te provoaca sa gandesti
zarzari
Intrebare: ce este zarzarul? - tuica în forma bruta
ce e geniul? *** "În fata lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul. " - Petre Tutea, Cugetari
Sara pe deal ...tot a lui Paunescu
- de
Ingrid
la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii) Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot caii culeg iarba din ultimul tropot, pasari adorm daca amurgul le-atinge, sus la izvor, sus la obirsie, ninge. Case cuprind sufletul zilnicei fringeri, oamenii sint umbre tacute de ingeri, nimeni aici legea cereasca n-o calca, sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca. S-a auzit de peste uliti o veste, un nou nascut viu intr-o iesle mai este, lemne de foc, oarbe carute mai cara, ultim sarut, ca o pecete de ceara. Misticul sat luneca in rugaciune, nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune, toate se-ntorc ireductibil spre ceruri, florile tin sipete de adevaruri. Iarasi amurg, dangatul parca revarsa, cucii dispar langa clopotnita arsa, cade-n fintini ziua sa urce iar, miine, in amintiri satul miroase a piine. In cimitir, oile nu mai pasc iarba, mieii o pasc, pofta din ei este oarba, nevinovati, anii se-ncarca de vina cum ne-ating, fiintele cum le declina. Sara pe deal seamana cel mai ades cu sara pe deal cum o scria Eminescu sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul, sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul. Sara pe deal, parte din noaptea eterna, sara pe deal, capul se-apleaca pe perna, sara pe deal, totul deodata invie, sara pe deal, muzica din poezie. Caii in apus pasc magnetismul chindiei, omului bun, casa puternica fie-i, noi intre noi sa mai gustam cat se poate sara pe deal, cea mai de pret dintre toate. Si sa privim cerul cu tragice stele, care mai ia forma poruncilor grele, oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca, iar dupa ei se mai aude o toaca. Urmele lor sint sau copiii sau munca, intr-un temei lasa intreaga porunca, sara pe deal nu e dacat un amestic de fabulos, de nebunesc si domestic. Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda, tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda, carii batrini de-o vesnicie lucreaza, printre copii zgomotul lor isca groaza. Daca intinzi mana cu-o mica lumina ai sa si simti vrejuri crescind in gradina, niste pindari, haulituri isi arunca, fetele mari grup se intorc de la lunca. Poarta in sini dorul de-o mana barbata, cei cautati mult mai tarziu se arata, podul pe rau scirtie si se indoaie, mustele bat, semn de-nnorare si ploaie. Lina-n fuior in turbioane se leaga, creste-n dovleci dor de saminta intreaga, parca de ieri luna rasare-nspre miine, plange-un copil, sau parca latra un caine. Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata, sfinti intelepti celor cuminti li se-arata, sara pe deal, uite un minz care moare, suflet din el, ca si o seara apare. Dulce-albastrui cauta suflet de iapa, ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa, ultimi copii striga pe ulita noastra, blinde bunici ii insotesc din fereastra. Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica, sara pe deal e ca un duh de bunica, fruct zemuit imprastiat pe tot locul, coacem porumb, unde ai nostri fac focul. Sara pe deal, dulce vinare de vara, azi nici un om nu are dreptul sa moara, sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic, cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic. Sara pe deal, cinepa fumega bice, cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice, toate ramin, precum au fost in natura, starea de om trece spre starea cea pura. Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul, sa o numim suflet din sufletul nostru, sara pe deal, sufletul mare al lumii, sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii. Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare, tu sa ne dai o crestineasca iertare, sara pe deal, nu a murit idealul, sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul. Dragoste inseamna mai mult decat ceea ce simtim fata de partenerul de cuplu, fata de copii, de parinti, de apropiati.
Nu degeaba, in limba romana, e un substantiv de genul feminin... Ea imbraca atat de multe vestminte, se manifesta in atat de multe moduri, trebuie doar sa stii sa o recunosti... Dragoste este si ceea ce simtim atunci cand, prima oara intr-un an, observam ca a inflorit zarzarul din coltul strazii... Dragoste e si cand, in lumina aurie a dupa-amiezei, intelegem ca miroase a toamna... Tot ceea ce ne bucura si ne mangaie sufletul, oricum ar veni si de oriunde, e un mesaj de dragoste... O sa intind mai tare coarda si o sa spun ca si frenezia suporterilor ce urmaresc o competitie sportiva e tot o manifestare de dragoste... Iubim tot timpul si iubim atat de multe lucruri in atat de multe moduri.. Inainte de a analiza cat sunt de bune sau de rele toate cate le iubim fiecare dintre noi, n-ati vrea sa ne oprim o clipa si sa ne minunam de cat suntem de capabili sa iubim? ...ceea ce am aflat in textul scris mai jos este tot la fel de poetic ca orice alta poezie indragita. Sper sa va placa
__________________________________________________________ In salonul unui spital se gaseau doi bolnavi. Unul din ei , care suferea cumplit din pricina plamanilor, era ridicat in fiecare zi de sora medicala la fereastra salonului, unde, sprijinit de perete, trebuia sa stea in picioare mai bine de o jumatate de ora. In acest timp incerca sa descrie cele vazute pe fereastra, colegului sau de suferinta, un barbat paralizat, tintuit la pat. Privea pe fereastra si-i descria plastic cum primavara punea stapanire peste parcul din apropiere. Zarzarii erau in floare, iar papadiile presarau galbenul lor regal peste verdele matasos al ierbii fragede. Un vant molatec unduia pletele unor indragostiti care se zbenguiau prin parc. Pe oglinda albastra a lacului pluteau nuferii unor lebede maiestuoase... Zilele trecea parca mai usor, si paralizatul astepta acum cu infrigurare ziua urmatoare, cand va auzi din nou cat de minuntata este lumea de afara. Incet cu incetul, dorinta de a trai se trezea din nou in el. Simtea un freamat de viata in oasele lui imobile, cu fiecare noua descriere a frumusetii de afara. Intr-o noapte ingrozitoare, ochii sai spre lume, omul bolnav de plamani, a inceput sa tuseasca infiorator. Mana sa imobila n-a putut apasa butonul de alarma. Spre dimineata, au scos cadavrul din camera sa. Era acum singur. I-a venit o idee. A cerut sorei sa-l multe in patul de langa fereastra. Cu sfortari supraomenesti a reusit sa se ridice intr-un cot. S-a uitat pe fereastra sa vada un crampei macar din lumea de afara descrisa atat de minunat de colegul sau de suferinta. In fata ferestrei era un perete mare si gol... Petru Lascau - din Intre zambet si suspin
Tudor Gheorghe- este o revelatie
- de
irisaro
la: 28/12/2004 17:05:53
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena) Am fost sceptica cand am primit o invitatie la concertul lui Tudor Gheorghe in vara anului 2002. Atmosfera de acolo insa, emotiile coplesitoare ale artistului impletite cu ale publicului m-au impresionat profund. A fost -as putea spune- dureros de frumos. Am plans si printre lacrimi vedeam muguri de roua si in ochii altora... emotia a fost sublima... De atunci nu ratez nici un concert. Si nu exagerez cand spun ca pentru mine Tudor Gheorghe este ancora care ma leaga de ceea ce am ingropat acum multi ani odata cu bunicii mei in pamantul stramosesc. Acel tezaur al folclorului demult apus, isi rasfira razele minunate prin concertele lui Tudor Gheorghe, o oaza de liniste, de senin, o unda de vant ce aduce pe aripa lui muget de cerb, parfum de roze, un iz de ceata dintr-un parc pustiu, un zarzar inflorit, o lacrima a unui emigrant si infrigurarea unui dor plecat de acasa...
Va salut pe toti cei care impartasiti aceeasi emotie ! Sarbatori Fericite va doresc, fie ca Noul An sa ne aduca mai aproape de Dumnezeu in bunatate, cinste, umilinta si dragoste ! iris "Ati dori sa serviti ceva, domnisoara?”
“Ce voce placuta, si nu arata rau deloc” se gindi Maria, dar nu putu sa nu-si dea seama ca privirea lui era trista... ________
....ca si a ei. Oricum ea se gandea, ca intotdeauna, doar la Mihai. Ii spusese sa il astepte aici la cafenea. Multe lucruri se schimbasera de cand fusese aici ultima oara. Era locul lor, refugiul unde se retrageau de fiecare data cand parintii lui se uitau stramb la fata stangace pe care intr-o dimineata de primavara, cand zarzarii infloreau pe strazile din zona unde el locuia, a adus-o cu emotie acasa si le-a spus "Ea e Maria, viitoarea mea sotie". Tatal lui a crezut ca o sa faca atac cerebral, se vedea ca ea e nepotrivita pentru el, il crescusera mai bine de atat, nu se straduisera degeaba sa-l introduca in lumea buna a orasului, sa-si faca o potentiala clientela pentru cand va fi un avocat de succes. Si mama lui a remarcat simplitatea fetei, studia cu bursa sa devina asistenta medicala, venea dintr-un satuc uitat de lume de prin Ardeal. Stia insa ca ea e doar un moft de-al lui Mihai, el niciodata nu fusese atras de astfel de fete, inaltuta, subtire, cu mainile lungi si fine la care te-ai fi uitat o noapte intreaga parand ca au o viata a lor proprie. El le prefera pe cele mai directe si indraznete cu care nu era nevoie sa se complice. Nu avea nevoie de nimic care sa-l impiedice sa se concetreze asupra viitorului.
In timp ce statea acolo cu privirea ratacind constant spre usa pe care spera sa intre el arunca priviri furise spre oglinda de la bar pentru a-si controla tinuta. De mult nu mai purtase tocuri iar rochia de acum o imprumutase de la colega de camera pentru ca nu vroia ca el sa-si dea seama de schimbarile ce au avut loc in viata ei de cand nu se mai vazusera.
Basil se uita la tanara fata in timp ce ea isi sorbea ciocolata calda comandata. Mai vazuse astfel de priviri la atatea alte fete tinere, priviri triste si singure licarind de speranta lui ‚poate....’ "Lost without music in a world of noises"
Raspuns: un animal dizgratios, cu picioare scurte. Intrebare: ce este zarzarul?
latu
- de
alex andra
la: 30/10/2006 01:03:14
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala)) si tu imi aduci micsunele de rachita. Ok?.:-)))
Ok. Si coacaze de zarzar si libelule pane si papadii mii si mii cu inscriptii sidefii. Fac o bocceluta si ti-o expediez cu primul nor ce trage la peronul Cumulus de din jos de Calea Lactee. Eu cred ca am sa vin pe jos, sa mai admir toamna in drum. Lost without music in a world of noises Mi-nflorira si mie zarzarul si corcodusul:)
Clei de visine mancat de pe scoarta pomului sub care jucam carti cu strabunica, dudul violet cu omizi, paleashca si cartoanele stranse cu grija nauca in cutii, ciorba si pilaful de gaina, ouale luate din cuibar fix la 12 in amiaza, pietrele date cu var in primavara, gustul de rosii rupte din vrejul lor, zarzarii, vagoanele trenurilor de marfa pe sub care ma jucam cu inconstienta inocenta a nemuririi, caldura curata de iulie si zapada sanatoasa a iernii, Mos Gerila si strigatul noptii in care descopeream cadourile, serbetul de cacao sau capsuni, dulceata de cirese-amare cu paharul aburind de apa rece alaturi, spalatul pe cap cu apa de ploaie stransa in licghean de la jgheaburile casei, geamlacul din casa strabunicii, gutuile pline de toamna si dintii strepeziti, clatitele cu dulceata de visine, fuga prin ploaie, palaria de pai a tatalui acoperind genericul emisiunii "Reflector", meciurile de fotbal transmise la radio, aselenizarea si Legendele Olimpului, Cassius Clay alias Muhammad Ali, scrisoarea catre el pusa, la 5 ani, in propria cutie postala, luptele lui cu Joe Frazier, concursurile de triciclete, bicicleta Pegas, alba cu coarne scurte, eu, cel de atunci... Multumesc, sancho, ca esti cea care esti...
Nici nu te mai luam daca nu aduceai murele! :P :))
wow and brrr ,era menita sa jigneasca rau afirmatia ta dar iaca ,nu ai reusit!
nu ne vom distra deloc,nu am sa dau curs la 'distractii'! invata sa fii macar un pic spirituala[in toate sensurile] si apoi sa te tzii distractie... Mare 'onoare' si mare relevanta sa aflu ca ai descoperit dex-ul inaintea mea si l-ai ignorat total in virtutea unei intelepciuni aparte cu care te nascushi,dear draga!:) thanks 4 ur answer!ce simplu era daca venea de la inceput sau deloc! Si cu toate astea,am sa te suport si pe viitor! ai luat-o pe aratura iar,de-abia ce devenisei mai....[sa aleg unul din cuvintele sugerate de tine?] ok,asa am sa fac,am sa invat mai multe ceea ce va dorim si dumneavoastra!:))))))))dar nu-i asa ca vrei sa dovedesti ce persoana desteapta esti si nu ai sa mai insisti cu reply-urile tale?hai,fii de treaba si arata lumii ca te poti abtine!lasa prostu' sa aiba ultimul cuvant adica JE....si actioneaza ca o fata desteapta,asa cum te consideri!multumesc anticipat!promit ca am sa te caut daca vad o schimbare in bine la zaraza@chiar.tu.ro ....nu com!te pupic!
ce zisesi,bre?nu prea aud ca s-a pitit o zarzara in ureche;poti sa vorbesti cu caps lock?
au inflorit zarzarii azi.
fetelor, nu am in casa flori dar ma bate gandul sa imi pun o perdea verde, cu galben, la fereastra.
in rest... am un zarzar supt geam si peste si imprejur, la bloc. pot zice ca suntem prieteni, eu si verzitura? se pune? a, si nu calc iarba, sa nu o doara, pe ea, clorofila - ca si ea e om, nu? ma bate gandul sa imi pun o perdea verde
Umbli cu Ersatz-uri ? Tz, tz ! Planteaza si tu un eucalipt, un baobab, ceva, acolo ! Sau macar o tufanica:))))))))))) Zarzarul de supt jam se pune. Da mai bine Pearl Jam:))) http://www.youtube.com/watch?v=OCSo772GQRs afla despre mine ca sunt bine, sanatos si cu punga plina.
miam facut rezerve de semintze sa ma joc dea Margelatu. tu cum o mai duci? ma mai iubesti calanceput? eu te visez noptile, sanebunesc! ieri noapte am visat ca te tineam in bratzele mele vanjoase si tu ziceai "dezbracama iubitzel" dar la ultimul nasture mam trezit precoce rau. tii minte cum ne pupam in gradina lu' matush'ta? ereai cao floare, ca un crin si aveai parfumu cel mai fin, sannebunesc pe loc! team rugat sa te sui in zarzar si ai zis ca pentru mine te sui sin baubab si io am ramas jos si ma uitam supt fusta ta si naveai chilotzi si de bucurie tiam conpus serenada asta pe loc: lasama Cocutzo lasama sa muor cu mana pe zarzara si pe rucu gol lasama Cocutzo lasama asha cu mana pe tartitza si pe pulpa mea. tu ai zis bis da' io...tot precoc. ai coborat si neam pupat asa de fioros ca miam scrantit limba in menghina si tu ai ras si ai cipirit ca seman cu Vasilica mielu', ala de pui mana pe el la Anul Nou (sa neo tragem in depou!) neam iubit toata vara printre zarzari si odata nea vazut tac-tu imbratisati si a zis "fa Cocutza, tia crescut barba?" acu' am venit din Italia. sau strans bani pa net si am reusit sa vin acasa. racabinierii nau avut dovede ca io lam violat pa ala in port in Genova si lam aruncat peste bord. am avut alibe, fa...da' ma costat mult...mai bine aram padurea. eh totui bine cand se sfarseste cu oki scosi si noi sa fim sanatosi si la vara cald. sper ca nu teai combinat cu vreunu sau teai maritat ca crima fac! gata, ca ma gandesc la tine cum arati dezbracata si iar ma fleoshcaiesc precoc si zici porma cas prozt ca noaptea polara. te iubesc, sannebunesc si sa nam parte de ce am mai sfant! asteaptama in portitza, cu rochia aia scurta rosie si cu tzatzele scoase afara, sa muara vecinii, ai 'reaq! pa te pup si te doresc salbatic. al tau persempre si oluais, Ticusor ailoviu.
Povesti cu cimitire si baieti...:)
- de
monte_oro
la: 12/03/2008 15:17:03
Modificat la: 12/03/2008 15:18:59
(la: Te-ai dat vreodata prin cimitir?) Oho...sunt in tolba ceva fapte de "cruci"...Mai intai, baiet fiind, cutreieram un cimitir al eroilor dinspre iesirea din oras...Mancam zarzari, caise si nu mai stiu ce...impreuna cu alti viteji-colegi de joaca..Paznicul, om galgaind de multe primavaeri si ierni, se tot chinuia sa ne prinda urechile, dar nu reusea...Intr-o zi i-a venit geniala idee:"Mah...a tunat el...mah, prostovanilor, pai stiti voi de unde se hranesc copacii astia? Aaaa??...(cu diacritice)...". In ciuda varstelor de manji am realizat..."oroarea"...si n-am mai calcat prin copacii cimitirului. Mai tarziu, cand am crescut flacaiandru, faceam puiutzi de chefuri intr-un cimitir mai central...printre morminte...cu un casetofon cu baterii si hard rock...cautand si oase potrivite de la cine stie ce deshumari...sa le luam...(:... Era moda Kiss, Alice Cooper, dar si Metropolul sau Rosu si Negru faceau show-uri incendiare, deghizati in schelete fosforescente (deh, da, da...Rosu si Negru..care live..pe vremea aia..era o trupa senzationala...dar cine isi mai aminteste de imensul chitarist Perin Boian, de exemplu...?..deh...) Intr-o astfel de escapada, am fost nevoiti sa escaladam "din mers" gardurile cimitirului urmariti de paznicii care strigau "neprincipial": "Hotzzziiii!!! Prindeti-i!!! Profanatorii!!!"...Apoi, spre finalul liceului, plonjand in plin romantism si existentialism...imi luam cartile de filosofie si citeam intr-un fel de luminis al aceluiasi cimitir - paznicii nu m-au recunoscut niciodata..:))) - dotat cu doua sau trei banci, niciodata ocupate si strajuit de brazi inalti si nascatori de umbra verde... Abia apoi au urmat povestile cu cimitire...unde am plans...ducand, din cand in cand... cate o cruce...
|
![]() ![]() cautari recente
"lumina iarna de ion pillat"
"orno budoar lantul amintirilor" "carti online sandra brown focul mocnit din paradis partea 2" "na-va" "frumusetea sufletului" "analiza morfologica a verbului se putea" "valoarea morfologica a cuvantului primavara" "roata" "a pofti" "stau ca pe spini stau ca pe foc" "2012 preturi trufe" "viguros" "H2-2O(c)2" "sa arzi mai departe" "catrene" "inflorirea copacilor primavara" "cuvinte care se termina in -am" "galati" "mesterul strica" "un dialog de 10 replici car soliciti profesorului de limba romana o carte" ""Cercul Mincinosilor" volumul 2" "o scurta istorie a romanilor povestita celor tineri" "fapta buna ma apropie de dumnezeu" "mottouri pentru profesori" "a ciotrica" "funcita morfologica a bairti" "dorul de tara" "intorc" "vat" "imbatata de amor" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: joc)
Ce este jeansul?