vreau sa rad iarasi

"...ma intereseaza adevarul." :))

dragilor discutia voastra o urmaresc cu un amuzament deosebit (asa sunt eu glumet ;) pt ca se aseamana cu: "unul spune/repeta la nesfarsit adevarul lui si altul vrea sa-si auda doar propriul adevarul".

Bine ca nu am "lucrat" la Canal, altfel asociam dialogul vostru cu ceva traumatic: "unul spune ceva si altul ii pune lampa in ochi obligandu-l sa declare altceva" :((

Va rog sa nu va mai trimiteti mesaje in privat, postati-le aici...si eu vreau sa rad (cred ca si altii ;)

PS: donQ, mea culpa pt interventie, promit sa nu mai intervin daca NU monopolizati discutiile/dovezile pe MP-urile voastre :))))))))) Poate "baga pe post" si Daniel poza aia cu baietii imbracati in cercei...ca sa faca placere unora ;))))

Tu imi placi oricum :P!
Mie nu imi place sa fiu furioasa...face rau la bebica si acum nu vreau! Vreau sa rad, sa dansez, sa fiu vesela... ieri am aflat ca e fetita - radea la ecografie si statea cu degetelu in gurita! :DDD!
Am fost revoltata pe situatie, dar nicidecum pe Honey! Are ea ceva aparte :D!

de regula ma interpretezi gresit

io cand pun semne de ras, ii dovada ca glumesc... cand vreau sa rad CU cineva, nu DE cineva.
dar cand la tine semnele astea au cu totu' alt 'mode d'emploi' ii firesc sa-ntelegi gresit.
mea culpa.

ho ba intruder, inteleg ca vrei sa rada lumea de mine pentru ca tu faci misto de mine...etc.

nu, mah, nu vreau sa rada lumea de tine si n-am facut misto...de unde pana unde?
totusi, mi-e frica! ma duc in pivnita...ai tu grija de pisicile mele.
pa. :P

de ce tocmai 7? = 7 chackre, 7 reincarnari, menorahul, etc....sunt multe de explicat, dar nu am timp pt ca acum vreau sa rad cu ..titirezul de mao:))

La ce te referi cand zici "forum constipat"? Nu vreau sa-l transform in nimic, nici nu vreau sa spun iarasi la ce ma asteptam sa fie pe-aici. :))

Cred ca durerea de genul asta se poate estompa cu trecerea timpului, insa niciodata sterge. Poti cu timpul rade iarasi, pentru ca, dupa ce clipa de uitare va fi trecut, sa-ti faci reprosuri. Nedrepte, dar reprosuri.
Sincer, nu-s in stare sa-mi inchipui o astfel de durere.

da-s asa de proasta la cuvinte de consolare
La cuvinte de consolare, orice om de bun simt e prost. Pentru ca acele cuvinte care sa consoleze cu adevarat, nu exista dupa parerea mea, iar celelalte suna atat de saracacios, ca ti-e cumva jena cand esti nevoit le spui.

Incercarea de a intelege, la mine esueaza. Pentru ca totul se rezuma la intrebari si eventual speculatii in loc de raspunsuri. Iar speculatiile n-au valoare, nici macar de plasture.

In ce priveste riscul, a trebuit si noi sa ne confruntam cu el, acum multi ani, cand unul din copiii nostri si-a scrijelit numele pe linia de demarcatie dintre aici si dincolo. Panica si nesiguranta asta, o cunoastem, atat nevasta-mea cat si eu.
Insa ce-ar fi urmat, daca gandurile care ne-au paralizat orice alte senzatii s-ar fi adeverit, n-o cunoastem.
Si inteleg perfect cand spui ca nu poti simpatiza. Pentru ca nici eu n-am cum. Pot doar sa-mi spun, ca probabil e infinit mai greu decat ceea ce cunosc. Iar asta - stiu - nu poate consola.

Iti multumesc pentru ganduri, sora-mea. Sunt sigur ca plodu' ala, pe care n-am apucat sa-l trag de urechi, o sa se bucure si el de ele...

Da, cand te simti singur esti cu adevarat disperat! Eu stiu asta foarte bine deci recunosc o fiinta care se simte asa. Uneori nici nu e nevoie de cuvinte...stai asa in tacere langa om, il asculti de vorbeste, taci daca tace, ii surazi...dar, stii, surasul acela care spune: nu te teme, nu esti singur...
Zi buna, sc! Ca' daca-mi continui commentul, incep sigur sa plang. Iar eu vreau sa rad, ma rog...sa surad...:)

vreau sa ''ma'' rad si eu...hehe, e ca si cum as avea eu si un nick ''ionel'' si ar vorbi Intruder cu Ionel...:)))))
de ex.:

Intruder (pe Trancaneala):...'neatza lume...
ionel: ...taci ba dracu'!
intruder: ...da' de ce?
ionel: ...asa...vezi-ti de cafeaua ta...janghinosule!
intruder:...de ce ma faci janghinos, ca am facut baie...
ionel: ...ba, sunt nervos si indragostit...
intruder:...aha!...de cine?
ionel: ...de una de pe cafenea!...
intruder: ...si cine-i aia?...
ionel: ...una..."bombonika dementa"...
...etc...

parca te pupi singur in oglinda...:)))))
Yuki, vrei sa facem pe detectivii?...ha-ha...sa nu se sperie nimeni, aici e democratie, mai glumim si noi...:)
ce-ar fi s-apara maine un user "bombonika dementa"...????

Tu, inger sau demon, nu rade de-a mea clipa,

Nu vreau ca tineretea sa-mi fie o risipa.

Opreste-te si spune-mi ce sunt, de unde vin

Si... ce sa fac in viata: sa blestem, sa ma-nchin?...

Tu spune-mi sensul vietii; eu am sa rad de el.

Da, nu pricep povestea, dar spune-o-ncetinel,

Ca sa-ti aud parerea si sa m-amuz de ea.

Stai! Nu pleca, o clipa! Dar clipa-as vrea sa stea...

De ce? Sa iti vad ochii, o demon zurbagiu,

Sau inger, poate?... Mai stii - sunt ageamiu,

Cand stau sa fac in pripa asa clasificare,

E lucru greu - se vede - si nu e de mirare

Ca nici nu stiu sa-l fac.

Dar, dupa rima, sigur, ajungem tot la drac.

Deci drac ai fost amice si greu ti-a fost sa spui.

Vorbesti de lucruri sfinte? Mai pune-ti pofta-n cui.

Ca vine Doamne-Doamne s-arunce-n tine fulger.

(Ce rima pacatoasa: ajungem iar la "inger"!)

Deci, iarasi de la capat: a fi sau a nu fi

Sau, azi, in forma noua: iubi sau nu iubi!...

"De ce"-ul lasa-l, maine, caci avem timp de el,

Desigur, pentru tine a devenit un tel.

Eu fac ce-mi spune mama, ca sunt ascultator.

Nu fii asa ironic, ca esti ingrozitor!

Dar drept sa-ti spun, amice, m-ai intristat un pic,

Mai bine spune clar ca habar n-ai nimic

Stii - cum sa-ti spun? - mi-e teama ca totusi e ceva

Si se trezeste-n mine instictul de-a urla.

Oh, nu la luna, fii sigur, ci la mine

Cand esti aici totul se preschimba, dar in bine

Insa, cum pleci... ADIO si iar se schimba toate

Si-apar atatia oameni sa-mi puna bete-n roate,

Incat uit si de tine, si de povestea ta

Si iarasi de la capat si zile-ntregi asa...

Esti demon sau esti inger ce vii din infinit,

Orice ai fi ADIO! Cu asta s-a sfarsit.

Caci, ca sa cugeti bine la extrapamantesti

Tu trebuie ca viata din plin sa o traiesti!...



Deci, ai plecat cu mine, in lumea mea de-o clipa

Si-n urma-ne uitarea, vartejuri se ridica.

Dar ingeras sau demon, ce esti, eu te previn:

INCEPE PENTRU OAMENI SA FII DOAR UN STRAIN!

Am inteles ca dumneata crezi ca a exista omul Cristos. Ce nu am inteles e parerea dumitale asupra NT ca document istoric .

"Crestinismul nostru nu este nici macar crestinismul Sf. Petru. El este crestinismul Sf. Pavel " , spui dumneata .

Si cum ramane cu NT ?. Cu toate disputele astea nu cumva NT nu e cel pe care l-ar fi scris Iisus , daca ar fi trait ?.

Citez iarasi:
"Vreti sa spuneti cu alte cuvinte ca ceea ce scrie in Nt sint faptele adevarate si numai faptele adevarate a tot ce s-a intamplat in timpul vietii lui Isus? Daca asta doriti sa spuneti, eu nu consider acest document un document veridic ...".

Nu , nu vreau sa spun "ca ceea ce scrie in Nt sint faptele adevarate".
DIMPOTRIVA . DIMPOTRIVA .Acum , daca NT nu e un document pe care ne putem baza in studierea ISTORIEI , ce ne mai ramane pt. a arata ca Iisus a existat ?. NIMIC .
In cazul acesta pe ce te bazezi dumneata spunand ca Iisus a existat ?. Mai exista vreun alt document DE INCREDERE pe care te bazezi ?.
Pana si Josefus Flavius , cunoscutul istoric evreu din acea perioada , nu aminteste de Iisus .
Specific , daca crezul dumitale se bazeaza pe credinta religioasa a dumitale , e altaceva , si in cazul acesta nu am nimic de spus .

Nu vreau sa ma gandesc in ce categorie ti-ai plasa tu textul, insa mie da-mi voie sa rad. :))))))))))))))))))))))))))))))).
Alaturarea folosita e ilara.

"Nu vreau sa gneralizez, dar acesta este adevaratul motiv care ne face pe noi, cei ce am plecat din Tara si pentru a vedea Lumea, sa preferam iarasi si iarasi sa ne petrecem concediul 'acasa', in Romania, si nu in vreun loc exotic."

Poate tu, nenicule...
Nici macar romanii din Romania nu mai vor sa isi petreaca concediul in tara, darmite aia de afara.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).

Fara sa vreau , ma uitam la semnatura ta si ma gandeam: oare care intelepciune este mai adanca: cea a poporului englez(presupun ca este un proverb englezesc!), sau a poporului roman, care zice:"cine rade la urma , rade mai bine!".Inclin sa cred , ca avem unele dintre cele mai profunde proverbe si zicale: nu neaparat cel ce gandeste mai repede , gandeste si mai bine!Dar asta e alta tema...
De-acord ca la "micile pacate facute" de-a-lungul vietii ne gandim chiar cu placere, daca nu cu drag...Ele fac parte deja din istoria noastra, din experienta vietii pe care ne-a dat-o Dumnezeu si , va asigur, El nu ne-a daruit viata s-o dormim...
SAM


SAM.

" dar vedeti ca aduc ghinion, si cu cealalta "asociatie"
s-au intamplat lucruri ft. ciudate si bantuite de toti dracii,
doveditoare ca inca nu a sosit momentul sa se intample
si in RO. Nasol ce s-a intamplat, ce sa va spun, sunt cativa
martori chiar aici pe lista, dar cel mai graitor exemplu este
faptul ca a disparut ca inghitit de valuri un domn simpatic si ofertant
ce vroia sa ne puna la dispozitie casa ptr. sediul asociatiei.
La scurt timp dupa semnarea statutului in fata notarului, acesta nu a
mai fost de gasit, apoi totul s-a prabusit si nimeni nu mai stie
nimic despre nimeni si nimic, eu insa continui sa platesc
gazduirea site-ului asociatiei, poate, poate ........"

- Mai asta iarna am "petrecut" si eu vreo cateva zile pe la intalnirile viitoarei "asociatia fotografilor",citind statute si diverse discutii pe site-uri si sperand ca nasterea desi lunga sa fie macar cu folos.Se pare ca n-a fost sa fie,fiindca atunci cand mai era (sau parea ca mai e) putin,adunarea a hotarat ca nu e nevoie de toti cei vreo 19-20-22 cat am reusit sa ne adunam,ca asta ar complica nu stiu in ce fel lucrurile si sa ramana ? 15 sau 17? nu mai tin minte.
- Cum copiii aia hotarati,pareau ca se cunosc si se inteleg foarte bine intre ei,eu fiind ceva mai varstnic, mai dinafara si chiar mai putin fotograf, (poate si cu mai putin timp liber) am zis sa nu ma bag ca magarul printre oi si sa fiu unul dintre cei care trebuiau sa renunte pe moment.Urma ca cei ce nu eram necesari atunci,sa ne inscriem mai tarziu in organizatia deja infiintata.
- Cand a venit discutia adresei pentru sediu,a exisat o propunere,nu foarte ferma la inceput,pentru apartamentul nou cumparat (parca)al unui tanar domn acolo prezent,undeva intr-un cartier,strada sau alee, blocul, scara, etajul. Desi nu cred ca e prea importanta chestia asta am spus ca asa de fason ar da mai bine o adresa simpla;strada si numarul undeva mai in centru si am propus o alternativa,pe strada Batistei (Intercontinental, Ambasada Americana,Curtea Suprema,alte Comitete si Comitzii ) unde exista chiar si un mic birou cu cutie de posta si internet si care ar putea prelua si o eventuala corespondenta pana la rezolvarea definitiva a problemei.Nu a fost nimeni prea convins,preferandu-se cealalta adresa.Am pus alegerea pe seama aceluiasi fapt ca pe mine nu ma cunosteau prea bine si cum cealalta alternativa nu era chiar usoara si presupunea ceva umblatura din partea mea,nu am insistat,anuntand doar ca la nevoie oferta ramane valabila.Ne-am despartit urmand sa aflam de pe internet sau din mesaje pe mail-uri si telefoane cand se va naste copilul sa venim sa ne inscriem cu totii.O vreme am crezut ca se progreseaza cumva,pe urma m-am mirat de ce nu se mai aude nimic,dar,luat cu valurile problemelor de fiecare zi si care nu au fost chiar putine,problema asociatiei a primit incet un alt numar de ordine.
- M-am mai uitat o vreme pe site si n-am vazut nimic nou,nici o vorba ,nici un comentariu,nici un fel de semnal,m-am gandit ca poate m-am bagat eu unde nu era cazul,poate copii aia vroiau ceva mai tineresc, mai dinamic,mai pentru varsta lor,desi parca nu "mirosisem" nici o retinere sau rezerva mai mult decat era firesc la o prima vedere.Initial mai fusesera niste tineri care s-au simtit cumva ocoliti de la hotarari,pe urma parea ca s-au lamurit,ca nu e chiar asa.Ma rog,eu nu sufar de boala asta cu banuielile.Daca am o suspiciune intreb si astept ca si ceilalti sa se exprime clar.Cine nu se exprima il priveste.
- Recunosc insa,in principal lipsa timpului si un sir consistent de probleme m-au facut sa nu revin cu intrebari,ma stiam foarte ocupat si fara prea mult timp de oferit si iarasi recunosc ca ma asteptam la mai multa,sustinuta si organizata insistenta din partea generatiei lor.Oricum contactele erau,comunicasem deja si daca era cazul se stia cum putem fi gasiti.
- Cu riscul sa atrag o gramada de reprosuri sustin ca generatia tanara (oare chiar asa de tanara ? 18-20-25-30 sunt ani cand energia trebuie sa mute muntii ) nu da pe dinafara la capitolul entuziasm si mobilizare.
- Ar fi o discutie asa de lunga ca nici nu-mi vine sa o pornesc.
- Vad aici si peste tot in jur un cor nesfarsit de plangeri,justificate si indreptatite in mare parte,dar,.....o sa va citez ( sa nu radeti )o "strigatura" din Piata Universitatii: - Daca nu NOI (voi) atunci cine ? Daca nu ACUM atunci cand ?
- Nu m-as hazarda in discursul asta ce poate parea patetic, daca nu ar fi vorba de niste tineri destepti (nu vreau sa va flatez,dar,din preocupari si din ce expuneti pe aici in mare parte se poate deduce)sensibili, meditativi, putin filozofi,(putin,macar putin,artisti daca nu mai mult) cu atitudine,cu punct de vedere propriu,preocupati si de altceva decat de mode (in sens general) poate putin individualisti,ca de asa e specificul,pana la urma pe gaurica aia mica care cuprinde toata lumea in ea,nu se pot uita si alege doi in acelasi timp,cand se apasa cu destu pe buton fiecare este singur.
- tin minte prin 90-91 veneau tot felul de musafiri si ne tot invatau cum e cu democratia.Nu toti erau doar niste "turisti",mai era si cate unul/una mai destept,mai invatat,mai artist,poate citau din carti,poate de la altii,cine stie ?
- un lucru esential pe care l-am auzit si invatat atunci a fost ca nici un drept si nici o libertate nu vin de la sine.Ca societatea civila si mai ales partea ei mai tanara si mai bine pregatita trebuie sa faca permanente presiuni ca lucrurile sa se schimbe.
- Un mic exemplu poate nesemificativ,despre ce vreau sa zic cu asta: - Nu am plecat niciodata cand cineva nu m-a lasat sa fotografiez sau sa filmez intr-un loc in care nu era indreptatit sa ma opreasca.Aproape as putea sa tin un curs despre cum sa aduci pe cineva sa rada si el de ce idee a putut sa aibe si ce greseala era sa faca.Nu pot sa spun ca am reusit de fiecare data,ca nu am avut si faze mai dure,ca poate intr-o zi....dar,niciodata nu am last in urma impresia: - Ce bine ca l-am alungat,ai vazut ce-a mai tulit-o ? Am avut dreptate sa nu-l las,deabia astept sa mai apara vreunul. Asta poate fi singura o tema de discutie,desi e asa simplu,ca la orice sport cu un adversar in fata.Relaxarea,stapanirea de sine, increderea si convingerea ca ai dreptate (daca ai !)umorul,o vorba mai pe limba "constiinciosului" pot transforma in cateva minute o "fiara" gata sa-ti sparga capul intr-un tip gata sa te ajute cat poate.Uneori e nevoie si de putin noroc.
- chiar credeti ca in alte parti totul e foarte bine ? ca nu sant probleme,altele ? Multi strainii cand vin pe aici in vizita au impresia de rai pe pamant,pe care o avem si noi cand mergem in VIZITA si uneori chiar au dreptate. Sunt o gramada,o gramada de mizerii,dar sunt si o gramada de lucruri bune pe care nu le gasesti in alta parte. Si oricum ar fi e la NOI ACASA si suntem si noi RASPUNZATORI de tot ce e in jur.
- Poate,daca mama mea era o contesa austriaca,franceza sau englezoaica mi s-ar fi parut de neconceput sa am mama o romanca simpla si as fi refuzat indarjit sa accept asa ceva,dar,mama mea e cea care e (ma bucur ca inca mai e ) si daca m-ar intreba cineva,daca vreau sa-mi schimb viata cu alta mai buna,mai nobila,daca as vrea sa ma fi nascut francez sau englez sau american,va asigur fara ezitare ca nici gand.Asta nu inseamna ca nu trebuie sa facem curat la noi in (era sa zic bordei) casa sau apartament asa cum e.
- Asta nu inseamna ca o (eventual inca o) ASOCIATIE a FOTOGRAFILOR nu trebuie facuta de voi (noi,daca vreti ) NEAPARAT DE VOI.
- De ce de voi neaparat ? Ca sa vedeti ca puteti,ca sunteti mai multi,ca puteti fi solitari atunci cand e nevoie,ca desi ganditi diferit puteti gandi impreuna.Mi-ar parea asa de bine daca macar unii ar intelege despre ce lucruri simpe povestesc eu ,aici.E "aproape" la fel de simplu ca atunci cand plecati in grup sa o sedinta foto.
- Am obosit sa scriu. Sper ca nu am fost nici prea patetic si nici prea ridicol si nici prea plicticos.
- Domnule Narcis (si domnul Pavalache si Marilena si George si ceilalti din grup,si eventual si altii) daca cumva eu sunt domnul care a disparut ca inghitit de valuri,desi,nu cred ca e vorba despre mine,ma puteti gasi asa cum am vorbit la ultima noastra discutie.

Numai bine tuturor !

" dar vedeti ca aduc ghinion, si cu cealalta "asociatie"
s-au intamplat lucruri ft. ciudate si bantuite de toti dracii,
doveditoare ca inca nu a sosit momentul sa se intample
si in RO. Nasol ce s-a intamplat, ce sa va spun, sunt cativa
martori chiar aici pe lista, dar cel mai graitor exemplu este
faptul ca a disparut ca inghitit de valuri un domn simpatic si ofertant
ce vroia sa ne puna la dispozitie casa ptr. sediul asociatiei.
La scurt timp dupa semnarea statutului in fata notarului, acesta nu a
mai fost de gasit, apoi totul s-a prabusit si nimeni nu mai stie
nimic despre nimeni si nimic, eu insa continui sa platesc
gazduirea site-ului asociatiei, poate, poate ........"

- Mai asta iarna am "petrecut" si eu vreo cateva zile pe la intalnirile viitoarei "asociatia fotografilor",citind statute si diverse discutii pe site-uri si sperand ca nasterea desi lunga sa fie macar cu folos.Se pare ca n-a fost sa fie,fiindca atunci cand mai era (sau parea ca mai e) putin,adunarea a hotarat ca nu e nevoie de toti cei vreo 19-20-22 cat am reusit sa ne adunam,ca asta ar complica nu stiu in ce fel lucrurile si sa ramana ? 15 sau 17? nu mai tin minte.
- Cum copiii aia hotarati,pareau ca se cunosc si se inteleg foarte bine intre ei,eu fiind ceva mai varstnic, mai dinafara si chiar mai putin fotograf, (poate si cu mai putin timp liber) am zis sa nu ma bag ca magarul printre oi si sa fiu unul dintre cei care trebuiau sa renunte pe moment.Urma ca cei ce nu eram necesari atunci,sa ne inscriem mai tarziu in organizatia deja infiintata.
- Cand a venit discutia adresei pentru sediu,a exisat o propunere,nu foarte ferma la inceput,pentru apartamentul nou cumparat (parca)al unui tanar domn acolo prezent,undeva intr-un cartier,strada sau alee, blocul, scara, etajul. Desi nu cred ca e prea importanta chestia asta am spus ca asa de fason ar da mai bine o adresa simpla;strada si numarul undeva mai in centru si am propus o alternativa,pe strada Batistei (Intercontinental, Ambasada Americana,Curtea Suprema,alte Comitete si Comitzii ) unde exista chiar si un mic birou cu cutie de posta si internet si care ar putea prelua si o eventuala corespondenta pana la rezolvarea definitiva a problemei.Nu a fost nimeni prea convins,preferandu-se cealalta adresa.Am pus alegerea pe seama aceluiasi fapt ca pe mine nu ma cunosteau prea bine si cum cealalta alternativa nu era chiar usoara si presupunea ceva umblatura din partea mea,nu am insistat,anuntand doar ca la nevoie oferta ramane valabila.Ne-am despartit urmand sa aflam de pe internet sau din mesaje pe mail-uri si telefoane cand se va naste copilul sa venim sa ne inscriem cu totii.O vreme am crezut ca se progreseaza cumva,pe urma m-am mirat de ce nu se mai aude nimic,dar,luat cu valurile problemelor de fiecare zi si care nu au fost chiar putine,problema asociatiei a primit incet un alt numar de ordine.
- M-am mai uitat o vreme pe site si n-am vazut nimic nou,nici o vorba ,nici un comentariu,nici un fel de semnal,m-am gandit ca poate m-am bagat eu unde nu era cazul,poate copii aia vroiau ceva mai tineresc, mai dinamic,mai pentru varsta lor,desi parca nu "mirosisem" nici o retinere sau rezerva mai mult decat era firesc la o prima vedere.Initial mai fusesera niste tineri care s-au simtit cumva ocoliti de la hotarari,pe urma parea ca s-au lamurit,ca nu e chiar asa.Ma rog,eu nu sufar de boala asta cu banuielile.Daca am o suspiciune intreb si astept ca si ceilalti sa se exprime clar.Cine nu se exprima il priveste.
- Recunosc insa,in principal lipsa timpului si un sir consistent de probleme m-au facut sa nu revin cu intrebari,ma stiam foarte ocupat si fara prea mult timp de oferit si iarasi recunosc ca ma asteptam la mai multa,sustinuta si organizata insistenta din partea generatiei lor.Oricum contactele erau,comunicasem deja si daca era cazul se stia cum putem fi gasiti.
- Cu riscul sa atrag o gramada de reprosuri sustin ca generatia tanara (oare chiar asa de tanara ? 18-20-25-30 sunt ani cand energia trebuie sa mute muntii ) nu da pe dinafara la capitolul entuziasm si mobilizare.
- Ar fi o discutie asa de lunga ca nici nu-mi vine sa o pornesc.
- Vad aici si peste tot in jur un cor nesfarsit de plangeri,justificate si indreptatite in mare parte,dar,.....o sa va citez ( sa nu radeti )o "strigatura" din Piata Universitatii: - Daca nu NOI (voi) atunci cine ? Daca nu ACUM atunci cand ?
- Nu m-as hazarda in discursul asta ce poate parea patetic, daca nu ar fi vorba de niste tineri destepti (nu vreau sa va flatez,dar,din preocupari si din ce expuneti pe aici in mare parte se poate deduce)sensibili, meditativi, putin filozofi,(putin,macar putin,artisti daca nu mai mult) cu atitudine,cu punct de vedere propriu,preocupati si de altceva decat de mode (in sens general) poate putin individualisti,ca de asa e specificul,pana la urma pe gaurica aia mica care cuprinde toata lumea in ea,nu se pot uita si alege doi in acelasi timp,cand se apasa cu destu pe buton fiecare este singur.
- tin minte prin 90-91 veneau tot felul de musafiri si ne tot invatau cum e cu democratia.Nu toti erau doar niste "turisti",mai era si cate unul/una mai destept,mai invatat,mai artist,poate citau din carti,poate de la altii,cine stie ?
- un lucru esential pe care l-am auzit si invatat atunci a fost ca nici un drept si nici o libertate nu vin de la sine.Ca societatea civila si mai ales partea ei mai tanara si mai bine pregatita trebuie sa faca permanente presiuni ca lucrurile sa se schimbe.
- Un mic exemplu poate nesemificativ,despre ce vreau sa zic cu asta: - Nu am plecat niciodata cand cineva nu m-a lasat sa fotografiez sau sa filmez intr-un loc in care nu era indreptatit sa ma opreasca.Aproape as putea sa tin un curs despre cum sa aduci pe cineva sa rada si el de ce idee a putut sa aibe si ce greseala era sa faca.Nu pot sa spun ca am reusit de fiecare data,ca nu am avut si faze mai dure,ca poate intr-o zi....dar,niciodata nu am last in urma impresia: - Ce bine ca l-am alungat,ai vazut ce-a mai tulit-o ? Am avut dreptate sa nu-l las,deabia astept sa mai apara vreunul. Asta poate fi singura o tema de discutie,desi e asa simplu,ca la orice sport cu un adversar in fata.Relaxarea,stapanirea de sine, increderea si convingerea ca ai dreptate (daca ai !)umorul,o vorba mai pe limba "constiinciosului" pot transforma in cateva minute o "fiara" gata sa-ti sparga capul intr-un tip gata sa te ajute cat poate.Uneori e nevoie si de putin noroc.
- chiar credeti ca in alte parti totul e foarte bine ? ca nu sant probleme,altele ? Multi strainii cand vin pe aici in vizita au impresia de rai pe pamant,pe care o avem si noi cand mergem in VIZITA si uneori chiar au dreptate. Sunt o gramada,o gramada de mizerii,dar sunt si o gramada de lucruri bune pe care nu le gasesti in alta parte. Si oricum ar fi e la NOI ACASA si suntem si noi RASPUNZATORI de tot ce e in jur.
- Poate,daca mama mea era o contesa austriaca,franceza sau englezoaica mi s-ar fi parut de neconceput sa am mama o romanca simpla si as fi refuzat indarjit sa accept asa ceva,dar,mama mea e cea care e (ma bucur ca inca mai e ) si daca m-ar intreba cineva,daca vreau sa-mi schimb viata cu alta mai buna,mai nobila,daca as vrea sa ma fi nascut francez sau englez sau american,va asigur fara ezitare ca nici gand.Asta nu inseamna ca nu trebuie sa facem curat la noi in (era sa zic bordei) casa sau apartament asa cum e.
- Asta nu inseamna ca o (eventual inca o) ASOCIATIE a FOTOGRAFILOR nu trebuie facuta de voi (noi,daca vreti ) NEAPARAT DE VOI.
- De ce de voi neaparat ? Ca sa vedeti ca puteti,ca sunteti mai multi,ca puteti fi solitari atunci cand e nevoie,ca desi ganditi diferit puteti gandi impreuna.Mi-ar parea asa de bine daca macar unii ar intelege despre ce lucruri simpe povestesc eu ,aici.E "aproape" la fel de simplu ca atunci cand plecati in grup sa o sedinta foto.
- Am obosit sa scriu. Sper ca nu am fost nici prea patetic si nici prea ridicol si nici prea plicticos.
- Domnule Narcis (si domnul Pavalache si Marilena si George si ceilalti din grup,si eventual si altii) daca cumva eu sunt domnul care a disparut ca inghitit de valuri,desi,nu cred ca e vorba despre mine,ma puteti gasi asa cum am vorbit la ultima noastra discutie.

Numai bine tuturor !

"The truth is rarely pure and never simple".(O.Wilde)

"..Si macar daca ar fi prima data cand se intampla asta!..Numai ca acum trebuie sa fiu puternic..gata!a plecat si-atat..ei,si?ce-o sa fie?..Pe cine pacalesc?"
..intrebarea repetata in minte de atatea ori se concretiza pintr-un tipat:"pe cine pacalesc?"..
..Din nou surasul tamp,apoi incep sa rad...infiorator!Deja incep sa ma gandesc.."stiu ca se va intoarce..dar mai vreau asta?Mai pot rezista?..Trebuie sa iau o pauza de tine..cred ca asa ar fi cel mai bine..dar mi-ar placea ca si sufletul meu sa ma asculte..patetic!sunt absolut patetic!..Sa te sun?Si ce sa-ti spun?Ar fi absurd..Sa-ti scriu?Nu,acum ai plecat"..
Si,ca un ecou in mintea mea,realizez..:"chiar a plecat"..
"Trebuie neaparat sa opresc muzica aia;cred ca innebunesc daca o mai ascult mult..Stii ce?Imi calc pe inima..si te uit..gata!Aaaahhh!Si,totusi,nu pot..De ce nu pot?Ce ai tu si n-are nimeni?"
Incep sa zambesc.Asa-ti spuneam cand ma intrebai de ce te plac..Si iarasi imi aduc aminte de tine..Hotarat..am sa beau o cafea..o sa mi se limpezeasca mintea si mai mult.."ca parca pana acum mi s-a limpezit vreun pic!"..Si incep sa rad.."Dar ce mai am acum de ras?O sa iau umbrela si-o s-o deschid,ca sa se usuce..poate o sa ma usuc si eu..dar nu vreau!!"
"Cine o fi la usa?Ca azi chiar n-am chef de musafiri..Tu?!Ce mai vrei?"..
"Hmm..inca nu te iert;intra,te rog,dar nu te iert,nu inca..nici macar nu stiu daca te mai pot iubi.."

La ora 10:15 am intrat si eu in sala de nasteri cu dilatare absolut normala, chiar mai rapida decat se asteptau. Toate au decurs normal: dilatarea, contractiile, ritmul meu de a ajuta expulzia, DAR...
Dupa 15 minute de efort am simtit o stare de lesin si mi-am privit mainile: erau pigmentate cu bulinute multe, multe albe. Am stiut ca mi-a scazut glicemia mult, mai mult decat era normal si le-am spus.

De retinut:
- Daca stiti ca aveti probleme cu tensiunea - foarte mica sau foarte mare - TREBUIE NEAPARAT sa le spuneti asta medicilor sau asistentelor care va asista la nastere, pentru ca se poate ajunge la diverse si grave probleme. Daca ei stiu situatia vor stii cu siguranta sa va perfuzeze cu solutia necesara care va va redresa.

Asistenta sefa si moasa au decis sa ma perfuzeze cu solutia necesara pentru a-mi stabiliza glicemia si tensiunea. M-a ajutat foarte mult. Dupa cateva minute eram mai bine.
Pe perioada in care ma aflam pe masa am discutat mereu cu ele despre toate simptomele pe care le aveam si le-am rugat sa ma tina la curent cu absolut TOT ce se intampla INDIFERENT de situatie - asta dupa ce am vazut ca dupa 40 de minute nu am nascut si in sala erau deja 2 asistente sefe si doua moase. Dupa 50 de minute de efort...contractiile mele se rarisera mult, impinsul devenise aproape ineficient si din cauza ca fatul coborase si blocase iesirea in colul uterin prin pozitia sa (o
parte din capsor) mi se meteorizase abdomenul si uterul (se umflase), acest lucru impiedicandu-ma si mai mult sa ajut la expulzie.
M-au coborat de pe masa de nasteri...si cu perfuzia dupa mine am inceput sa ma plimb prin sala :(. Nu cred ca va imaginati!
Imi venea pe de o parte sa rad, pe de alta...imi venea sa imi plang de mila - plus ca aveam mereu impresia ca imi pierd copila pe drum!
M-au asezat apoi din nou pe patul de travaliu si acolo...DOAR ACOLO...am reusit sa mai expulzez cativa mm (cei care cred ca i-au fost vitali) fatul.
M-au luat de acolo si iarasi am urcat pe masa de nasteri. Impinsul era din nou ineficient! Le-am rugat sa ma duca inapoi pe pat si sa ma lase sa nasc acolo, dar mi s-a spus ca nu se poate! Pe naiba nu se putea! Se putea, dar...ma rog! E mai comod pentru toata lumea pe masa de nasteri!
Cand au vazut ca nu mai am forta si eficienta necesara, iar fatul nu cobora au sunat medicul in care ele aveau incredere si pe buna dreptate si eu - desi am fost speriata ca toata lumea zicea ca e un macelar si ca gresise de cateva ori in meseria sa. Medicul care se ocupase de mine plecase de dimineata in garda in alt oras! Ramasesem intr-un fel a...nimanui! Oras strain (nu m-am mutat demult aici), spital strain, lume straina...
Il cunosteam pe domnul STAN deoarece cu 2 saptamani inainte am fost internata pentru tratament si analize si tot dansul se ocupase de mine si atunci.

De retinut:
- NICIODATA sa nu va luati dupa gura lumii in privinta unui cadru medical. Si ei sunt oameni si pot gresi pe parcusul
meseriei lor, dar asta nu inseamna ca e ceva normal si ii caracterizeaza. Depinde foarte mult de situatia in fapt si de multi alti factori.

Cand a venit medicul, m-a bagat imediat la oxigen si mi-a mai pus o perfuzie in mana dreapta - pentru contractii si cine mai stie ce :). I-am spus si lui vreau sa ansc pe pat deoarece acolo puteam sa imping mai bine, dar si el a zis ca nu se putea si m-a rugat sa mai incercam asa. Am incercat inca...1 ora si ceva.
Iar m-au coborat de pe pat si iar m-am plimbat, iar asta s-a mai intamplat de cateva ori...in total am coborat si urcat de pe masa de vreo 4 ori.
In timpul acesta nu ma interesa altceva decat copilul meu!!!
Stiam deja ca se afla in pericol si ma temeam sa nu cumva sa fie traumatizat si sa moara din lipsa de oxigen si din cauza ca a inghitit prea mult lichid amniotic. I-am spus despre teama mea medicului si l-am rugat sa imi faca cezariana.
Mi-a spus ca in situatia aia operatia este absolut imposibila ca daca o face trebuie "sa intre in mine" impreuna cu un medic chirurg deoarece nu este vorba doar de probleme de nastere si ii e teama de complicatii mult mai mari.
Deja el se temea atat pentru copil cat si pentru mine. Se vedea pe fetele lor la toti cinci cati erau in sala de nasteri cu mine!. Fetele (asa le ziceam eu asistentelor) deja plangeau pe ascuns si tot mergeau in sala de travaliu pe rand si se rugau pentru mine si Augusta - eu sa nasc mai usor si mai repede sa scap de chin, iar ea sa traiasca si sa poata sa se nasca.
Stiau ca acum totul depindea doar de medic (ele ma ajutasera cu tot ce au putut) sau de miracolul in care eu as fi putut sa nasc.

Dear nu vreau sa fiu agresiva dar tu stii cine plateste datoria pe care o lasa in urma cei ce pleaca cu bani de pe la diverse banci? ... Ca aia numai civilizati nu sunt....si mai stii cine are bani sa cumpere diverse concerne si cu ce bani le cumpara....ma rog, asta daca vrei sa afli....dar poate pe tine nu te inteseaza astfel de lucruri....dar poate nu intereseaza pe nimeni...si daca nu nu te obosesti sa comentezi....

anyway o zi buna!