comentarii

zurbagiu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Se pare ca si "visarea" a devenit ceva "molipsitor"! - de luckystar la: 20/02/2004 05:44:29
(la: Balada in numele oricarei iubiri pierdute)
Tu, inger sau demon, nu rade de-a mea clipa,

Nu vreau ca tineretea sa-mi fie o risipa.

Opreste-te si spune-mi ce sunt, de unde vin

Si... ce sa fac in viata: sa blestem, sa ma-nchin?...

Tu spune-mi sensul vietii; eu am sa rad de el.

Da, nu pricep povestea, dar spune-o-ncetinel,

Ca sa-ti aud parerea si sa m-amuz de ea.

Stai! Nu pleca, o clipa! Dar clipa-as vrea sa stea...

De ce? Sa iti vad ochii, o demon zurbagiu,

Sau inger, poate?... Mai stii - sunt ageamiu,

Cand stau sa fac in pripa asa clasificare,

E lucru greu - se vede - si nu e de mirare

Ca nici nu stiu sa-l fac.

Dar, dupa rima, sigur, ajungem tot la drac.

Deci drac ai fost amice si greu ti-a fost sa spui.

Vorbesti de lucruri sfinte? Mai pune-ti pofta-n cui.

Ca vine Doamne-Doamne s-arunce-n tine fulger.

(Ce rima pacatoasa: ajungem iar la "inger"!)

Deci, iarasi de la capat: a fi sau a nu fi

Sau, azi, in forma noua: iubi sau nu iubi!...

"De ce"-ul lasa-l, maine, caci avem timp de el,

Desigur, pentru tine a devenit un tel.

Eu fac ce-mi spune mama, ca sunt ascultator.

Nu fii asa ironic, ca esti ingrozitor!

Dar drept sa-ti spun, amice, m-ai intristat un pic,

Mai bine spune clar ca habar n-ai nimic

Stii - cum sa-ti spun? - mi-e teama ca totusi e ceva

Si se trezeste-n mine instictul de-a urla.

Oh, nu la luna, fii sigur, ci la mine

Cand esti aici totul se preschimba, dar in bine

Insa, cum pleci... ADIO si iar se schimba toate

Si-apar atatia oameni sa-mi puna bete-n roate,

Incat uit si de tine, si de povestea ta

Si iarasi de la capat si zile-ntregi asa...

Esti demon sau esti inger ce vii din infinit,

Orice ai fi ADIO! Cu asta s-a sfarsit.

Caci, ca sa cugeti bine la extrapamantesti

Tu trebuie ca viata din plin sa o traiesti!...



Deci, ai plecat cu mine, in lumea mea de-o clipa

Si-n urma-ne uitarea, vartejuri se ridica.

Dar ingeras sau demon, ce esti, eu te previn:

INCEPE PENTRU OAMENI SA FII DOAR UN STRAIN!

Rabda inima si taci cand in - de cosmacpan la: 10/02/2006 12:03:43
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Rabda inima si taci
cand in miere te imbraci,
suflete nu te lasa
c-o veni si vremea ta.
baga lautare:
"Bate-un vant pe ulicioara
peste inima amara,
bate-un vant prin tiganie
peste inima pustie,
vant usor de primavara,
cu parfum de domnisoara.
treci, vantule, fara teama
ca nu te mai baga-n seama
nici o piranda-npudrata
cu buzele de muscata!
Poci tu, vantule, sa treci,
ca focul lor n-o sa-l seci,
si nici lacramile lor
dupa Rica din Obor!
Il faceau toti zurbagiu,
dar altul ca el nu stiu:
al mai prima barbugiu,
cutitar, caramangiu,
ca un fante de spatiu.
Ca nu era nici o fata
de el neamurezata,
nici nevasta cu barbat
sa nu-l fi ravnit la pat.
Si-avea ochii de migdale
de catau la el cu jale,
si-avea ghiersul cantator
de catau la el cu dor,
Rica, - fante de Obor.
Cand trecea prin cartier,
avea pasul de boier,
leganat si nepripit
unde se stia iubit.
De se lasa cu bataie,
(ca avea dusmani o droaie)
atunci o facea de oaie,
ca pana sa scoti cutitul,
el iti si lua piuitul.
................
timpul ca sa se petreaka
oboseala ne-o ineaca
Cosmacpane, vino-ncoa
daca te dai beizadea
ca te-nvata taika minte
daca te-o durea vreun dinte.
hai la treaba, pune mana
munca sa-ti fie stapana
toata ziua la cantat,
la cantat si la jucat
iar cand n-om mai fi copii
poate pe la patru mii
boala vom eradica
aia, epileptica.
vai de tine cosma-san
baga-si tara in alean
de-o-ncurcara megiesi
si plecara ca plaiesii
care incotro s-o dus
de la Becali mai sus
gata cu filozofia
ca stricaram jucaria
oare ce spuneau batranii?
nu mor caii cand vor cainii.

#105025 (raspuns la: #104808) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lelitz - de anisia la: 27/01/2008 21:05:31
(la: Loc de joaca)
pentru inceput :D

... si speram ca vin si altii incetisor, incetisor.

ie-te, incep: zurbagiu
#279123 (raspuns la: #279120) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Acul si barosul-de Ion Creanga - de Areal la: 12/09/2008 05:26:44
(la: BASME si POVESTI)
Acul: - Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata ziua, si nime nu-mi aude gura.
- Iaca, ma!... da de unde-ai iesit, Pacala?
- De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu iti spun ca nu faci bine ceea ce faci.
- Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decat gaina. Mai baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ni cauti pricina?
- Ma rog, iertati-ma! ca daca n-ar fi fost focul, foile, pleafura si omul care sa va faca sa va deie nume, ati fi ramas mult si bine in fundul pamantului, ruginite ca vai de voi.
- Masura-ti vorbele, baiete! Auzi, sora nicovala, cum ne rade acusorul?
- Aud, dar n-am gura sa-i raspund; si vad, dar trebuie sa rabd.
- Vorba ceea, soro: "Sede harbu-n cale si rade de oale". Mai puschiule! Ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi?
- Ce am facut si ce fac, indata t-oiu spune. Ca sa nu lungesc vorba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intra in bordeiu, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. Fetele ma pun in cutiute aurite, ma infing in perinute de matasa si ingrijesc de mine ca de un mare lucru.
- Da in stogul de fan nu vrei sa te puie, mititelule?
- Nici in stogul de fan, dar nici trantit intr-un ungher al ferariei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva in mana decat ferarul?
- Ia asculta, te prea intreci cu saga, piciule! Daca sezi la cinste, si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce li impungi degetele?
- Da impung pe casca gura cel somnoros, pentru ca voiesc sa iasa din mana lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare si frumoase. Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase?
- Mai... da bun esti de gura!
- Si de gura, dar si de lucru.
Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatraiul si nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut pintre nicovala si ilau? Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri nenumarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine frumoase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase.
Acul si barosul-de Ion Creanga (continuare) - de Areal la: 12/09/2008 05:36:03 Modificat la: 14/09/2008 14:51:37
(la: BASME si POVESTI)
Acul: - Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata ziua, si nime nu-mi aude gura.
- Iaca, ma!... da de unde-ai iesit, Pacala?
- De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu iti spun ca nu faci bine ceea ce faci.
- Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decat gaina. Mai baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ni cauti pricina?
- Ma rog, iertati-ma! ca daca n-ar fi fost focul, foile, pleafura si omul care sa va faca sa va deie nume, ati fi ramas mult si bine in fundul pamantului, ruginite ca vai de voi.
- Masura-ti vorbele, baiete! Auzi, sora nicovala, cum ne rade acusorul?
- Aud, dar n-am gura sa-i raspund; si vad, dar trebuie sa rabd.
- Vorba ceea, soro: "Sede harbu-n cale si rade de oale". Mai puschiule! Ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi?
- Ce am facut si ce fac, indata t-oiu spune. Ca sa nu lungesc vorba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intra in bordeiu, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. Fetele ma pun in cutiute aurite, ma infing in perinute de matasa si ingrijesc de mine ca de un mare lucru.
- Da in stogul de fan nu vrei sa te puie, mititelule?
- Nici in stogul de fan, dar nici trantit intr-un ungher al ferariei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva in mana decat ferarul?
- Ia asculta, te prea intreci cu saga, piciule! Daca sezi la cinste, si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce li impungi degetele?
- Da impung pe casca gura cel somnoros, pentru ca voiesc sa iasa din mana lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare si frumoase. Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase?
- Mai... da bun esti de gura!
- Si de gura, dar si de lucru.
Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatraiul si nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut pintre nicovala si ilau? Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri nenumarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine frumoase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase.
- Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule baros. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult ca gastele.
- Te-ai incurcat cu socotelile, mai baiete. Ba de mancare si casa i-a trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiesc matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca "Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul".
- Mai! da ruginit mai esti!
- Ruginit cum sunt, eu v-am facut si trebuie sa ascultati de sfaturile mele.
- Asa este, dar te prea lauzi; las mai bine sa te laude altii. Si tu faci trebi bune, si eu; numai atata, ca tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu sezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu sed cu croitorul si cu tot felul de persoane.
- Iar ai inceput, ghibirdic fudul si guraliu? Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate zece ace; ferarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre la copiii de copiii sai. S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau?
- Mosule! esti batran si multe mai stii; fie pe-a dumitale.
- Bine mititelule! Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca industria sau mestesugurile, noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adeca niste cioarse de nici o treaba. C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la caus, si sora-mea nicovala va va tine in spate, iar eu va voiu bate pe ruda pe samanta, ca sa prindeti la minte.

*** - de picky la: 25/01/2009 22:55:40
(la: Poftiti la joaca! - Etapa a II-a)
Pai comunele raspund la "ce"? Propriile la "cine"?

Deci:
ienupăr
sistolă
cuminecătură
cioflengăr
zurbagiu
pedunculoză
#397491 (raspuns la: #397486) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prole - de magi la: 18/05/2009 11:05:21
(la: Foto - Pet-ul familiei)
multumesc de raspuns... misu are si el 12 ani; mi-a fost frica cand a trebuit sa faca operatia, anestezie generala ... ma gandeam ca e batran... insa cand il vad asa zurbagiu parca nu pot realiza ca, chiar e decan de varsta ...

#440429 (raspuns la: #440424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Mai zi cu iubitu' ca mie imi place" - de cosmacpan la: 03/06/2009 00:20:41
(la: minciuna)
Miron Radu Paraschivescu - Rică
Bate-un vânt pe ulicioara
peste inima amara,
bate-un vânt prin tiganie
peste inima pustie,
vânt usor de primavara
cu parfum de domnisoara.
Treci vântule fara teama
ca nu te mai baga-n seama
nici-o piranda-mpudrata
cu buzele de muscata!
Poci, tu vântule, sa treci,
ca focul lor n-o sa-l seci
si nici lacramile lor
dupa Rica din Obor!
Îl faceau toti zurbagiu,
dar altul ca el nu stiu:
al mai prima barbugiu,
cutitar, caramangiu,
ca un fante de spatiu.
Ca nu era nici o fata
de el neamurezata,
nici nevasta cu barbat
sa nu-l fi râvnit la pat.
Si-avea ochii de migdale
de catau la el cu jale,
si-avea ghiersul cântator
de catau la el cu dor,
Rica - fante de Obor.

Când trecea prin cartier,
avea pasul de boier,
leganat si nepripit
unde se stia iubit.

De se lasa cu bataie
(ca avea dusmani o droaie!),
atunci o facea de oaie,
ca pâna sa scoti cutitul,
el îti si lua piuitul.

N-avea pe lume pareche:
purta cercel la ureche
si-avea degetu-nflorat
c-o piatra de matostat.

Noaptea, când venea matol,
zicea din gura, domol,
ca un vânt care se duce
în inima, s-o usuce,
ca steaua tremuratoare
de clipeste-n bolta mare.

Uite-l, asta era Rica:
el de nimeni n-avea frica,
de nimeni nu se ferea,
cât este lumea de rea!

Si cum venea într-o seara
senina, de primavara,
un tigan mai maruntel
se tot da pe lânga el:
- "Da, ba Rica, o tigare!"
Când cata prin buzunare,
parsivul, cu mâna scurta,
i-a bagat cutitu-n burta.
Rica s-a-ndoit nitel
da' l-a muclit pe misel
de-a sunat si baba-n el.

Vaicareala mare-n strada,
au dat toti buluc, gramada:
sângele-i curgea siroi
ca apa dintr-un butoi.
Toata partea muiereasca
a sarit sa-l oblojeasca,
dar el nu vroia deloc;
se tinea doar de mijloc
si si-a pus o barza-n cioc,
a aprins-o si-a zâmbit:
- "Ce-o sa mor dintr-un cutit?"
Pân' vin ai de la Salvare,
mai poci sa trag o tigare!"
Asa era Rica - tare.

Se cruceau tiganii toti,
(mardeiasi, giolari si hoti)
si tigancile-nlemnite
se tânguiau pe soptite.
Aoleo, ce n-ar fi dat
sa-l vaza pe Rica lat;
dar el, drept ca palimarul,
îsi tinea doar bracinarul
cu o mâna, apasat
si umbla în lung si-n lat
Rica - fante-njunghiat.

Iesea luna dintr-un nor
rosie ca un bujor
si batea un vânt de seara
subtirel, pe ulicioara
ca un plânset în suspine.

Dar Salvarea nu mai vine...

Rica s-a lasat pe vine
si s-a-ntins pe îndelete
rezimat de un parete.

Craii toti, de bucurie,
se faceau ca îl îmbie:
- "Spune ba, tot te mai doare?"
El tacea cu ochii-n zare.
- "Vrei Rica, sa joci barbutu?"
Dar el tot facea pe mutul.
Una, cum dadea sa-l frece,
a tipat - ca era rece!
Si când a sosit Salvarea
din el mai ardea... tigarea.

Bate vânt, lacrima pica
dupa inima voinica!
Plânge-l inima amara
ca s-a dus în primavara
ca o apa d-a usoara
si ca fumul de tigara!

Cânta-l ghiers si du-l departe
pe Rica - fante de Moarte!
#447041 (raspuns la: #447004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hai ca la ora asta mi-s singur - de cosmacpan la: 21/06/2009 01:27:29
(la: Din ciclul:)
asa ca pot sa iau si sosonii lu' buNelu, si vipusca lui tataie, ochelarii lu' mamaie, cafeneaua ie a mea, fac ce vreau acum in ea...beau, ma joc, dansez si cant, dau cu sticla de pamant, ma dau mare, fac scandal, chem si gaska la un bal...schimb openul pa un close, si ma duc dupa ventoze, titireze cu sfarleze, bat din palme si fac plici, ba-i aici ba nu-i aici

(citate din opera nemuritorului zurbagiu)
Adolescentul... - de munteanu rodica la: 23/11/2009 20:42:15
(la: Adolescentul De Azi -Si Dintodeauna,Poate-Este)
eheee...
Este un nonconformist,teribil de dăştept,
şi teribilist.Convins ca este deschizator de drumuri ,uneori chiar este caci întotdeauna ramâne ceva în urma lui.
Plin de energie , retras sau zurbagiu
traieşte viaţa intens iubeşte la fel şi are impresia ca pruna atunci a aparut pe pamânt şi are nevoie de coada neaparat.E bine sa fie lasat sa încerce, sa nu fie bombardat cu sfaturi nici sufocat cu omniprezenta parintilor.Cu toate ca nu
e constient întotdeauna, are mare mare nevoie de afecţiunea părinţilor.Cred cu
mare convingere ca secretul constă in cei cîtiva pasi care trebuie invataţi pentru ca cineva sa stie si să poata primi dragostea.Atunci când nu poti întelege dragostea esti incomplet ,sarac sufleteste ,rebel.
Am un secret acuma de dezvăluit:toti am fost adolescenti,unii hipişti, altii rokeri,poeti şi alte alea.
PACAT mare pacat ca trece adolescenta.
Esenin - de modigliani la: 24/01/2010 11:55:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Omul negru

Sunt bolnav de tot, prieteni,
Sunt bolnav peste măsură.
Singur nu ştiu cum şi unde m-am îmbolnăvit.
Mă frâng.
Parcă galopează vântul
Şuierând prin stepa sură,
Parcă-n creier alcoolul
Fierbe ca-n septemvre-un crâng.

Ca o pasăre din aripi,
Capul din urechi vibrează.
El picioarele trudite
Să-şi mai poarte n-are cum.
Un om negru,
Un om negru,
Un om negru
Vine şi pe pat s-aşează.
Un om negru
Nu mă lasă s-adorm noaptea nicidecum.

Un om negru
Plimbă-un deget pe o carte ticăloasă
Şi ca peste-un mort călugăr,
Mormăindu-mi din abis,
Îmi citeşte viaţa unui zurbagiu,
De patimi roasă,
Împlântând în suflet groaza
Şi umplându-l de plictis.

Un om negru,
Negru, negru!

"Hei, ascultă-mă, ascultă -
Mormăie mişcându-şi gheara -
În această carte-s multe planuri mari
Şi mari idei.
Acest om trăit-a-n ţara
Care-o stăpâneau scârbavnici,
Prefăcuţi şi mari mişei.

Ţara ceea, în decemvre,
E drăceşte de frumoasă sub zăpezile de spumă,
Viscolele ţes fuioare
De pe caierele moi.
Acest om a fost odată aventurier,
Nu glumă,
De cea mai aleasă viţă
Şi de cel mai falnic soi.

A fost fercheş,
Pe deasupra şi poet, c-o înnăscută,
Deşi nu prea mare forţă,
Care nu plăcea oricui.
Pe-o femeie oarecare,
Peste patruzeci trecută,
O numea fetiţă scumpă
Şi spunea că-i dragă lui.

Fericirea - spunea dânsul -
E în dibăcia mâinii şi în agerimea minţii.
Cei cu suflete stângace sunt în veci nefericiţi.
Nu-i nimic
Că-n traiul nostru biciuirea suferinţei
Ne aduce gânduri false
Şi ne lasă istoviţi.

Când te bântuie tristeţea,
Când pierzi toate,
Când te doare,
Când te-nşfacă gerul vieţii,
Sub furtuni, sub ani, sub vânt, -
Să zâmbeşti cu nepăsare
E cea mai înaltă artă
Dintre câte-s pe pământ."

"Omule, omule negru!
Nu vei cuteza aceasta,
Doar în valuri,
Ca scafandru nu ţi-e rostul să te-njugi,
Mi-e indiferentă viaţa unui biet poet
ce umblă după chefuri şi scandaluri.
Te poftesc oricui, nu mie,
S-o citeşti şi să-l îndrugi."

Omul negru
se încruntă şi se uită fix la mine.
În vomitături albastre ochii lui s-au înecat.
Parc-ar vrea făţiş să-mi spuie
Că-s tâlhar fără ruşine,
Că pe cineva câineşte l-am căznit
Şi l-am prădat.

... Sunt bolnav de tot, prieteni,
Sunt bolnav peste măsură.
Singur nu ştiu cum şi unde m-am îmbolnăvit.
Mă frâng.
Parcă galopează vântul
Şuierând prin stepa sură,
Parcă-n creier alcoolul
Fierbe ca-n septemvre-un crâng...

Noaptea e geroasă.
Doarme
Liniştea răscrucii goale.
Singur stau la geam.
Pe nimeni
Nu aştept.
Mi-e gândul stâns.
A acoperit tot şesul varul nisipos şi moale.
Nişte călăreţi - copacii -
În grădina mea s-au strâns.

Undeva, cobind, boceşte cucuvaia,
Ca un scheaun.
Iscă tropot de copite
Sumbrii călăreţi de lemn.
Iată iarăşi
Omul negru
S-a ivit,
S-a pus pe scaun,
Dând jobenul către ceafă,
Desfăcându-şi haina, demn.

"Hei, ascultă-mă, ascultă! -
Mârâie, privindu-mi faţa care parcă-nţepeneşte
Şi plecându-se asupra-mi tot mai rău,
Mai fioros, -
Până astăzi niciodată n-am văzut aşa prosteşte
Suferind de insomnie pe-un mai mare ticălos.
Ah! Să presupunem însă c-am greşi!
Afară-i lună.
Ce mai vrea şi luna asta
Toropită-n bălţi cereşti?
Poate c-o îmbie tainic
"Ea"
Cu coapsa groasă,
Brună,
Printre lirice miazme
De iubire să-i citeşti.

Ah! Mi-s foarte dragi poeţii!
Şleahtă de caraghioşi.
Eu îmi amintesc povestea cunoscută şi banală
Cum unei studente,
Pline pe obraz de coşi,
Din mers
O hâzănie pletoasă, ros de poftă sexuală,
Îi vorbeşte prins de vervă
Tocmai despre univers.

Nu mai ştiu,
Nu mai ţin minte,
Într-un sat, poate-n Kaluga,
Poate undeva-n Reazan,
Trăia un copil cuminte,
Cu păr galben,
Ochi albaştri,
În familia lui simplă şi săracă
De ţărani.

Şi-a crescut,
Acum e vârstnic
Şi poet - chiar de elită.
De-o putere nu prea mare,
Dar de-un nesecat tumult.
Pe-o femeie oarecare,
Peste patruzeci pornită,
O numea fetiţă scumpă
Şi-o iubea nespus de mult."

"Omule, omule negru!
Eşti un oaspăt de ocară.
Faima ta de când e lumea
Se lăţeşte peste tot."
Sunt turbat,
M-a prins furia -
Şi bastonul sare, zboară,
Cu nebună-nverşunare
Îl izbeşte drept în bot.

Luna a murit.
La geamuri
Zorile-s albastre, line.
Ah, tu, noapte crudă,
Ce-ai scornit, ce-ai vrut s-arăţi?
Cu jobenu-n cap pe scaun
Şed
Şi nimeni nu-i cu mine.
Singur sunt, bolnav...
Şi-oglinda
Zace spartă în bucăţi.
irma - de Cri Cri la: 06/02/2010 14:35:03
(la: jucarie noua)
eu am IP zurbagiu, dar cat timp n-am dat clean la cookies, n-am inchis macar browserul, nici m-am deconectat de-aici, ar trebui sa nu pot vota
dar asta-i teorie
intrebarea e: doar mie mi se intampla?
#523399 (raspuns la: #523393) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mazariche - de adina.petre la: 12/12/2010 17:18:09
(la: Identitate lichidă)
inteleg perfect ce zici, nici eu nu am chef intotdeauna. :)
las' ia o bombuana, poate-ti indulceste asteptarea dupa chefu' ala zurbagiu. :) ti pup!
#586980 (raspuns la: #586973) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...