Iti multumesc pentru replica.
Undeva suntem pe aceeasi lungime de unda, dar...
Eu nu vorbesc decat despre mine.
Nu vorbesc despre cazuri mediatizate, de notorietate, referitor la care nu imi dau cu parerea.
Tu vorbesti despre tine?
Nu am remarcat.
Asta este diferenta si asta fac cam toti participantii pe acest forum, vorbesc despre altii.

Daca tot vorbesti despre membrele care nu se pot reface, eu cred ca este posibil. Nu incerca sa-mi demonstrezi contrariul, argumentele aici nu-si au locul.
Exista studii medicale care au demonstrat ca embrionul uman are capacitate de refacere 100%.
Se pare ca aceasta capacitate dispare la un moment dat, dar cercetatorii au mentionat ca ea este numai "adormita", pentru moment atat se cunoaste.
De ce, nici ei nu-si pot explica, dar asta nu inseamna ca nu cred ca intr-o zi vor descoperi acel "butonas" care trebuie activat pentru ca si omul matur sa beneficieze integral de zestrea genetica pe care o are.
Tot stiintific s-a demonstrat ca omul foloseste doar 10% din capacitatea creierului.
Ce face cu restul?
Sunt tot felul de ipoteze si exista multe cercetari stiintifice in lume care analizeaza multiplele posibilitati.
S-au studiat functiile celor doua emisfere cerebrale, cea dreapta si cea stanga.
Cum functioneaza ele si la ce capacitate.
Indiferent de ce credem noi sau ne dam cu parerea pe acest forum, exista oameni care cred in viitor, si-l construiesc.

Sunteti inginer specialitate instalatii HVAC?

Sunteti inginer specialist HVAC?

Sunt de acord cu tine in tot ce ai spus.
Dar nu acesta era subiectul conferintei. Nu se discuta despre credinciosi.
Si nici nu vreau sa deschid acest subiect.
Sunt la momentul la care imi pun intrebarea ce rol a avut crestinismul in dezvoltarea societatii umane?
As avea si cateva raspunsuri pozitive dar cele negative sunt coplesitoare.

Oricum vroiam sa comentez ceva despre ultima ta fraza:
"Si atunci nu e mai cinstit sa accepti numai ceea ce poate fi verificat?"

Perfect de acord cu tine. Dar aici intervine, de fapt, ca sa zic asa "prapastia" intre atei si credinciosi.

Credinta poate fi verificata.
Cum?
Prin experienta personala, adica, pe propria piele.
Eu nu cred nimic din ceea ce nu am verificat.
Nu poate nimeni sa-mi spuna ca ceva nu este valabil atata timp cat refuza sa experimenteze.
Experienta este fundamentala pentru oricine.
De aceea, cum bine zici, asa zisii credinciosi sunt de fapt ipocriti. Nu vorbesc din experienta ci dau citate, de multe ori compileaza fara nici un suport. Se bazeaza pe faptul ca ceilalti nu stiu si nu ai cartea in mana ca sa verifici ce au spus.
Ma repet: sunt jurist, verific ce invoca adversarii in procese de fiecare data cu textul in fata. Si de multe ori sustin ceva ce nu exista.

Am discutat cu multi preoti. Fiecare fabuleaza. Asta invata la facultate.
Am vrut sa fac teologie. Asa ca am studiat "pe text" ca sa zic.
Dar, cel mai mult m-a interesat rugaciunea.
Adica ceea ce se experimenteaza.
Ca urmare a practicarii rugaciunii, zi de zi, luni de zile, am avut si dovezi.
Dar dovezile nu se scriu pe o bucata de hartie, nu se filmeaza, nu se fotografiaza.
Sunt altfel de dovezi, pe care fiecare le poate avea cu ajutorul simturilor pe care le are de la mama natura.
Vorbesti ca cei bolnavi nu se vindeca prin credinta.
Este normal, pentru ca ei de fapt nu cred.
Te vindeci daca te rogi. Am facut acest lucru si a functionat perfect. Sunt studii facute in lume pe tema rugaciunii, grupuri de oameni care experimenteaza rugaciunea si efectele ei. ce s-a constatat: nu obtin nici un rezultat prin rugaciune.
De ce?
Nu stiu sa se roage.
Cine ne invata cum ne rugam? Preotii, acesta este de fapt rolul lor, acesta a fost rolul lui Isus. Isus a venit ca sa ne invete, ca sa ne arate ce trebuie sa facem, daca dorim bineinteles.
Orice alt rol este aiurea interpretat.
Ce au facut oamenii cu invatatura lui Isus?
Au interpretat-o in fel si chip, dar nimeni nu a trecut la fapte (doar foarte putini).
Ce fac preotii? Vorbesc. V-a invatat vreun preot cum sa va rugati? Eu nu am gasit un duhovnic in tot Bucurestiul. Am intrebat peste tot. Stiti ce mi s-a raspuns: nu cunoastem, parca ar fi cineva, dar a murit sau e in provincie.
Asta este realitatea. Daca cauti, sigur vei gasi ceea ce cauti.

Eu nu am vazut nici un conflict pana in prezent.
Ideea de conflict de fapt, imi repugna.
N-ati remarcat ca razboiul, ca necesitate, a cam disparut?
N-ati vazut ca lumea tinde catre o alta etapa, in care "conflictul" capata un nou inteles.
Vorbiti ca pe vremea celui de-al doilea razboi mondial. Si ganditi la fel.
Conflictul intre generatii este numai in mintea celui care nu are la ce sa se gandeasca. Daca ati gandi in alta maniera, nici nu v-ar mai trece prin cap asa ceva.
Nu puteti gandi frumos?
Daca ati incerca nu ati mai fi in conflict cu nimeni. Problemele pe care le expuneti sunt personale. Eliberati-va de ele si, incercati sa ganditi pozitiv.
Exista, pentru ca am vazut ca va preocupa lectura, multe carti despre gandirea pozitiva, forta ei.
Incercati sa priviti oamenii in afara notiunii de conflict, de diferenta de varsta, sex, sau mai stiu eu ce.
Toti suntem la fel.
Fiecare varsta are argumentele si justificarile ei.
Puteti face urmatorul exercitiu: priviti un tanar cu care nu sunteti de acord in ceea ce priveste ideile, modul de comportare si incercati sa-l vedeti frumos si fara nici un defect. Faptul ca gandeste altfel decat dumneavoastra nu inseamna ca este gresit ce gandeste el si ca dumneavoastra aveti dreptate.
Asta se numeste pozitionare. Este tendinta fiecarui om, fie el batran sau tanar sa se pozitioneze fata de altii, sa aiba un ascendent fata de celalalt. Orgoliu se numeste trasatura de caracter.
In rest, va doresc numai bine si , lectura placuta.