investigaţiilor uriaşe pe care le-a întreprins omenirea în zona tăinuită şi inaccesibilă filistinului, pe care o numim Poezie. O asemenea atitudine dezvăluie subdezvoltarea noastră spirituală, pe care o constat cu amărăciune. Mi-ar fi greu să-i zic pe nume virusului, care i-a atacat pe toţi membrii societăţii noastre, dar denaţionalizarea, devalorizarea cunoştinţei de carte, cultivarea atitudinii agresive şi dispreţuitoare faţă de intelectuali (nu găsesc un termin mai potrivit pentru a desemna omul care posedă cunoştinţe vaste, suflet mare şi înalte calităţi morale) au fost condiţiile favorabile pentru ca acesta să prospere. Acum, dacă dorim să ne vindecăm, nu mai putem subaprecia tezaurul spiritual pe care l-a acumulat umanitatea timp de secole şi milenii, nici pe purtătorii lui.
Dar să ne întoarcem la oiţele noastre, cum spun francezii. Oricine simte în sine aplecare sufletească spre poezie şi doreşte să facă poezie, trebuie să înveţe ce este poezia, nebizuindu-se pe cunoştinţele fragmentare pe care le capătă în mod spontan. Un muzician consacrat este obligat să cunoască secretele meseriei sale, iar măsura în care le cunoaşte este un indiciu important al valorii sale ca maestru în arta muzicii. Tot astfel un poet este obligat să fie un adevărat maestru al cuvântului poetic, un iniţiat în secretele “ars poetica”, care este o artă şi o ştiinţă în acelaşi timp. Sensibilitate, intelect, cunoaştere şi măestrie - iată patru piloni pe care se sprijină templul Poeziei. Slăbiciunea unuia dintre aceştea poate fi fatală - fiecare trebuie să fie suficient de durabil pentru a-şi îndeplini misiunea. E adevărat, uneori surplusul de vigoare al unuia poate substitui şi camufla slăbiciunea altuia, dar până la o limită doar. Templul Poeziei nu poate sta în trei picioare.
În primul rând, un poet trebuie să-şi cunoască la perfecţie materialul, din care îşi durează opera, adică limbajul poetic. În general, nu putem alcătui un dicţionar complet al limbajului poetic, care ar conţine acea submulţime a unei limbi, despre care putem spune: aceste şi numai aceste cuvinte pot fi admise într-un poem. Ca limba însăşi, limbajul poetic este supus unei fluctuaţii permanente, unei dezvoltări continue - unele cuvinte apar, altele dispar din uz. Limbajului poetic îi este caracteristică însă o anumită adâncire în trecut, el conţine unele cuvinte arhaice, ieşite din uzul cotidian, şi admite cu greu neologismele, doar după un proces de “rotunjire” prin folosire frecventă, când acestea devin familiare şi se înscriu cu succes în peisajul lingvistic respectiv. Acest proces este aidoma lucrului de secole al fluxului, care rotunjeşte şi cizelează pietricele diforme, comunicându-le formă, luciu şi culoare. Fluxul netezeşte muchiile ascuţite, curăţă impurităţile şi transformă pietricelele obişnuite în comori strălucitioare. Dar această muncă necesită timp şi nu suferă graba. Cuvântul îşi poate găsi locul în colierul unui poem numai după ce a căpătat forma, luciul şi culorile necesare, potrivite mediului lingvistic respectiv.
Adela Vasiloi

Eu cred in vraji,farmece,magie alba s.a.Mie nu mi s-a intamplat niciodata,dar stiu din experientele altora.Puteti sa intrebati si preotii,va vor da acelasi raspuns.Este bn k niciodata sa nu intri p fir cu o vrajitoare,pt.k mereu se va tine de kpul tau.CREDETI CE VRETI!

Pai tocmai ca ai posibilitatea sa te scoli din pat dimineata ,sa mergi la servici,sa vii acasa in mijlocul familiei,sa mergi doua zile la sfirsit de saptamina intr-o mica excursie....sa te bucuri de anotimpuri si de sarbatori,sa fii cu prieteni...
Asta-i farmecul vietii cind D-zeu ti-a dat sanatatea si puterea sa le faci.Banii nu conteaza.
Sint multi care nici nu pot sa sa deplaseze din pat si pina la bucatarie...
Asta-i farmecul vietii si sa-i multumim lui D-zeu in fiecare zi pentru ca ni l-a dat si de asemenea sa ne rugam pentru cei care din motive de sanatate nu pot face ce facem noi zi de zi sa aiba si ei parte de ce avem noi.
Simplu.