In vremurile noastre, prietenia poate sa para (si, din pacate, pe deplin justificat) o notiune utopica. Unde mai gasesti pe cineva complet dezinteresat care sa iti fie aproape in momentele de cumpana ale vietii? Si, cand spun dezinteresat, ma refer la acei oameni care sar in ajutorul altora gandindu-se ca este bine sa se asigure ca intr-o zi va profita de actiunea sa!...

Si totusi prietenie si prieteni adevarat exista. Drept e ca atat prietenia cat si prietenii adevarati sunt "specii" pe cale de disparitie si din acest motiv trebuie pastrate cu sfintenie...

Multi ma considera o visatoare (desi sincer, am trecut cam de multa vreme de varsta la care visam). Poate ca au dreptate, dar eu stiu ca am prieteni de pe vremea cand imi juleam genunchii dar si prieteni pe care i-am intalnit recent. Cum viata ne ofera multe (chiar prea multe) surprize neplacute prieteniile si prietenii au fost testate. Si au rezistat cu brio! Nu pot decat sa ma consider o norocoasa!...

Dumnezeu sa il odihneasca !

Ma numar printre fericitii muritori care l-au avut profesor si regret enorm trecerea domniei sale in eternitate.

Pot sa afirm ca a fost un profesor si un om deosebit. Era altfel decat ceilalti profesori: impunea respect dar era si indragit din prima clipa! Si cei care l-au cunoscut stiu ca nu exagerez.

Disparitia profesorului Grigore Gheba este o mare pierdere pentru noi!...

Nu stiu daca Herodot poate fi considerat "cel mai mare denigrator" al tracilor, dar stiu ca acestia au avut niste gene ale naibii de rezistente, daca dupa mai bine de 2500 de ani continuam sa ne vindem copiii, sa lasam coruptia (pardon, coruptii!) sa ne conduca si nu suntem in stare sa devenim o natiune puternica!... Pacat ca nu se face nimic... Discutam pe forumuri dar nu se schimba nimic... Oare de ce?

Tu, inger sau demon, nu rade de-a mea clipa,

Nu vreau ca tineretea sa-mi fie o risipa.

Opreste-te si spune-mi ce sunt, de unde vin

Si... ce sa fac in viata: sa blestem, sa ma-nchin?...

Tu spune-mi sensul vietii; eu am sa rad de el.

Da, nu pricep povestea, dar spune-o-ncetinel,

Ca sa-ti aud parerea si sa m-amuz de ea.

Stai! Nu pleca, o clipa! Dar clipa-as vrea sa stea...

De ce? Sa iti vad ochii, o demon zurbagiu,

Sau inger, poate?... Mai stii - sunt ageamiu,

Cand stau sa fac in pripa asa clasificare,

E lucru greu - se vede - si nu e de mirare

Ca nici nu stiu sa-l fac.

Dar, dupa rima, sigur, ajungem tot la drac.

Deci drac ai fost amice si greu ti-a fost sa spui.

Vorbesti de lucruri sfinte? Mai pune-ti pofta-n cui.

Ca vine Doamne-Doamne s-arunce-n tine fulger.

(Ce rima pacatoasa: ajungem iar la "inger"!)

Deci, iarasi de la capat: a fi sau a nu fi

Sau, azi, in forma noua: iubi sau nu iubi!...

"De ce"-ul lasa-l, maine, caci avem timp de el,

Desigur, pentru tine a devenit un tel.

Eu fac ce-mi spune mama, ca sunt ascultator.

Nu fii asa ironic, ca esti ingrozitor!

Dar drept sa-ti spun, amice, m-ai intristat un pic,

Mai bine spune clar ca habar n-ai nimic

Stii - cum sa-ti spun? - mi-e teama ca totusi e ceva

Si se trezeste-n mine instictul de-a urla.

Oh, nu la luna, fii sigur, ci la mine

Cand esti aici totul se preschimba, dar in bine

Insa, cum pleci... ADIO si iar se schimba toate

Si-apar atatia oameni sa-mi puna bete-n roate,

Incat uit si de tine, si de povestea ta

Si iarasi de la capat si zile-ntregi asa...

Esti demon sau esti inger ce vii din infinit,

Orice ai fi ADIO! Cu asta s-a sfarsit.

Caci, ca sa cugeti bine la extrapamantesti

Tu trebuie ca viata din plin sa o traiesti!...



Deci, ai plecat cu mine, in lumea mea de-o clipa

Si-n urma-ne uitarea, vartejuri se ridica.

Dar ingeras sau demon, ce esti, eu te previn:

INCEPE PENTRU OAMENI SA FII DOAR UN STRAIN!