comentarii

zar


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
n-am nici zar, nici tu amar, - de cosmacpan la: 01/02/2006 23:11:50
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
n-am nici zar, nici tu amar,
doar trei putinei cu miere
si o stacana cu bere
sau un cosulet cu mere.
ce ziceam? stai c-am uitat,
sa ma uit si pe sub pat
o fi oare vreun broback
sau mountain sau ce e oare?
Este Frida care-i mare
e mare desenatoare
pictorita. lume, lume,
hai la cazanul cu glume.
cica mallarme saracu
a uitat sa-si faca patul
si da cu zarul bine
dar destinul nu prea-i tine
ce spui tu? ia zii vecine,
cine oare? cum? madona?
jackson five e primadona?
prince s-a dat legat? in film?
pai scenariul asta-l stim.
carnal sau spiritual?
ma simt gol si mic pe val
recunosc, ma cam luat valul
si s-a dezghetat si malul
nu mai e gheata la mal
si nici turture pe val
vine oare primavara?
hai ca nu-i in toata tara,
sa mai zic? mai stau putin
sa vad daca .......(ce mai stiu?)
am surprins in zare o baba c - de Intruder la: 02/10/2006 23:42:46
(la: Stea inlacrimata)
am surprins in zare
o baba calare
era frumoasa tare
ca o fata mare.
i-am dat o floare
mica, nu mare
dar ea, timida
(tot ca o omida)
voia un manunchi
ma ruga-n genunchi.
eu am luat-o-n mana
cam o saptamana
iar ea, visatoare
se prajea la soare.
ii vorbeam duios
bland si cam fricos
ii citeam din Kant
sa par elegant...
intr-o zi torida
a mancat coliva,
a dat ortul popii
chiar la malul gropii.
iara eu de-o luna
tot o iau in mana...




______________________________________
semper idem
Sancho Panza - In jur e zare pravalita-n cruci - de thebrightside la: 15/07/2008 10:36:34
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )


fereastra asta, ca o tăietură
din vintrele cuvintelor, spre gură:

de ce să ningi?
n-ai unde să te duci,
în jur e zare prăvălită-n cruci.

tu nu auzi?
mă fluieră a vânt
o buză tălmăcindu-mă pământ,
mă strigă un sobor de maci spre vară
sa-mi creasca cer în tălpi a doua oară,
să-mi înfloreasca ochiu-n miez de pâini
şi ciocârlii să-mi cuibărească-n mâini,
să cern a ger cu limbi prelungi de crini,
să-mi clocotească luna-n rădăcini.

unde să cerni?
te frângi în val de gând
cioplită-n piatră aspră de
nicicând,
te-ai logodit în zodie de bozii
şi te-au lăsat
niciundelui
irozii.

vinde-mă nopţii,
vreau să-mi crească-n păr
seninul îngheţat în flori de măr.

Zara... - de monte_oro la: 30/01/2010 07:53:50
(la: Burqa)
In fine... in fine... a venit clipa sa ti se spuna. Stii ultimu castig la loto? Babuta aia nevinovata, cu ochelari... din Tg Jiu, da' care era prin Resita...;) cand a jucat beletu norocos? Ei bine, Zara... DA... Noi eram... Si-amu ma duc sa strang rahatu de caine de pe peluza... ca panarama aia de Saint Bernard a lu Intrusu tot nu si-a bagat mintile-n cap... Plus ca-mi zgaraie Lexusu in fiece sambata... Oameni, deh... zi si tu....:)
#521356 (raspuns la: #521346) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zara... - de monte_oro la: 13/02/2010 23:13:03
(la: Despre "corectitudinea" patologica...)
..aha...am banuit eu ca-i o conspiratie manipulatorie.... Da'...la noi...poate abia acum... se zari... lumina culorii ce-a murit... in departari albastre...:))
#525204 (raspuns la: #525200) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
da, mah, zara... - de monte_oro la: 24/07/2012 23:07:05
(la: De ce mă duc să votez...)
da vezi ca abia ce te zari..si deja ii esti..draga...deh...Tinereii din ziua de azi..ce rapid muta piesele..;))
#634142 (raspuns la: #634140) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imparatia tiganilor - de (anonim) la: 22/09/2003 06:38:14
(la: "Regele International al Tiganilor")
nu ar fi rau daca tiganii ar incerca sa ajunga la mentalitatea de secol 21 inainte de a se gandi la coroane si sceptre ale Romaniei. prin Europa nu prea se poarta curtea regala cu coviltir si cai in dormitoare. cum au ajuns tiganii la ideea ca Praz-ilia e tara lor? au dat cu zarul si a iesit in sus fata cu Oltenia? pacat, pe partea de jos a zarului trebuie sa fi scris India.
#347 (raspuns la: #340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice - de ofemeie la: 14/10/2003 09:58:03
(la: Dragoste)
Alice draga ,si daca totusi vedem ceea ce nu ne e dat sa zarim spre a deslusi...etc. etc. etc.,cu ce rezolva asta idila noastra:cum sa facem pt. a ne deschide inima fara a trece prin buzunare?!Alexandra
#1297 (raspuns la: #1277) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hmm... - de papadie67 la: 19/10/2003 07:54:33
(la: EvZ: Absenteism urias in prima zi a referendumului)
O fi fost prea frig afara?...sau prea putin coniac distribuit?
Sa fi fost doar lene si sictir?

Ori poate ca e vorba de-nceputul Redesteptarii Romaniei?
(fundal sonor de tobe si alamuri pe-un vizual de porumbei tricolori cu ochii larg-deschisi, ce se inalta inspre zari albastre si deasemenea, senine).

..tocmai visam frumos, dar uite, suna ceasu' si tre' sa fug sa vad cum ma-nvartesc de-o paine, de-o shpaga, de-o tzeapa, de-o bisnita super-dasteapta...da' ceva!

ps: ai dracului, n-a DAT coniac la toata lumea...iar m-am fentat si n-am mai PRINS!
Pedeapsa capitala si justitia - de ninel la: 28/10/2003 15:06:06
(la: Pedeapsa capitala sau inchisoare pe viata?)
Teoretic vorbind, pedeapsa capitala se merita din plin pentru cazurile pe care JCC le enumera, dar practic, sistemul de justitie nu este capabil sa distinga intotdeauna intre vinovati si nevinovati. Exemple concrete: in SUA, au fost pusi in libertate 100 de nevinovati condamnati la moarte intre 1976-2002 (http://www.aclu.org/DeathPenalty/DeathPenalty.cfm?ID=9959&c=67). Sunt multe alte cazuri in care oameni nevinovati au fost executati sau isi asteapta executia. De multe ori politia a fortat confesii false prin tortura fizica sau psihica, in alte cazuri procurorul a ascuns evidenta exoneranta, de multe ori jurii albe a condamnat acuzati negri din ura rasiala, de multe ori juriile au condamnat pur si simplu orbiti de bestialitatea crimei si nu datorita evidentei puternice impotriva acuzatului, etc.

Cineva a zis ca atat timp cat peste 50% din condamnati sunt cu adevarat vinovati, totul este in regula. Sper ca a fost o gluma proasta, sau o incercare esuata de a ne impresiona cu perspectiva sa mioapa si bicolora, si ca nu crede ca pedeapsa cu moartea nu este altceva decat o aruncare de zar menita sa ne faca pe noi sa ne simtim mai bine ca am gasit si pedepsit pe cineva (chiar daca nu suntem foarte siguri si este foarte posibil ca nevinovati sa plateasca cu viata greselile altora). Nu imi fac iluzii ca ar trebui sa fim absoluti siguri incat nici macar un nevinovat sa nu fie executat pe nedrept, dar pana si 10% pedepse capitale gresite, mie mi se pare barbaric.

Deci, ce as face eu daca nu-s absolut sigur ca cineva a comis crima, dar as avea o certitudine foarte mare despre vinovatia lor? I-as pune la zdup pentru ani grei si i-as munci sarguincios in asa fel incat sa-si plateasca costurile inchisorii cu varf si indesat.

Un alt caz celebru de pedeapsa capitala e impuscatu' si e un caz perfect ce ilustreaza o alta problema cu executiile. Sunt sigur ca a meritat pedeapsa cu moartea, dar felul in care a fost judecat si impuscat in graba aduce mai mult a kabuki decat a justitie. Eu l-as fi judecat pe indelete, condamnat la ani de tortura si tras pe roata la Jilava, timp in care l-as fi facut sa-i toarne pe toti acomplicii lui mafioti. Cat despre trupele de soc ce incercau sa-l salveze, va reiesi pana la urma ca nu au fost decat un divertisment plantat de Securitate pentru a justifica executarea imediata a celor doi inainte ca ei sa divulge prea multe lucruri neplacute despre pucistii FDSN-isti daca ar fi fost judecati public.

Cat despre cei ce scapa cu viata (pedeapsa capitala este suprimata) sau chiar bazma curata, desi vinovatia lor este evidenta (ex. cazul OJ Simpson care si-a cumparat nevinovatia cu milioane de dolari), eu i-as omora cu mana mea daca as fi parintele sau copilul victimei.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. - de Catalina Bader la: 05/11/2003 04:26:01
(la: Cele mai frumoase poezii)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.
Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte
Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari. Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav. Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - de Catalina Bader la: 07/11/2003 07:18:51
(la: ROMANIA)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.

Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

Un cadou pentru Catalina - de Zamolxe la: 07/11/2003 21:20:35
(la: ROMANIA)
Limba noastra

Limba noastra-i o comoara
In adîncuri înfundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastra-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.

Limba noastra-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se misca vara;
In rostirea ei batrînii
Cu sudori sfintit-au iara.

Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.

Nu veti plînge-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cît îi de darnic
Graiul tarii noastre draga.

Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le 'nsirate,
- Te-nfiori adînc si tremuri.

Limba noastra îi aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.

Limba noastra-i limba sfînta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng si care o cînta
Pe la vatra lor taranii.

Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.

Strîngeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde
- Si-ti avea în revarsare
Un potop nou de cuvinte.

Rasari-va o comoara
In adîncuri înfundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.

Alexei Mateevici

(imnul Republicii Moldova)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:08:44
(la: ROMANIA)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
si nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina-
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte.
#3702 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
well...dadui cu mucii-n fasole - de papadie67 la: 14/11/2003 06:31:19
(la: Slabiciune si Curaj)
deoarece tocmai vazui ca:


"asta-i blogul ei, si ca se mira cum sub gandurile proprii gasit-a, azi, o alta semnatura decat a papadiei galbena pecete..."

...drept pt care, incantat pe de o parte despre faptu' c-Ati raspuns, cer scuze ( cu scrashnituri din dintzi) proprietarului/ei si ma indrept de-acum spre alte zari de soare-pline, asigurandu-va ca n-a fost la mijloc decat (veshnica) coincidentza-n suflet dintre doi "provaidari"-Net, insa de opus sex...Si nu mai rau decat ne-au povestit legenda aia... in povesti, U know....noi n-am ajuns nici pan' la mar...desi Io', sincer, as fi vrut sa mergem mai departe..!

Anyway...


#4228 (raspuns la: #4188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Linistita...OK, Athos! - de Alice la: 17/11/2003 04:02:02
(la: Slabiciune si Curaj)
Trece lebedele-n zare
Io ma uit, ele dispare!
Ele stie...ca sunt breaz,
Ca curajul mi-e necaz...!

Ti-e necaz ca am curaj?
#4477 (raspuns la: #4468) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Omar Khayam - de Ingrid la: 17/11/2003 11:22:17
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ulciorul
Ramii sa mai ciocnim o cupa
La hanul vechi de pe coclauri
Caci pentru vin si pentru tine
Mai am in sin trei pumni de aur.
Ramii sa-nmormintam tristetea
Si setea fara de-alinare
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare.
Stii tu, frumoaso, ca ulciorul
Din care bei infrigurata
E faurit din taina sfinta
Din taina unui trup de fata.
L-a faurit cindva olarul
Cel inspirat de duhul rau
Din taina unui trup de fata
Frumos si cald ca trupul tau.
Inmiresmeaza-te, frumoaso,
Ca pe-un altar de mirodenii
Cit zarea-i plina de albastru
Si lumea plina-i de vedenii
Si-atit cit drumurile vietii
Mai au pe margini bucurii
Ca miine in zadar vei bate
La porti de suflete pustii.
Iubeste-ma acum caci anii
Nebanuiti vor pune friu,
Iar clipele iubirii noastre
Se scurg ca undele pe riu.
Ca miine-om putrezi-n morminte
Uitati, nepomeniti de nimeni,
Ca miine vor veni olarii
Sa fure lut din tintirime.
Iar trupul tau care mi-e astazi
Cel mai iubit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumetii pe la hanuri.
Moartea caprioarei - de Ingrid la: 21/11/2003 23:37:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!


Nicolae Labis

comentariu (mai vechi) - de Catalina Bader la: 23/11/2003 08:24:21
(la: Cele mai frumoase poezii)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumea minunata in care traim trebuie sa o analizam cu ochiul artistului, nu cu ochiul rece al logicii (mintii noastre).
Si chiar daca mintea si logica ne spun altceva sufletul va percepe ce inseamna corola de minuni a lumii.
Sa fie o definitie a infinitului? Si daca da, ce este dincolo de infinit? Mai necuprins decat infinitul?
Putem noi oare sa intelegem infinitul daca ne aruncam un gand asupra a ceea ce inseamna:
in flori - in ochi - pe buze -ori morminte -
Ce este mai frumos decat frumusetea naturii. Unde putem sa intalnim mai multa caldura si mai multa culoare decat in frumusetea florilor.

De ce cresc florile?
pentru ca au radacina in pamant si le lumineaza soarele. Si le hraneste apa.

Un ciclu complet - un cerc sublim si inchis: PAMANT, CER si APA.
Intre pamant si cer exista apa. Apa se intoarce in PAMANT si de acolo se reintoarce inspre cer.
Apa este fluidul energetic care ne hraneste si care ne ajuta sa facem conexiunea intre cer si pamant, intre pamant si cer.
Tot apa, conexand cerul cu pamantul ne ajuta sa vedem curcubeul.
Sa fie oare CURCUBEUL COROLA DE MINUNI A LUMII?!

IN OCHI: sa ne privim in ochi cand ne-intalnim. Ochii sunt oglinda sufletului. Simbolul ochilor este curatenia sufleteasca.
Sa ne privim in ochi cand ne vorbim, sa nu mintim. Minciuna nu face parte din darurile cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Cand mintim plecam involuntar ochii. De ce?
Pentru ca sufletul nostru stie intotdeuna cand mintim.

PE BUZE: mimica noastra spune multe.
Buzele sunt oglinda sufletului nostru.
Ati mintit vreodata fara sa va tremure buzele? Ati iubit vreodata fara sa va tremure buzele? V-ati suparat vreodata fara sa va tremure buzele?
V-ati bucurat vreodata fara sa radeti?
Ati plans vreodata fara sa va miscati buzele?
Si chiar daca pe dinafara v-ati pus o masca sufletul vostru stie care este adevarul.

ORI MORMINTE:
Trecand prin viata cu sufletul curat ajungem sa plangem (apa) si sa zambim amar in fata mormantului. MAREA TRECERE va fi mai usoara daca acceptam viata cu sufletul senin, curat.
Si mi-amintesc de altceva: ,Opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masuri destramarea '
Ce ruga frumoasa, dar ce importanta are timpul nostru relativ la timpul universal?!

Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,

Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric: Sa lasam pe fiecare sa-si traiasca viata si sa o inteleaga . Fiecare are DRUMUL LUI. Ceea ce pentru mine este relevant la nivel de experienta nu este valabil si pentru celalalt: fiecare are nevoie de Propria Experienta. Si fiecare trebuie sa-si gaseasca singur calea spre LUMINA.
Si nu vei putea sa intelegi lumina decat atunci cand esti in intunericul necuprins. In lumina soarelui, lumina in lumina se percepe greu.

Eu, cu lumina mea sporesc a lumii taina - eu sunt LUMINA.
Lumina in lumina. Si impreuna cu lumina universala, eu, parte a luminii universale potentez cresterea luminii universale.

si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,

Luna, este lumina din lumina Universala.
Lumina ei este tremuratoare precum o flacara de lumanare deoarece LUNA ne lumineaza primind lumina.
Si lumina din lumina - care este luna, ma ajuta pe mine-trecator vremelnic prin aceasta lume -si care sunt DOAR o luminita, sa sporim
impreuna taina cea mare a intunericului.
Care este aceasta?
Unde este INTUNERIC este si LUMINA.

asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte

Asa imbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister- Lumina din lumina, ma cufund in intuneric. Mi-e putin frica si ma cutremur de Intunericul din jurul meu. Lumina inca nu pot sa o vad.
Prea necuprins e INTUNERICUL.
Bajbaind in intuneric, tot ce e neinteles se schimba in intelesuri si mai mari.
Intunericul te cuprinde si te simti nestiutor si firav.
Sufletul tau e curat dar oare, mai reusesti sa vezi LUMINA?

Desi iarna este aproape... - de Ingrid la: 25/11/2003 12:07:03
(la: Cele mai frumoase poezii)
vazand la PROTV International o "pauza" cu imagini din Ceahlau si mi-am amintit de superba poezie a lui Cosbuc:

Vara

Priveam fãrã de tinta-n sus...
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam Ceahlaul la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu fruntea-n soare,
De paza tarii noastre pus.

Si ca o taina calatoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Si n-avea aripi sã mai zboare !

Si tot vazduhul era plin
De cântece ciripitoare.
Privirile de farmec bete
Mi le-am întors catre pãmânt
Iar spicele jucau în vînt,

Ca-n hora dup-un vesel cînt
Copilele cu blonde plete,
Când salta largul lor vestmînt.
In lan erau feciori si fete,
Si ei cântau o doinã-n cor.

Juca viata-n ochii lor
Si vintul le juca prin plete.
Miei albi fugeau cãtrã izvor
Si grauri suri zburau în cete.

Cit de frumoasa te-ai gatit,
Naturo, tu ! Ca o virginã
Cu umblet drag, cu chip iubit !

As vrea sã plâng de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sã vad ce-ai plasmuit !
Mi-e inima de lacrimi plina,

Ca-n ea s-au ingropat mereu
Ai mei, si-o sã mã-ngrop si eu
O mare e, dar mare lina --
Natura, în mormintul meu,
E totul cald, ca e lumina !





Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: