comentarii

zapada trista


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Trist dar adevarat - de Pisicutza la: 16/09/2003 08:24:50
(la: Satanism in Romania)
Ceea ce zicea si ratusca e adevarat.Asta este unul din lucrurile triste si adevarate din toata lumea,nu numai din Romania!Si cand te gandesti ca acea profesoara de muzica de care se vorbea acum ceva timp a contribuit la creearea acestor evenimente...
Cred ca ar fi trist sa-i luam - de SB_one la: 12/11/2003 13:17:53
(la: Sexul la serviciu)
Cred ca ar fi trist sa-i luam toti de ex. pe americani. Cum ramine cu amorul liber? ma refer la cel frumos.Chiar trebuie asteptat pina seara? Iti trece pofta de lucru!

Acum citeva zile imi povestea aici o cunostiinta ca seful ei a fost "surprins" pe birou cu adjuncta care era f. fericita si cu care se-ntzelege f. bine. Sa-l condamnam pe el...pe ea? Eu zic sa.i lasam in pace! Sa nu fim "anti"
#4070 (raspuns la: #4066) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
magia Craciunului - de (anonim) la: 09/12/2003 05:12:15
(la: Un Craciun perfect)
e seara

ajun de Craciun

stau cu nasul lipit de geam
in casa arde focul
frig bocna
minus 28 de grade.

privesc cum dispar stelele
din ochii mei
iar nori negrii
imi inspira teama.

liniste.
se aude cantecul padurii
si urletul lupilor infometati.

un pui de urs scormoneste dupa mancare.
as vrea sa-l mangai dar mi-e frica ca mama lui nu va intelege
bunatatea mea
e speriata de om.

puiul, satul, se indeparteaza
si se pierde in maretia padurii.
liniste

primul fulg de zapada
aduce caldura
in sufletul meu
inghetat.

puzderie de fulgi bat molcom in geam
mangaindu-mi sufletul trist.

ninge de o ora
acoperindu-mi sufletul cu caldura zapezii.

liniste.

luna
isi strecoara raze timide
si ma lasa sa vad

magia Craciunului.

Ruga de seara:

Luceafar, prima stea
si unica stea
multumesc pentru lumina ta
si calauzeste-mi pasii.
in padure.
Catalina
Trist este nu ca Iliescu a pr - de (anonim) la: 07/01/2004 09:34:55
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
Trist este nu ca Iliescu a profitat de (sau si-a inscenat) acel moment de haos. daca nu ar fi fost el ar fi fost altii. Trist e faptul ca desi se cunosc toate aceste nereguli, nu se ia nici o masura. Ba mai mult, un astfel de individ castiga REPETAT alegerile prezidentiale!
Oare chiar nu exista justitie in Romania? Si nu va exista niciodata? Si atunci ne miram ca tarii ii merge atat de prost? De ce ne miram de cazurile de coruptie in economie, politica s.s.m.d. (care exista si in tarile cu o justitie bine pusa la punct), daca cei care fac justitia sunt corupti?

pt. Ingrid - de (anonim) la: 03/02/2004 12:15:20
(la: Practici profesia visata?)
Draga Ingrid,
Ai pus o intrebare grea si necesita mult de scris ca raspuns dar incerc sa reduc pe cit se poate povestea vietii mele.
la vreo 5 ani vroiam sa ma fac calugar... pe la 7 ani visam sa devin scamator, magician,dar o profesoara de desen prin clasa a 7a mi-a zis ca am talent si ar trebui sa ma duc la scoala de belle arte.
Ei bine multi mi-au spus asta si dupa scoala generala am dat examen la Tonitza si am intrat.Acolo am ajuns printre primii artisti elevi de mare talent si desigur ca pasul urmator a fost sa studiez la Grigorescu,insa...acolo am incercat de 5 ori dar neavind pilele necesare...desigur ca n-am intrat.
Intre timp am facut armata la pompieri,si avut diverse meserii,doar una fiind oarecum legata de arta,lucrind 2 ani la Hotel Parc in calitate de grafician.
Mi-am dat seama ca nu am nici o sansa la facultate dar in acelasi timp mi-am dat seama ca si cu ea facuta ,nu-i un viitor mare in Romania.
Si uite asa mi s-a pus in cap idea sa plec definitiv din tara.Mi-a fost greu si am asteptat 5 ani de lupte cu securitatea si guvernul roman sa-mi dea voie sa emigrez.In final ,in 1982 m-au chemat la Iorga si dat formularele de pasaport.
Toti prietenii imi spuneau ca fac o prostie si parintii la fel,f. tristi,ei au fost dat jos din functii la posturi mici din cauza mea,si ..partidul comunist le-a spus ca nu stiu sa ma educe in spiritul real al tarii!
Desigur ca am trecut prin multe hirjoneli cu securitatea si batai si insulte de genul ca-s un cacat si ca"ce ba boule, crezi ca piinea in America e mai buna ca a noastra?O sa mori de foame acolo si o sa dormi pe strada,cacam-as pe ochii tai"si m-au scuipat efectiv!Mi-au dat suturi in dos si injurat etc...dar nu mai doresc sa-mi aduc aminte,trecutul e mort pt. mine.
Am primit pasaport fara cetatenie,si in acei ani era altfel la ambasada USA din Buc.Daca nu aveai rude ori cineva care sa te sponsorizeze,ambasada iti oferea vreo organizatie de ajutor social ce exista din donatii particulare,sa te ajute ,si fiind in aceasta categorie,mi-au dat sa fiu ajutat de International Rescue Committee cu sediul in Manhattan,New York.
Mi-au platit si biletul de avion la Roma unde am stat 2 sapt. in tranzit la o pensiune condusa de ambasada USA din Roma.# mese pe zi la ore fixe in rest puteam sa fac ce vream si am tot vizitat Roma peste tot.Tot Ambasad USA mi-a dat si bani sa am de cheltuiala in tranzit.Si aia ziceau ca o sa mor de foame....
In dormitor am stat cu 8 romani in aceiasi situatie ca mine.
Ne-au luat cu un microbuz de la aeroport si dus la pensiune iar la plecare la fel ne-au dus la aeroport.Ce sa-ti spun? De cind am luat pasaportul am stat ca in al 9lea cer de fericire.Am plecat fara un cent in buzunare!!!!
Intr-o zi am fost chemat la ambasada si mi-au spus ca pot pleca la NY,si inminat biletul de avion platit de ei!Cu emigranti ca mine ajutorul lor era si mai mare.Pe pasaprot au scris refugiat politic si pus viza de intrare de la ambasada chiar!
Am ajuns la NY pe 14 Dec. 1982 era zapada si 7 seara.La ambasada mi-au spus sa ma uit in aeroport dupa o persoana ce va avea un carton pe care sa fie scris"I.R.C."si am vazut 2 domni(americani)ce ma asteptau la intrare.Erau de la I.R.C. si m-au dus direct la oficiul de imigrari unde un ofiter a pus pe pasaport o stampila pe care era scris ca am dreptul sa muncesc oriunde pe teritoriul USA.
Cum ti se pare pina acum?Iti zici desigur ca mare noroc am avut si iti raspund ca parca Dumnezeu era cu mine la orice pas!!!Noroc,soarta,destin karmic,trebuie sa admit ca cineva acolo sus m-a iubit f. mult si INCA o face si in prezent!!!!Toata viata mea S-A SCHIMBAT cu 360 grade din clipa in care am parasit definitiv Romania,o alta viata urma pt. mine si NICI ca-mi pasa ce voi face ori ce meserie sa am etc,pt. ca eram extrem de fericit si am lasat viata si destinul sa decida pt. mine!Acel Domn de SUS!!!!!
Mi-am zis mereu atunci:" orice-ar fi nu conteaza!N-am de pierdut NIMIC ci doar de CISTIGAT"Zarurile au fost aruncate.
Revenind la acea seara de 14Dec la JFK airport am omis ca in sep. acel an implinisem 27 ani.Deci cei 2 domni apoi m-au condus la limuzina lor si dus in Manhattan in zona Times Square si pus la un hotel 2 stele(nu-mi pasa de stele),camera platita de org. in avans si rezervata pt. mine!Stiam engleza din scoala destul de bine ,domnii s-au uimit ca vorbesc asa de bine.Mi-au dat adresa org.lor(unul din ei era chiar ..directorul ei!)sa ma prezint in 2 zile si la plecare m-a intrebat daca am ceva bani si Nu aveam,ultimele lire la cheltuisem la Roma in ultima zi,deci iar plecasem cu buzunarele goale!
Directorul mi-a dat 50$ din banii lui.Apoi in tot acest timp,mergeam la un diner si mincam breakfast si lunch si dinner,era ieftin dar f. bun.Atunci in USA dolarul era mare si preturile mici,nu ca azi.O felike de pizza era 50 centi,azi este peste 3$,metroul era 60 centi,azi e 1.50$,orice pachet si marca de tigari cost 1.10$ azi e 5.50$.deci 50 $ erau mari!Dupa 2 zile m-am dus la sediul org.pe Park Ave.si un domn de origine romana plecat dupa razboi,m-a ajutat f. mult.
Fusese mare judescator la BUc.Mi-a spus ca org. ma va ajuta f. mult si voi sta la hotel 1 luna timp in care org. imi va gasi un apt. de inchiriat.Ia-m spus ca-s artist si mi-a dat mereu bani sa-mi cumpar culori si pinze etc. orice materiale aveam nevoie.La fel in FIECARE vineri di sapt. mergeam la org. sa-mi ridic un cec de 150$,prin care org. ma intretinea.Dupa 5 sapt. mi-au gasit un apt. de impartit chiria cu un domn american pensionar,divortat si care avea nevoie de bani sa-si poata plati chiria.Un om tare de treaba,si partea mea de chirie era de 220$ pe luna.M-am mutat deci in apt. lui in Woodside(Queens) si aveam propria mea camera mare si spatioasa.Org. A PLATIT chiria mea in plus de cei 600$ pe luna intretinere,timp de ...6 luni!!!!Atita era ajutorul lor,dar CE ajutor!!!Intre timp mi-au spus sa caut de lucru si sa incep sa ma pun pe picioare.Desigur ca asta vroiam si eu,imi era jena ca cheltuiau atita pt. mine si acei bani dati de org. NU -I aveam de platit inapoi deloc!!!!!!
In acel bloc traiau multi romani veniti in USA de cel putin 7 ani si am facut cunostinta cu ei.Dupa o vreme insa mi s-a facut lehamite de ei pt. ca mereu se plingeau de ceva si erau invidiosi te vorbeau pe la spate incit am rupt-o cu ei si am avut de atunci numai prieteni americani!!!Am trait intre ei 2 ani si credama ca au fost DE AJUNS!Aveam un prieten f. bun din liceu ce venise acolo cu 2 ani anaintea mea si el m-a ajutat cel mai mult.
Unul din romani avea un prieten roman ce era suprintendent la un port particular de vaporase si ahturi.Mi-a gasit de lucru acolo ca muncitor necalificat la docuri,nasol si salariul de 5$ pe ora.Era un dobitoc,am stat doar 2 luni si am plecat far sa ma gindesc la viitor.Eu sint o fire cam rebela de fel si daca ceva nu-mi place,plec imediat!Amicul meu din liceu picta temporar firme la diverse magazine si mi-a zis sa-l ajut,pe bani desigur,si asa am devenit si pictor de firme dar el urma sa plece in Montana definitiv curind.Intr-o zi pictam afara la o firma si un tip s-a oprit si m-a intrebat daca vreau sa lucrez cu el,si el era tot pictor de firme si mi-a dat cartea de business a lui sa-l telefonez.
Cum amicul meu urma sa plece am telafonat la acest tip american si asa am inceput sa lucrez pt. el timp de 1 an,bani nu prea faceam si traiam de pe azi pe miine si cu pantaloni rupti in cur.Nu mai aveam ajutor de la org. asa ca cu 500$ pe luna din care 220 erau la chirie...nu ma descurcam.Dar eram optimist caci din fire sint!
M-am gindit sa-mi completez studiile in arta si am mers la colegiul faimos(din 1894)din Manhattan,Art Stdents League of NY,unde au studiat mari artisti ai americii si lumii ca Jackson Pollock,Frank Stella,Calder,Andy Warhol si multi altii.
Am vorbit cu directoarea,o doamna colosal de buna care mi-a spus sa prezint orice fel de lucrari posed,si aveam destule acasa caci asta faceam in timpul meu liber,desenam in prostie si pictam in ulei ori acuarele.Am ales pe cele ce am crezut eu ca-s bune si m-am prezentat la directoare.Ea mi-a spus sa revin dupa o sapt. timp in care o comisie de profesori va evalua lucrarile.
M-am prezentat la acea data si mi-a spus ca comisia(6 prof. emeriti si faimosi in USA)a hotarit sa-mi acorde o bursa de studii pe timp de 4 ani si sa studiez ceea ce vreau eu!!Am ales picturade sevalet.
Intre timp pt. ca nu cistigam mult,am depus formular la asistenta sociala din NY si m-au aprobat sa-mi dea ajutor in bani si food stamps.In baza lor cumparfam mincare de la orice magazin.
Am inceput cursurile in 1984 in sep.cu un f. renumit prof. de pictura si mare ilustrator de romane,aici e o meserie f. buna!Am facut imediat prietenie cu multi colegi si studiam seral pt. ca munceam ziua.Un coleg cistiga ilustrind storyboards si mi-a dat de lucru si apoi am avut si o comanda doar a mea,cistigam binisor acum.Tot in clasa mea ,monitorul ,un tip de-o seama cu mine era (este inca)f. mare artist cunoscut de benzi desenate.
Intr-o zi m-a intrebat daca vreau sa cistig bani in plus?Cum sa nu,dar i-am zis ca habar n-am de bd uri,el a spus ca voi invata dac lucrez ca asistentul lui...si uite asa am renuntat la pictat firme si devenit artist de bd!Aici e un MARE business!!!Bill,colegul meu care in timp am devenit f. buni prieteni,incit cu ani dupa acea m-am casatorit si el mi-a fost nas,m-a invatat f. multe despre arta de bd,lucrind cu el 8 ani,dar nu lucram zilnic ci sporadic de 2 ori pe sapt. si trebuia sa caut iar de lucru.Am gasit imediat la o firma de curieri pe bicicleta particulara.Asa am devenit si curier.HA!Intre timp serile mergeam la scoala si weekendurile lucram cu Bill.El era atunci prieten,logodit cu Cyndi care lucra ca manager la muzeul Metropolitan.Intr-o zi ea mi-a spus ca sint posturi la muzeu la serviciul de receptie marfuri ce se vind in muzeu la boutikurile lor.Am facut cerere si asa am ajuns dupa 1 an de curierat prin Manhattan,sa lucrez la stocuri si magaziile muzeului,la 8$ pe ora.Mai bine.Intre timp,ca de obicei,serile la scoala si in zilele libere,aveam joia si duminica,lucram la atelierul lui Bill.Am tinut-o in ritmul asta fara O ZI LIBERA timp de 2 ani!
Intre timp ma mutasem deja in Jackson Heights la fel impartind un apt cu un american si chiria mea era de 300$ pe luna.
La scoala am avut multe relatii cu colegele mele,deh trebuia si le captiva sarmul meu si ca-s din Romania.
In 1987,Bill mi-a zis sa incerc la Marvel Comics sa caut de lucru ca artist ca si el,pt.ca mi-a zis ca am talentul necesar si o experienta de la el.Am ales sa fac niste schite in creion si culoare cu Conan the barbarian,vreo 7.Am telefonat compania si mi-au acordat un interviu.Am mers la editorul revistei si aratat schitele.PE LOC a ales una si spus s-o pictez in ulei pt. ca o va publica ca coperta!Si uite asa am ajuns si artist cu NUME la cea mai mare companie de bd. din USA si lume!!!!Lucram inca la muzeu si cu Bll si mergeam si la scoala si mai si pictam coperti cu Conan!!!Cum le-am facut pe toate NU stiu!
M-am mutat in Brooklyn caci faceam bani bunicei acum si puteam sa=mi permit sa am apt. meu personal cu 2 dormitoare din care unul l-am transformat in atelier.La muzeu prin 1989 am cunoscut pe viitoarea sotie,Marilyn,dragoste la prima vedere!Ea este italianca americana generatia 2a,parinti emigrati in 1952 tatal din Napoli,Mama din Randtzo,Sicilia.Mai are 2 surori ea fiind mijlocia si de-o virsta cu mine.Dupa 1 luna s-a mutat la mine acas in Brooklyn.
In acel an am incheiat cu scoala si cu munca la muzeu!Lucram doar cu Bill 2 zile pe sapt. in rest multe comenzi la Marvel de coperti la alte reviste si apoi
fiin liber profesionist mai lucram si pt. alte companii din NY(Dc Comics)dar si di California,lucram numai acasa si cind aveam de predat coprti ori bd(faceam si desene la reviste)plecam la Marvel dar era poate de 2 ori pe luna,in rest cu California prin posta expres peste noapte.
Marilyn a plecat de la muzeu si a gasit de lucru la NY PUBLIC LIBRARY,ceamai mare din tara.
In 1990 ne-am casatorit si dupa 2 ani ne-am mutat in New Jersey ,la inceput in apt.timp de 4 ani dupa care ne-am cumparat o vila frumoasa in natura si la citeva min. pe jos de plaja Atlanticului.
Prin 1997,deodata businessul in bd. a scazut total si multi editori au fost concediati si multe reviste scoase din circulatie neaducind profit!S-au rarit comenzile si pt. mine....dupa 11 ani ca artist renumit in bd...trebuia s-o iau de la capat in altceva!
Intre timp eu aveam multi fani si colectionari ce vroiau sa-mi cumpere originalele.Am dat peste unul,el mi-a dat telefon intr-o zi si mi-a zis ca va veni la mine acasa si sa fiu pregatit ca va cumparaTOT ce am!!!!N-am crezut dar asa a fost,in acea zi am vindut exact TOATE lucrarile mele in bd.,parca un semn ca acest capitol din viata si experienta va fi incheiat!
Aces domn m-a platit in CASH!!!!venise cu un microbuz!60.000$$$$$ mi-a dat bani gheata ca se umpluse masa de ei si ma uitam si nu-mi venea sa cred!
In acel an am plecat cu Marilyn in Italia la rudele ei si la venetia si Roma si Florenta,1 luna intreaga dupa care am plecat la Paris 1 luna!
Si inca mai ramaseem cu destui bani din cei 60.000$
La intoarcere am zis sa incep sa caut de lucru.Greu de gasit,chiar cind ai nume si experienta!!!Dar ca de obicei niciodata NU am disperat si pierdut optimismul!!!!
Dar restul povestii vietii mele in curind.
Ozzy Osbourne




















































































































































Trist - de Radu Herjeu la: 17/03/2004 09:44:50
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Ce trist mi se pare ca romanii nostri intelectuali nu mai pot trezi in mine un sentiment de mandrie, in timp ce un roman de peste Prut reuseste. Cu o elita ingretosata de plamada neamului ei nu e de mirare ca tinerii privesc cu cinism chinul Romaniei de a iesi din mocirla.
trist de curios...ori curios - de papadie67 la: 19/04/2004 20:10:07
(la: tigani)
trist de curios...ori curios de trist! intr-adevar.
#14154 (raspuns la: #14099) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
- ...Nu numai ca "vor PUTEA f - de relu la: 24/04/2004 18:10:46
(la: Guns'n Roses sau numai trandafiri?....)
- ...Nu numai ca "vor PUTEA face rost" dar, de cele mai multe ori VOR face rost de una... si o VOR folosi, mai devreme sau mai tirziu..

Exact. Poti fi sigur de asta. In mod asemanator, daca un raufacator vrea sa-ti faca rau, iti va face, nu conteaza ce pistol detii.

Si... daca e ca nenorocirea sa se intimple... cu ce ma fericeste pe mine faptul ca ucigasul e in puscarie pe viata... cind copilul meu este in mormint... sau in cel mai fericit caz, in caruciorul de invalizi?...

Daca e ca nenorocirea e sa se intimple, se intimpla. Iar daca ucigasul e in puscarie pe viata, chiar daca nu te fericeste acest fapt, cel putin nu mai poate rani alte familii prin atacuri asupra lor. Gazda emisiunii "America's most wanted" a avut un baiat, care a disparut. Dupa un timp de suferinte si dureri personale, a realizat acea emisiune cu telul de a prinde pe alti raufacatori. Si dupa cum stiti, emisiunea a avut si are un succes extraordinar, si multi tilhari si ucigasi au fost prinsi. Daca in loc de a face emisiunea, ar fi luat un pistol si si-ar fi dedicat viata cautarii raufacatorului care i-a luat copilul, in ce fel s-ar fi simtit mai bine?

Dupa cite inteleg, cei care vor sa poarte arme, o fac pentru acea eventualitate ca o vor putea folosi in autoaparare. E trist ca acea eventualitate poate nici nu va exista: adica o crima se intimpla inainte de a pune mina pe pistol. Dar e posibil ca sa existe. Iar daca e foarte probabil, atunci m-as gindi tare si bine daca nu e timpul sa ma mut intr-un alt cartier, stat, sau tara, unde probabilitatea de a avea nevoie vreodata de o arma pentru autoaparare e negligibila. Nu stiu care sint statisticile, dar banuiesc ca probabilitatea de a muri in accident de masina e mult mai mare decit cea de a muri impuscat de un raufacator (vorbesc chiar si de US, si de un cartier mai decent). Cei din acest forum CARE DETINETI ARME PENTRU AUTOAPARARE, puteti sa-mi raspundeti la aceasta intrebare? Daca sinteti de acord ca e mai posibil sa vi se intimple (sau familiei) un accident de masina decit un atac de raufacator, atunci ce masuri ati luat ca sa preveniti accidentul? (Ca deja stim ce masuri ati luat de a preveni atacul (aveti pistol).) Ati luat sotia la lectii de condus pe zapada? Ati platit citeva mii de dolari in plus ca sa va cumparati masina in care sotia si copilul va supravietui, sau ati cumparat o masina care se turteste la cel mai mic impact? Iarna, va puneti cauciucuri de iarna, sau stati cu cele barbierite din vara? As putea continua... dar sint sigur ca intelegeti ce vreau sa spun.

Ce vreau sa spun e ca, inainte de a obtine o arma pentru autoaparare, sint multe alte solutii care ar fi mult mai efective. Dar in acelasi timp sint de acord ca statul nu ar trebui sa interzica dreptul de a avea arme, daca politia are dreptul. Dar control bun asupra cui obtine, este foarte important. Sa va dau un exemplu cu controlul: armele nucleare. Daca traiesti intr-o tara care detine arme nucleare, acest fapt te face sa te simti ocrotit? Si acest fapt te face sa te simti atit de ocrotit incit esti dispus sa nu impui nici un control asupra altor tari care ar vrea sa aibe arme nucleare? NU. Pentru ca sint destui fanatici, raufacatori, dereglati mintal, oameni fara scrupule, sau pur si simplu oameni disperati in lumea asta carora nu vreau sa le dau voie sa aibe arme nucleare. Nu vorbesc de ce e just in lume, ci de ce e real.

Deasemena sint de acord ca, daca esti fortat de imprejurari sa traiesti undeva unde singura solutie de autoaparare e de a avea o arma, e bine sa obtii una.
Dar aceste situatii sint rare.
- relu
#14468 (raspuns la: #14443) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trist... - de (anonim) la: 30/04/2004 11:28:14
(la: Bocet)
mie imi plac poeziile tale!!!stiai!!! si e mare lucru sa ai talent, iar tu il ai! uite, rima...:) bvo betzivanco si ai incredere i ceea ce faci! mie imi place, dar prea trista!!!:) zau asa, viata e frumoasa!
E TRIST DAR ADEVARAT - de (anonim) la: 04/05/2004 11:41:25
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
da.. e foarte trist , dar am trait-o pepielea mea.
nu nu suntem uniti deloc noi romanii, ba dimpotriva ne sapam intre noi si ce este mai grav , daca auzi comentarii facute de catre romani catre straini sunt groaznice sa nu mai vorbim de calitatea oamenilor care fac asta....
Trist si adevarat! - de Rairana la: 15/05/2004 02:19:27
(la: Manele Sau House)
Trist si adevarat!
In ultimul timp, am constatat ca noi romanii ne-am pricopsit- pe langa altele- de la ...opinca pana la...Cotroceni, cu o boala.
Chiar daca la inceput nu parea contagioasa, epidemia a umplut tara.
Mai poate cineva sa conteste "sindromul deci"? Il rog s-o faca!
Azi vad cu adanca tristete ca boala a avansat si prezinta numeroase umflaturi, printre care si "sindromul maneaua".
Oare ce ne mai rezerva viitorul?!
e foarte trist - de nicky la: 20/06/2004 11:28:02
(la: Facultatile de $paga)
ai dreptate, e foarte trist ce se intimpla. Eu cred ca de vina e sistemul care a permis asta pentru ca oamenii s-au pliat imediat la "cerintele pietei". Cind admiterea la facultate s-a facut dupa media de la bacalaureat sau media anilor de studiu... ce sa mai comentam?!!!! Binenteles ca cei ami vinovati sint parintii care au crezut ca asa asigura viitorul copiilor si a fost suficient ca unul sa faca pasul ca ceilalti l-au urmat ca oile. Ma bucur ca mai sint inca elevi care invata stiind ac o fac pentru ei si profesori care nu iau spaga de-ai dracu'. insa sint foarte putini. Eu sper ca asta nu va dura la infinit.
S-auzim de bine!
Partea trista, prea trista, e - de alexbrie la: 23/06/2004 16:55:28
(la: "je troa zenfan; je fam")
Partea trista, prea trista, e ca ce am (de)scris e prea inspirat din realitate. In fine, in anumite limite.. Un cersetor care "face trenurile" castiga minim 30-40 de euro/zi (in zile proaste). Iar daca lucreaza si prin centru, oho...; Nu sunt eu expert in aceste afaceri, dar mai auzi, pe cate unul, pe cate altul...
Nu e nevoie de prins poanta, din pacate; adevarul e ca multi din cei veniti la cersit aici nu fac decat sa imparta biletele pe care nu stiu ce scrie. Desigur, tot mai bine decat in tara, unde mamele isi descopera, ingrozite, copiii, la cersit in metrou, in loc sa fie la scoala.
Deh, daca lumea da, de ce sa nu ceri, nu?
"Va e mila? V-am luat banii.."
#16624 (raspuns la: #16618) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un suflet viu ce trist traies - de Pisicutza la: 07/07/2004 11:23:12
(la: O iubire neomodernista)
Un suflet viu ce trist traieste
In vis doar versuri creste...
O lume-ntreaga daruieste!
#17450 (raspuns la: #17430) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scrisa in Inchisoarea Aiud - de (anonim) la: 08/07/2004 03:44:15
(la: Cele mai frumoase poezii)
Isus în celulã - (Radu Gyr)

Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula.
O, ce trist si ce'nalt parea Crist!
Luna venea dupa El, in celula
si-L, facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui, pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura:
-De unde vii Doamne, din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.

S'a asezat langa mine pe rogojina:
-Pune-Mi pe rani mana ta!
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina dar zabrelele groase,
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea capatana
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani...

Cand m'am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi...

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul: niciun raspuns!
Doar razele reci, ascutite'n unghere,
cu sulita lor m'au strapuns...

-Unde esti Doamne? Am urlat la zabrele.
Din luna venea fum de catui...
M'am pipait... si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.

trist este faptul ca dr. Ciom - de (anonim) la: 30/07/2004 22:15:37
(la: Scandal medical in RO)
trist este faptul ca dr. Ciomu nu rste un caz singular.Acum doi ani tatal meu a fost operat de cancer de un cunoscut profesor din Timisoara,dar mai intaai l-a tratat cu antibiotice de o asa zisa infectie la o masea cam doua luni. mi-a cerut o groaza de bani si pentru ca nu am putut saii ofer toata suma , dupa operatie nu a mai venit la vizita in salon si nu ii prescria nici macar calmante. Cand a vazut ca nu mai poate face nimic l-a trimis acasa fara sa ii faca foaia de externare din spital. Dupa ce tata a murit si ne-am intalnit mi-a spus ca sunt nebuna,sa ma duc la balamuc pentru ca el nu ma cunoaste si nici "nu a pus bisturiul pe tata"M-a intrbat daca am o dovada ca a fost internat in soitalul acesta.Deci vusese grija sa-si "stearga urmele" iar eu nu aveam decat sa tac si sa il pling pe tata.
Trist dar adevarat - de mya la: 04/08/2004 10:50:29
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
Trist e faptul ca oamenii din zilele noastre sunt atat de NESIGURI pe ei (tot din cauza complexelor, clar) incat incearca sa pareze treaba asta prin impresie artistica, de suprafata (tatuaje cool, freze date cu gel, fuste scurte/stramte si exemplele pot continua). Asta mi se pare trist.
Fiecare e liber sa gandeasca cum doreste, eu mi-am spus parerea.
Ideal ar fi sa fii self-confident in primul rand (la cap adica!!!)si apoi aspectul fizic vine de la sine (normal si nu de circ, la fel ca alti 100 din jur...cica modern), e ceva firesc in fond, poate sa fie original chiar, special, interesant, nu e musai sa fie ridicol, grotesc, "tare" ca sa-ti sara in ochi.
Daca ar fi ...ipotetic...sa aleg intre a avea self-confidence sau aspect fizic placut, asa alege clar prima. Daca le-as avea pe amandoua - si mai bine!
Sa fiu sincera mi-ar fi si rusine sa recunosc ca o vizita la coafor imi creste siguranta de sine. Siguranta de sine nu vine din fizic ( in cazul meu in orice caz) ci din psihic.
Degeaba ajustezi fizicul daca psihicul ramane la fel de labil.
Sper ca am fost destul de clara.
#18953 (raspuns la: #18904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e trist! pt AlexM - de dinisor la: 08/09/2004 23:30:36
(la: Barbatul roman din diaspora)
chiar trist, dar asa e viata. toti ne ducem la un moment dat... Dumnezeu sa-l odihneasca!
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21401 (raspuns la: #21396) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
[... cam asa e. ce trista via - de SB_one la: 10/09/2004 21:16:51
(la: despre barbati ... fara suparare :))
[... cam asa e. ce trista viata trebuie sa aibe saraci... si se mai numesc sexul puternic????

crezi ca sunt rautacioasa? sau doar realista? sunt pusa pe shotii acum. poate din cauza zilei deosebite pe care am avut-o. acum am ajuns la stadiul de :-) ]

-Dinisor, las ca cresti tu mare...




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#21678 (raspuns la: #21666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trist! The things that com - de Horia D la: 08/11/2004 18:26:56
(la: Itinerariu RER - calatorii in Ile de France)
Trist!

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...