Cand ti-a fost sete de tine
Eu aveam foame de mine.
In fantana mea de gheata
unde-adesea ma jucam,
un pahar am desenat:
Ai venit si l-ai luat.

Ti-ai pus fata pe fata-mi de masa,
Zambind cu ochi mari, capriori,
intr-o seara la varfu-ti cu dor.

Iar noaptea: banchetul sub stele;
a noua ta moarte prin sete
si prima mea lectie de zbor -
intaiu-mi tunel prin perete
spre varfuri cu dor.

Dimineata, mahmur, mi-era sete;
m-am turnat in pahar si-am sorbit.

Si-am vazut prin doi ochi lacramati de copil,
cum din foame, prin foame, spre foame, usor
fusesem pe cale, demult, sa m-omor
rumegand in oglinda la varfu-mi cu dor.
De foamea de mine-otravit.

Jay, tocmai vazui ca-ti scrisai dintr-un accidental 'anonimat'.

Le-am cetit pe toate, episoadele, si iar am ras puternic.
Filmul (pe-asta, ultimul) nu l-am vazut inca, da' n-o fo' bai...cunosteam oricum istoria.
Dup-aia ti-am citit si restul 'prozelor'. You made my day, buddy!

Sa ne traiesti!

Am un amic care n-a vrut sa-ti comenteze articolul, dar a scris urmatoarele:

“Eram gata sa-ti citesc articolul, atras fiind de titlul provocator. Ar fi putut fi o pierdere de vreme sau dimpotriva, ceva care sa-mi placa ori poate chiar sa ma imbogateasca spiritual…dar m-am oprit la timp.

De ce? Pentru ca, inainte sa am de-a face cu cineva, imi place sa-l judec si-apoi cataloghez in insectarul meu personal. Nu vreau sa ofer oricui prilejul de-a mi se face cunoscut …nu ma intereseaza de ex daca barbatii cu sosete grena au ceva, fie cat de valoros, de spus. Nici nu-i ascult. Nu-mi plac sosetele grena.

Asa ca nu ti-am citit articolul, deoarece am verificat si-am vazut ca esti roman.
Ori, mie nu-mi plac romanii si nici animalele de companie (pets), printre multe altele…dac-asi avea o brutarie, la Paris de exemplu, fie ea si singura din cartier, asi scrie mare, la intrare: “Entrée interdite aux chiens et aux roumains”…ori aci, dac-asi avea-o, m-am si gandit cum ar suna: ‘No pets or Romanians allowed’.

Viata ar fi mai frumoasa pentru tot cartierul…pentru toata lumea, in general.”

Numai bine…mie personal mi-a placut CUM scrii. Cat despre substanta...cred ca nu ma insel deducand ca n-ai copii, inca.

"Tramvaiele în miez de noapte,
Mă sperie cu mersul lor.
Aduc doar călători de baruri,[...]

Cu mutre acre de tablou,
Schiţat cu tuş in alb şi negru,
Palton murdar şi fără bor
O pălărie, veche, mare[...]

Aceleaşi feţe vechi, acrite,
De timp şi de paharul gol.
Şi chiar tramvaiul, casa lor,[...]"

Loved these fragments, man!

Mi-au evocat for some reason un pian obosit la care-un tip cu mustata subtire si tigara stinsa-n coltul gurii canta un jazz trist, cu ochii stinsi atintiti drept inainte...si de Raymond Chandler mi-au amintit.

o societate civilizata poate fi definita ca fiind "civilizata" din momentul in care da un ban "din buzunar" si-acelora care le strang gunoaiele. Dandu-le lor, gunoierilor posibilitatea de-a DEVENI, macar prin odraslele lor. O societate CRETINA, menita pierzaniei, se-mbuiba in ce-i AZI, uitand ce-ar putea fi maine. Cine dreaq citeste ce-mi bese mintea-mi proaspat?
Good-luck! M-am strecurat, deja. Veghez, putin...tot mai putin